336 matches
-
diplomatică a situației din România. Burger sintetizează liniile politicii americane față de Europa de Est, În special față de România și Bulgaria, la sfîrșitul războiului și În primii ani postbelici. O Întrebare (pe care, după cum menționam, și prefațatorul și-o punea): putea fi evitată sovietizarea Europei de Est? Istoricul german crede că soarta acestei zone s-a decis În momentul deciziei de a realiza marea debarcare nu În Balcani, cum voia Churchill, ci În nordul Franței, cum susțineau Roosevelt și consilierii săi militari. Aceasta a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Romniceanu, membru PNL, fost director al Băncii Naționale și ministru de Finanțe (a avut În vedere jaful practicat de sovietici În România, haosul economic, inflația, sărăcia); dr. Angelescu, membru PNL, fost ministru al Educației (a vorbit despre acțiunile vizînd comunizarea/sovietizarea țării); C. Vișoianu, fost ministru de Externe (a dat lui Ethridge unele informații privind comunizarea țării; opina că rezolvarea problemei românești se afla În mâna anglo-americanilor, mai ales că avea În spate o dificilă „colaborare” cu sovieticii); Constantin Titel Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
174, 216. • Ibidem, p. 216. • ASRI, fond „D“, dosar 909, f. 415; ibidem, dosar 2168, f. 442. • Aristide Ionescu, op. cit., p. 216. • Monica Grigore, op. cit., p. 104. • Aristide Ionescu, op. cit., p. 39, 44; Eugen Șahan, Aspecte din rezistența românească împotriva sovietizării în perioada martie 1944-1962, în „Analele Sighet“, vol. 2, 1995, p. 238. Confruntați cu numeroase arestări între liderii lor din țară, operate de Securitate între mai 1948 și februarie 1949, legionarii au căutat să-și refacă structurile atât la vârf
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se opuneau modernizării. Viziunea lovinesciană transferă opoziția maioresciană generată de organicismul romantic Într-o dialectică a modernului și premodernului, o confruntare În care modernul poate ieși Învingător. Ceea ce s-ar fi petrecut probabil mai târziu, În absența impactului stalinizării și sovietizării, În cazul coagulării unei culturi care să nu fie „organică” cu statalitatea, cum demonstra după al doilea război mondial Adorno, reliefând gradul de neinstrumentalitate al culturii moderniste, rezistența ei Împotriva societății capitaliste consumeriste. De asemenea, trebuie observat că raportarea inadecvării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alt plan, „americanizarea” semnalată la sfârșitul secolului al XIX-lea de către europeni a dizolvat liniile de forță ale modelului cultural european prevalent al primei părți a secolului XX. Războiul Rece nu poate fi „citit” corect fără a lua În seamă sovietizarea la care a fost supusă o jumătate de Europă. Este desigur limpede că traseele culturale sunt ierarhii de putere (internațională, În cele din urmă) care țin de simbioza simbolică dintre cultural și politic. Ceea ce importă privind „Întârzierea” ce caracterizează modelul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se vorbea ca de o amenințare inconturnabilă imediat după terminarea Războiului Rece (În timpul acestuia nu se observau, ciudat, aceste tendințe) nu se manifestă totuși În modul radical la care era așteptat fenomenul. Mai mult chiar, nivelarea produsă de americanizare ori sovietizare a trezit În diferite părți ale lumii, inclusiv ale Europei, reacții diferite, unele prompte, altele lente, ori chiar absența unor reacții, deci o acomodare ori coabitare chiar profitabilă cu factorul cultural nivelator. Acesta este Încă un aspect al demontării gândirii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sadoveanu, Gală Galaction, N. D. Cocea, Ion Pas, Octav Livezeanu. Revista este unul din primele organe de presă prin care s-a încercat atragerea intelectualității de partea noii ideologii, acțiune vizibilă mai ales în faza incipientă de apariție, cea de sovietizare declarată. Cuvânt înainte pentru un veac nou, nesemnat, cu valoare de articol-program, informează cititorii că V.n. „va fi periodicul de luptă a culturii și problemelor democratice”. Printre colaboratori se numără Petre Constantinescu-Iași, I. Bernstein, Eugen Jebeleanu, A. Toma, V.V. Stanciu
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
mai mult sau mai puțin subtile, care declanșează modificarea subliminală a mentalității și a valorilor anterioare. Este, în fond, vorba despre un dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre proiecția utopică a visurilor și aspirațiilor adolescentine ale protagonistului, Sava (cubul de zahăr este simbolul armoniei, purității, „dulceții vieții” și perfecțiunii morale), și perspectiva antiutopică pe care o impune mediul alienant al satului de codru Bahuseni, cufundat în infernul sovietizării și al rusificării. Personajele sunt niște dezrădăcinați, înstrăinați în vatra strămoșească, ale cărei temeiuri morale au fost surpate. Ideea încrucișării absurde a mistreților cu scroafele este o proiecție grotescă a experimentelor monstruoase care au distrus comunitatea rurală basarabeană. P. a
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
versuri. Dacă în Poeme ghivizii (1962) jocul liric antrenează la un moment dat desprinderea de temele frecventate și înscrierea într-o modernitate a poeticului ușor pastișată și parodiată, în Catapeteasmă bucovineană (1963) revenirea la obsesivele imagini ale tragediei românești după sovietizare ocupă tot spațiul trăirii poetice, autorul arătându-se încă o dată încrâncenat în spovedania sa mistică: „Și iată acum, Doamne, năvălind tăvălug/ Noaptea Asiei, peste Putne, Ceremușuri;/ Arde Biblia Bucovinelor, arde aieve,/ Până-n zenit ca un rug”. Poetul se definește și
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
adresate conducătorilor comuniști (inclusiv lui Stalin însuși), în speranța complet lipsită de realism că va reuși să-i determine pe aceștia să-i îmbrățișeze ideile. Constantin Noica (1909-1987), personajul principal din Jurnalul lui Gabriel Liiceanu, reprezintă cealaltă reacție majoră la sovietizarea învățământului și culturii românești: reproducerea subversivă a culturii înalte, așa-numita „rezistență prin cultură”. Noica a ajuns la maturitate în anii ’30 sub influența charismaticului Nae Ionescu (1890-1940), într-un grup de elită, „Criterion”, ce reunea oameni străluciți ca Mircea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
romanul Bărăgan poate fi citit ca document istoric, deoarece fresca socială nu e complet măsluită de tezismul altminteri foarte lesne de ignorat; eroii și situațiile descrise de Valeriu Em. Galan compun un tablou aproape exhaustiv al României în curs de sovietizare, cititorul neavând decât să depășească adaosul ideologic strident, fir roșu al unui text cusut cu ață albă. Romanul „obsedantului deceniu” abuzează de tehnicile „efectului de real” și de toate pseudoîndrăznelile și ambiguitățile îngăduite de o cenzură mai perversă, mai interactivă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dreapta” au colaborat pentru lichidarea democrației românești, desființarea partidelor istorice, abolirea monarhiei și instaurarea unui regim de tip bolșevic În România. Nu a existat niciun conflict Între așa-numita „partidă națională” și cei veniți de la Moscova, privind acțiunile Întreprinse pentru sovietizarea României. Lichidarea lui Foriș În 1944 s-a decis În mod colegial, la fel ca și eliminarea lui Pătrășcanu În 1948. Ceea ce i-a unit pe Dej și Pauker a fost oroarea de orice direcție intelectual-liberală care ar fi putut
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de ieri - expresia este a lui Thomas Lowit -, În favoarea unui sistem politico-social pentru care nu erau pregătite și pe care Îl combătuseră. Ce rămâne până la urmă din acest capital social? Datorită mobilității sociale generate de „revoluția comunistă” (sau, altfel spus, sovietizarea), fosta nomenklatură nu beneficia doar de acel human capital sau capital cultural propriu elitelor tehnice din societățile de tip sovietic (diplomă politehnică de nivel Înalt), ci și de un vast capital social și politic (rețele sociale legate mai ales de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
etc. de prestigiu, au demonstrat, pe linia unor preocupări anterioare, caracterul istoric legitim al Marii Uniri, în întregul său, cu precizarea locului deținut de Basarabia în noul organism statal. La scurt timp după încheierea războiului în anul 1945, în condițiile sovietizării țării, propaganda comunistă a preluat „teze” ale Internaționale a III-a Comuniste referitoare la România interbelică - stat imperialist, care deținea teritorii străine, cu referire specială la Basarabia și la nordul Bucovinei, intrate din nou sub ocupația Uniunii Sovietice. Numeroși oameni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
președintele Consiliului Comisarilor Poporului și comisarul poporului al Afacerilor Externe, 28 iunie reprezenta „rezolvarea cu succes a problemei Basarabiei” și începutul unei noi etape în relațiile bilaterale: „Relațiile noastre cu România acum trebuie să decurgă pe un făgaș absolut normal.” Sovietizarea Basarabiei s-a înfăptuit și prin măsurile de „extindere” a „republicii” transnistriene „moldovenești” până la Prut și Dunăre, de formare a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești și de sfâșiere a Basarabiei în favoarea R.S.S. Ucraineană, efectuată de Kiev sub conducerea Moscovei. Prin legea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a 70 de ani de la aceste momente grele pentru români, președintele Republicii Moldova, înalte foruri științifice de la Chișinău, au declarat ziua de 28 iunie Zi a ocupației sovietice și a comemorării victimelor regimului totalitar comunist, „o pagină neagră din istoria noastră”. Sovietizarea Basarabiei s-a realizat și prin crearea R.S.S. Moldovenești, prin sfâșierea teritoriului său în favoarea R.S.S. Ucraineană, operație efectuată de Kiev, sub conducerea Moscovei. Intrând în Războiul din Răsărit, la 22 iunie 1941, generalul Ion Antonescu a urmărit eliberarea teritoriilor ocupate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și respingerea „tezelor” referitoare la „eliberarea” Basarabiei în 1940 de sub dominația „statului multinațional imperialist” România, referitoare la poporul „moldovenesc” ca etnie aparte, separată de masa românească etc. Instaurarea regimului de ocupație sovietic și dezmembrarea teritorială a Basarabiei reliefează politica de sovietizare promovată de Kiev și de Moscova, îndreptată cu precădere împotriva românilor, supuși măsurilor represive, inclusiv deportărilor. În ce privește intrarea României în Războiul din Răsărit, deosebit de edificator este Raportul adresat de Grigore Gafencu, ministrul nostru la Moscova, lui Mihai Antonescu, ministrul Afacerilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
grupe de soldați români în locuri cheie, așa cum ne cerea și Sfatul Țării de la Chișinău. Savel a întâlnit bătrâni în Basarabia care-i vorbeau de românii spânzurați pe valea Nistrului de agenții lui Rakovschi căruia nu-i reușise planul de sovietizare a României așa cum i-a reușit lui Bellakun la 21 Martie 1918, în Ungaria declarată Republică sovietică. Este interesant de reținut că sub presiunea trupelor românești care eliberaseră Transilvania și intrau în Budapesta, Bela Kun i-a cerut sprijinul lui
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
se poate rezuma, nici descrie după canoanele genului. Ea conține amintirile unui ofițer de elită, participant la marea conflagrație, în Est ca și în Vest, scos din cadrele armatei pe motiv de nealiniere la noile directive, în plin proces de sovietizare a României, persecutat din cauza atitudinii ostile față de regimul “democrat popular”, arestat în împrejurări spectaculoase și silit a îndura nu numai privațiuni de libertate dar și mizerii de tot felul, a căror înșirare, numai, ar necesita multe pagini”. Gheorghiță Savel, din
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
est-europene, că aici nu a funcționat mitul "Armatei Roșii eliberatoare". Sovieticii nu au ajuns efectiv în această regiune, lăsând comuniștilor locali gloria de a-i fi înfrânt aproape singuri pe ocupanți. În lipsa armatei "prietene", nu s-a putut vorbi despre "sovietizarea" sau "stalinizarea" Albaniei, dar nici despre reversul lor: destalinizare, "relaxare ideologică" etc. Regimul a fost cumva stabil, egal cu modelul său inițial și nesupus vreunei revizuiri. Această inerție a făcut ca manualul să înregistreze cu fidelitate succesele perioadei comuniste, localizate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost mai bine pe timpul lui Ceaușescu". 10 Curriculum Național. Programe școlare pentru clasele V-VIII. Aria curriculară: Om și societate, București, 1999, p. 48. Pentru capitolul România după al doilea război mondial (clasa a VIII-a) se prevedeau următoarele teme: sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, revoluție culturală, poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, reeducare, represiune comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Acest gen de „colaborare” echivala cu anexarea Serviciului de Informații român la cele sovietice, cel puțin sub aspectul strângerii informațiilor referitoare la situația internă a României. Acest aspect însemna manevrarea României în plan politic și diplomatic spre iremediabila cale a sovietizării și comunizării ei, iar structurile sale informative, care trebuiau să asigure „imunitatea” funcționării statului, datorită severități supravegherii lor, vor juca un rol destul de important, dacă nu determinant al acestui curs. O dată cu instalarea Comandamentului Frontului 2 Ucrainean și debușarea trupelor sovietice
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
economică), drept (exceptând unele studii de istoria dreptului). Repet o evidență: domeniile cele mai ideologizate și politizate, atât sub raportul substanței, cât și sub raportul activismului public și pozițiilor instituționale ale celor care le practicau, au fost durabil devastate de sovietizare. Cu toate că specialiștii în lingvistică și în literatură (aceștia din urmă, mai numeroși) din generațiile profesional active în perioada interbelică au suferit și ei rigorile comunizării, uneori plătind pentru reale angajamente politice "burghezo-moșierești" sau chiar de extremă dreaptă, alteori fiind victimele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
final principalele acțiuni criminale pentru care comunismul trebuie condamnat: renunțarea la interesele naționale în detrimentul URSS-ului; desființarea statului de drept și a pluralismului prin acțiuni rău intenționate și fraude; desființarea partidelor politice și condamnarea președinților; implementarea totalitarismului de tip sovietic; "sovietizarea totală, prin forță, a României, mai ales în perioada 1948-1956 și, impunerea, sub numele de "dictatura proletariatului", a unui sistem politic despotic, condus de o castă profitoare (nomenklatura), strâns unită în jurul liderului suprem"19; eliminarea oricărei forme de opoziție (se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]