529 matches
-
lui. Arăta ca o cabină telefonică medievală. Clinica însăși era un asemenea amestec de frontoane, lemnărie, ornamente, creneluri și turnulețe, încât părea mai degrabă un castel de pe Rin decât un sanatoriu. Privind-o, mai că mă așteptam să văd două spânzurători sus pe acoperiș sau să aud țipete venind din vreun beci adânc. Dar era liniște și nu se vedea nici țipenie de om. Numai zgomotul îndepărtat al unui echipaj alcătuit din patru bărbați aflați pe lac dincolo de copaci le făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
viața fiind rea pe pământ. Privesc la ea cu durere, când o văd cum se luptă de-atâta timp cu vântul turbat și-i scade mereu din putere ... codița jumate i-e frântă ... Se află-n mare ananghie; că simte-aproape spânzurătoarea chiar fără un fir de frânghie. Stă agățată pe un fir de păianjen. Nu vrea să-și dea duhul nicicum; a-ntreținut o var-atâtea vieți ... iar acum privește-napoi cu durere, dar în spațiul ei liber, lejer. Acceptă viața așa cum este
FRUNZA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362459_a_363788]
-
ai știut...Că sunt acoperiți sau infiltrați! Știu multe fotoliile astea și gândesc mult la ceea ce știu... Păcat că ele nu știu ce ar trebui să știe că este esențial. Nu știu cum să se debaraseze de ocupanți și nu știu cum să se transforme în spânzurători pentru cei care se știu cât de incapabili sunt în munca de pe acele fotolii, știu să mintă, știu să înșele, știu să fure, știu să se îmbogățească ilicit, știi bine, știu să trădeze și știu să calce pe cadavre... P.S.
CE GÂNDESC FOTOLIILE...? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360869_a_362198]
-
Versuri > Ipostaze > FLUX ȘI REFLUX Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului flux și reflux trec mereu în neființă oamenii mei visele mele înfloresc alte ramuri care apar aidoma ca niște spânzurători și bietul holderlin trăiește umil însingurat ca o pasăre de noapte într-o ruină dispărând în laptele zorilor acestei ierni mocirloase telefonul nu mai sună din afară nuanțele vagabonde ale iernii îmi anulează toate reacțiile totul este ceea ce este pentru
FLUX ŞI REFLUX de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363681_a_365010]
-
voiem - să te cheme că și pa minie... După intrarea României în război, singura preocupare a lui Toader era cum să facă să dezerteze. Știa că dacă n-ar fi reușit să scape și ar fi fost prins, îl aștepta spânzurătoarea, asta era pedeapsă pentru dezertorii din armată imperiala. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să se ascundă în scorbura unui fag bătrân, punând în fața ei o creangă stufoasa tot de fag, pe
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
parfum de epocă, a anilor 1200-1500. Mi-am dorit ca acest scenariu să devină realitate. Dar acum, să fim serioși: contează realmente pentru voi felul în care muriți? Contează dacă vă execută cineva cu un glonț, dacă vă trimite la spânzurătoare sau dacă muriți de ciumă bubonică? M-am gândit că nu e mare diferență. Și astfel mi-am împlinit și visul, de a reînvia epidemia de pestă (răspândind intenționat bacteria și distrugând medicamentele din spitale), și m-am răzbunat și
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
mare încântare. - Ia spune, temerarule negustor Noam, cum de ai avut curajul să-l împrumuți pe Dagan cu jumătate din averea ta? Apoi, cum de te-ai îndurat să renunți la cealaltă jumătate a averii tale, ca să-l scapi de spânzurătoare pe Dagan, prietenul tău? - Luminate stăpâne al cetății Ninive! Noi, evreii, știm din învățăturile primite de la Iahve, unicul Dumnezeul al nostru, că pentru prietenul tău trebuie să sacrifici totul, ca și cum ai face pentru tine însuți! Apoi, ce înseamnă să fii
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
a studiat Dante) → Saint Suplice (sec. XVII, fresce de Delacroix, turle) → Pont de Montebello → Ile de la Cité: Notre Dame → Saint Gervaise (1601; concerte la marea orgă) → Tour Saint Jacques (52 m)→ Primăria (a ars în 1871, reconstruită; în față era spânzurătoarea - instituție civilizatoare vreo cinci secole) → Conciérgerie (închisoare până în 1914; aici a fost închisă Marie-Antoinette; muzeul Revoluției) → Piața Delfinului (1607; pentaque - joc național cu bile) → Palais Royal (1629, azi Administrația de Stat) → Pont Neuf (1607, cel mai vechi; 275 m) → cheiul
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
ce procedează în consens cu acestea să fie fericit.. iată fericirea adevărată!! "Dumnezeu, Dumnezeu!" cuvintele personajului creat, dar cumva pe o bază reală, de către Liviu Rebreanu, reprezentau Bucuria Supremă pe când altă bucurie nu mai putea avea niciodată, fiind dus spre spânzurătoare... deoarece, așa erau 'răsplătiți' "dezertorii" de țară. În acest sens, este impresoinant cum în mintea lui Apostol Bologa acest gând îl face să se împace în conștiința să, să găsească chiar iertarea criminalilor în drumul său spre calvar, asemenea Mântuitorului
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344557_a_345886]
-
suspectă, codrul întunecat o speria întotdeauna, fetița a luat-o la fugă printre tulpinile uriașilor copaci... Fugea ca nebuna prin ochiuri de întuneric și nu știa încotro fuge, plângea și se zbuciuma... S-a trezit din fuga ei în Valea Spânzurătorii într-o poieniță plină de flori, era tot liniște și tot întuneric... Se așeză jos lângă vizdurele unui izvoraș ce curgea din buza dealului... Își răcori fața, bău apă din căușul mâinii și culese flori de toate culorile... Se împodobise
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
vedea... Și era noapte, și erau stele, și era lună, și adia vântul și băteau clopotele de vecernie și dinspre mânăstiri venea miros de tămâie și glas de călugărițe care cântau o rugăciune de-a lor. „Ai auzit de Valea Spânzurătorii?” - întrebă același glas, ceva mai înfuriat, care semăna cu glasul lui Mihai. Nu, n-am auzit!” - răspunse ea înfricoșată. „Aici s-au spânzurat toate călugărițele cele frumoase!” Ea tăcu, se-nfioră, vru să fugă, dar n-o mai țineau picioarele
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
scările murdare și întunecoase, între buticuri și afișe electorale rupte, între bețivi mătăhăind descheiați la prohab, optimiști și generoși, și femei cu sîni monstruoși, oh, acele femei ieșind urlînd din apartamente, între scrîncioburile cariate de rugină, atîrnînd strîmb ca niște spînzurători, și mame în capoate matlasate așteptînd buteliile. “E-hei, zeamă de ciomag i-ar trebui lui”, auzi glasul directorului din fundul clasei. Îl ardeau privirile dezamăgite ale profesoarei. Mirosul acela aromitor, care venea dinspre ea, nu mai emana ... Însă el
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
o poezie a zilelor noastre, scrisă de un poet în deplinătatea forței creatoare și a maturității artistice. Poate că e puțin cerebrală, se pretează mai puțin sentimentalismului vetust și gratuit: „să pot lua marea hotărâre / să mor la rădăcina unei spânzurători / în crângul în care primăvara vine devreme / credeam că ești tu când te-ai aplecat deasupra / patului meu / dar era singură noaptea / un gând incurabil de trist / o noapte copilăros de singură / foamea de tine mi se suie în piept
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
treacă prin mine Sau sufletul meu. LIBER Într-o bună zi Am să fiu liber Să mă apropii de tine Fără ca Soarta Să mai stingă lumina Sau să-mi explice fiecare mișcare. AȘTEPTARE În spatele tău senzual Mi-au ridicat o spânzurătoare Și stau și m-așteaptă nervoși În vreme ce tu, detașată Îți faci unghiile Și-ți pui gene false Știind c-am să vin. MI-AI PĂTRUNS Mi-ai pătruns în minte Absolut dezbrăcată Și eu Nu mai știu cum să fac
CUVINTE (POEME) de AL FRANCISC în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366363_a_367692]
-
voiem - să te cheme ca șî pă minie... După intrarea României în război, singura preocupare a lui Toader era cum să facă să dezerteze. Știa că dacă n-ar fi reușit să scape și ar fi fost prins, îl aștepta spânzurătoarea, asta era pedeapsa pentru dezertorii din armata imperială. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să se ascundă în scorbura unui fag bătrân, punând în fața ei o creangă stufoasă tot de fag, pe
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
pentru socialism și anarhie, între atei, gnostici, sectanți și creștini, între intelectuali și oameni de cultură pentru supremația materiei sau a spiritului. Istoria este deci, plină de persecuții, prigoniri, cruciade, inchiziții, arderi pe rug, bule papale, indulgențe papiste, revolte protestante, spânzurători, robi, sclavi, cerșetori, mutilați, pirați, infamii, paparazzi, paparude, obediențe, audiențe, răstigniri, răscoale, revoluții, războaie expansioniste, mondiale, urzeli în budoare catifelate, otrăviri regale, pontificale, patriarhale, calomnii, denigrări, uri, violențe, rulete rusești, cazinouri apusene, jocuri de noroc, jocuri de bursă, jocuri de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
cum doreau regii!/ Pe președinții care ne dezbină/ Am să-i arunc în flăcări de benzină!/ Pe senatorii care ne-au tradat/ Îi execut în ziua de Sabat// Pe cei care-și doresc “Ținut în izolare”/ Îi voi trimite la spânzurătoare/ Nu tolerez să mi se fure glia/ Nu vreau să dezmembreze România// Netoților ce-ați denigrat o țară/ S-aveți pe suflet pietrele de moară!/ Ș-am să-i ordon Celui ce va să vină/ Să va rezerve loc la
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
suna din corn odată/ Ai s-aduni Moldova toată,/ De-i suna de două ori/ Îți vin codrii-n ajutor,/ De-i suna a treia oară/ Toți dușmanii ori să piară,/ Din hotară în hotară/ Îndrăgi-i-ar ciorile/ Și spânzurătorile!// (Mihai Eminescu, Pagini Alese, Ed. Regis, București, p. 173) Într-o pagină din amintirile sale, scriitorul Alexandru Hodoș unul din apropiații poetului Octavian Goga, povestește: „Era spre sfârșitul unei zile de vară (1937) în casa albă de la Ciucea a lui
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
au fost chinuiți foarte rău. Bătrânul spunea: Erai cu mine când am săvârșit omorul. Tânărul spunea că nu are nici o legătură cu omorul și nici nu era cu el. După ce au fost chinuiți multă vreme, au fost condamnați amândoi la spânzurătoare. Au pornit deci spre cea de a cincea milă depărtare de oraș, căci acolo se obișnuia să aibă loc spânzurătoarea. La o milă depărtare de locul acela era un templu năruit al lui Saturn. Cand au ajuns la locul de
LIVADA DUHOVNICEASCA (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352398_a_353727]
-
legătură cu omorul și nici nu era cu el. După ce au fost chinuiți multă vreme, au fost condamnați amândoi la spânzurătoare. Au pornit deci spre cea de a cincea milă depărtare de oraș, căci acolo se obișnuia să aibă loc spânzurătoarea. La o milă depărtare de locul acela era un templu năruit al lui Saturn. Cand au ajuns la locul de pedeapsă, poporul și soldații vroiau să-l spânzure mai întâi pe tânăr. Tânărul s-a rugat de soldați și le-
LIVADA DUHOVNICEASCA (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352398_a_353727]
-
e dragă viața și ține la averea sa, să ia aminte acest ultim cuvânt al îndemnului binevoitor, altfel va plăti scump. I se va lua pământul, pentru a fi împărțit între fiii credincioși ai patriei, iar el va muri în spânzurătoare sau de focul armelor. Păziți-vă, de aceea, frați români, și nu vă atrageți urgia pedepsei!” Proclamația lui Kossuth a declanșat o reacție puternică între români. În loc să depună armele, românii trec la dezarmarea maghiarilor, folosindu-se de un ordin al
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
prin repetare cuvintele de au de of de nu de stârv pentru ca nu se divid precum arborii în rădăcini de silabe eu le arat că-s cel ales că așa este hotărât în foșnetul cerurilor să nu fie nimeni la spânzurătoare în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia răsturnați în mizantropia râurilor ... Citește mai mult îmi sună în față în atingeriîn inelele de apă cu care îmi măsor vârstatobele care strivesc prin
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
fortul a servit drept închisoare iar pe timpul administrației britanice - ne spune unul din ghizii care conduceau tocmai un grup de români prin fort -, odăile situate în aripa de vest, la parter, erau folosite pentru executarea prizonierilor, în interiorul lor aflându-se spânzurători utilizate până în 1948”. Cumplit momentul, m-am uitat la fiica mea și ea la mine ca și cum ne-am fi spus: „acolo nu-i de mers!” Ne-am desprins de grupul de români cu care am schimbat cateva fraze și ne-
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
la vedere un chip gălbejit De vechi locatar. Pe umărul gălbejitului trona un papagal imens , roșu. Acesta era poemul lui Villon. Cât de târziu o fi? Mă întreabă tâlharul. M-am ferit să-i răspund. Lucrătorii lovea cu sete cuiele Spânzurătorii. Lemnul vuia vesel. E cam târziu, i-am răspuns După un prelung răgaz. Boris Marian -------------------------------------------------------------------------------- . Referință Bibliografică: Căutare / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I, 25 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate
CĂUTARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356881_a_358210]
-
Atâtea lacrimi de aș fi știut Că voi ploua, mi-aș fi ucis și nume... O margine de vis mi-a mai rămas O buză de prăpastie murdară O notă schilodită dintr-un glas Ce țipă la răscruci de-odinioară... Spânzurătoarea-n margine de drum Își plimbă sfoara peste somnul meu La margine de vis te voi iubi postum Tu vei uita iubirea-mi tot mai greu... Nimic și nimeni nu e primprejur Doar crivățul scrâșnește printre dinți Un zâmbet doar
LA MARGINE DE VIS de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356126_a_357455]