286 matches
-
există îndoieli cu privire la ce s-a întâmplat de fapt). Cei 700 de thespieni conduși de generalul lor Demophilus au refuzat să plece împreună cu ceilalți greci. Au rămas de asemenea cei 400 de tebani, și, probabil, hiloții care îi urmau pe spartani. Deciziile lui Leonidas au fost subiectul multor discuții. Se spune deseori că spartanii urmau legile Spartei refuzând retragerea, dar de fapt se pare că tocmai refuzul de a se retrage de la Termopile a creat ideea că spartanii nu se retrăgeau
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
conduși de generalul lor Demophilus au refuzat să plece împreună cu ceilalți greci. Au rămas de asemenea cei 400 de tebani, și, probabil, hiloții care îi urmau pe spartani. Deciziile lui Leonidas au fost subiectul multor discuții. Se spune deseori că spartanii urmau legile Spartei refuzând retragerea, dar de fapt se pare că tocmai refuzul de a se retrage de la Termopile a creat ideea că spartanii nu se retrăgeau niciodată din luptă. Este posibil de asemenea ca Leonidas, amintindu-și de profeția
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
îi urmau pe spartani. Deciziile lui Leonidas au fost subiectul multor discuții. Se spune deseori că spartanii urmau legile Spartei refuzând retragerea, dar de fapt se pare că tocmai refuzul de a se retrage de la Termopile a creat ideea că spartanii nu se retrăgeau niciodată din luptă. Este posibil de asemenea ca Leonidas, amintindu-și de profeția Oracolului, să fi decis să-și sacrifice viața pentru a salva cetatea. Cu toate acestea, întrucât profeția era destinată lui însuși, acest motiv nu
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
oferă antrenamentul, echipamentul și folosirea corectă a terenului. Mai multe monumente au fost ridicate pe locul bătăliei antice. Simonides a compus o epigramă celebră, care a fost gravată ca epitaf pe o piatră comemorativă instalată pe vârful tumulului funerar al spartanilor la Termopile, pe același deal pe care ultimii dintre ei au murit. Piatra originală nu a fost păstrată, dar epitaful a fost gravat pe o nouă piatră instalată în 1955. Textul, așa cum îl reproduce Herodot este: Această mostră a liricii
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
bătălie. Cele două statui din stânga și dreapta monumentului reprezintă râul Eurotas și muntele Tayget, faimoase repere ale Spartei. În 1997, un al doilea monument a fost dezvelit oficial de guvernul grec, dedicat celor 700 de thespieni care au luptat alături de spartani. Monumentul este cioplit în marmură și este alcătuit dintr-o statuie de bronz reprezentându-l pe zeul Eros, venerat în Thespia antică. Pe piedestal, o inscripție: „În memoria celor 700 de thespieni”. O placă aflată sub statuie explică simbolismul acesteia
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
alcătuit dintr-o statuie de bronz reprezentându-l pe zeul Eros, venerat în Thespia antică. Pe piedestal, o inscripție: „În memoria celor 700 de thespieni”. O placă aflată sub statuie explică simbolismul acesteia: Acest monument este amplasat lângă cel al spartanilor. Descrierea luptei, aparținând lui Herodot, conține o mulțime de întâmplări apocrife și schimburi de replici între cele două părți, pe lângă evenimentele istorice principale. Aceste informații nu sunt, bineînțeles, verificabile, dar formează o parte integrală a legendei bătăliei. Multe dintre ele
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
întâmplări apocrife și schimburi de replici între cele două părți, pe lângă evenimentele istorice principale. Aceste informații nu sunt, bineînțeles, verificabile, dar formează o parte integrală a legendei bătăliei. Multe dintre ele sunt exemple relevante ale discursului (și spiritului) laconic al spartanilor. Astfel, Plutarh amintește în lucrarea sa "Vorbe ale femeilor spartane" că soția lui Leonidas, Gorgo, l-a întrebat ce să facă dacă el nu s-ar întoarce. Leonidas i-a răspuns ""Mărită-te cu un om bun și fă-i
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
la Termopile, perșii au trimis un cercetaș călare în recunoaștere. Grecii l-au lăsat să se apropie de tabăra lor, să-i observe și să se întoarcă. Când iscoada i-a raportat lui Xerxes mărimea oastei grecești și faptul că spartanii făceau gimnastică de înviorare și-și pieptănau pletele, regele persan a râs la aflarea acestor informații. El i-a cerut sfatul lui Demaratus, un rege spartan exilat din suita sa, care l-a informat că spartanii se pregăteau de luptă
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
grecești și faptul că spartanii făceau gimnastică de înviorare și-și pieptănau pletele, regele persan a râs la aflarea acestor informații. El i-a cerut sfatul lui Demaratus, un rege spartan exilat din suita sa, care l-a informat că spartanii se pregăteau de luptă, și că le era în obicei să-și împodobească părul atunci când urmau să-și riște viețile. Demaratus i-a numit "cei mai viteji dintre greci" și l-a avertizat pe Marele Rege că spartanii aveau de
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
informat că spartanii se pregăteau de luptă, și că le era în obicei să-și împodobească părul atunci când urmau să-și riște viețile. Demaratus i-a numit "cei mai viteji dintre greci" și l-a avertizat pe Marele Rege că spartanii aveau de gând să lupte pentru a apăra trecătoarea. Spartanul i-a reaminitit lui Xerxes că încercase să-i atragă atenția asupra neamului său încă de la începutul campaniei împotriva grecilor, dar nu fusese luat în serios. A mai adăugat că
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
era în obicei să-și împodobească părul atunci când urmau să-și riște viețile. Demaratus i-a numit "cei mai viteji dintre greci" și l-a avertizat pe Marele Rege că spartanii aveau de gând să lupte pentru a apăra trecătoarea. Spartanul i-a reaminitit lui Xerxes că încercase să-i atragă atenția asupra neamului său încă de la începutul campaniei împotriva grecilor, dar nu fusese luat în serios. A mai adăugat că daca Xerxes i-ar fi învins vreodată pe toți spartanii
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Spartanul i-a reaminitit lui Xerxes că încercase să-i atragă atenția asupra neamului său încă de la începutul campaniei împotriva grecilor, dar nu fusese luat în serios. A mai adăugat că daca Xerxes i-ar fi învins vreodată pe toți spartanii, nici un alt popor din lume nu i s-ar mai fi opus. Herodot povestește de asemenea primirea unei solii persane de către Leonidas. Solul i-a spus regelui spartan că Xerxes îi va oferi toată Grecia dacă ar trece de partea
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
s-a așezat în linie de luptă aproape în unghi drept față de flancul stâng al pozițiilor austriece. Prusacii efectuaseră o manevră cu toată armata pentru a ataca inamicul în flanc. Aceasta este adesea comparată cu tactica folosită de Epaminondas împotriva spartanilor la bătălia de la Leuctra în 371 î.e.n., deși atacul prin flanc a fost realizat prin dispoziția forțelor, și nu prin mișcare. În epoca tacticilor liniare, ca și în zilele lui Epaminondas, o asemenea manevră de flancare poate fi mortală pentru
Bătălia de la Leuthen () [Corola-website/Science/324464_a_325793]
-
Chateaubriand, un mare admirator al Greciei, scrisese deja în introducerea la a sa "Călătorie de la Paris la Ierusalim": "„Am avut neplăcerea să constat că manioții sunt o adunătură de tâlhari, sclavi la origine, care nu mai sunt descendenți ai anticilor spartani.”" Numeroși autori de jurnale de călătorie au făcut ulterior afirmații similare: Pouqueville, Michaud, Yemeniz și faimosul Henry Belle, din cauza căruia a luat naștere scandalul în care a fost implicat Jules Verne. Guy Riegert nota cu umor: "„Pentru a-i judeca
Arhipelagul în flăcări () [Corola-website/Science/321312_a_322641]
-
înlătura orice semn de statut și bogăție. Militau pentru o viață austeră, autodisciplină și dezinteresul pentru materialism. Se apropiau foarte mult de idealurile lui Aristotel ce susținea că fiecare cetate trebuia să-și procure doar cele necesare, iar atingerea idealului spartan de ordine și autonomie avea un preț pe care aveau să-l plătească vecinii. Spartanii nu doreau să cultive pământurile, de aceea au cucerit populațiile locale invecinnate, obținând o populație de "iloți". Nu erau sclavi, dar erau lipsiți de drepturi
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
pentru materialism. Se apropiau foarte mult de idealurile lui Aristotel ce susținea că fiecare cetate trebuia să-și procure doar cele necesare, iar atingerea idealului spartan de ordine și autonomie avea un preț pe care aveau să-l plătească vecinii. Spartanii nu doreau să cultive pământurile, de aceea au cucerit populațiile locale invecinnate, obținând o populație de "iloți". Nu erau sclavi, dar erau lipsiți de drepturi civile, având datoria de a furniza hrană și mijloace de trăi pentru familiile spartane. Orașul-stat
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
antreneze pentru lupta. Înainte să plece la lupta, războinicii spartani primeau de la mamele sau nevestele lor scuturile, spunându-le: să vină înapoi cu scutul sau pe scut, adică învingător sau mort. Scutul era cel mai apropiat însoțitor din viață unui spartan și încă de mici copii, erau legănați în scuturi și dormeau în aceștia, ba chiar era folosit și că targă pe câmpul de lupta. Bărbații se antrenau și luptau împreună, iar relațiile homosexuale erau o necesitate. Femeile aveau o libertate
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
La începutul secolului V, tiranul din Milet, Aristagoras, a decis din motive personale să părăsească oraele din vestul Asiei Mici, rasculandu-se împotriva imperiului. A recrutat câteva orașe ioniene. Fiind conștient că avea nevoie de ajutor, a cerut sprijin de la spartanii care l-au refuzat și de la atenienii care i-au triis câteva trupe.Au cucerit Sardesul și l-au incendiat. Dar distrugerea templului zeiței Cybele i-a mâniat pe perși. Atenienii s-au temut și s-au retras, lăsându-i
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Grecia, la Marathon, că să-i infunte pe hopliții atenieni. Atenienii i-au atacat și învins pe perși. A survenit un al doilea val de atac persan condus de succesorul lui Darius, Xerxes. La Termopile s-au sacrificat 300 de spartani și 1500 de hopliți că să îi țină pe loc pe perși. Atena a fost incendiată de perși. Dar în golul Salamina, flota ateniană a învins decisiv flota persană. În 479 i.en., spartanii i-au învins pe perși la
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Termopile s-au sacrificat 300 de spartani și 1500 de hopliți că să îi țină pe loc pe perși. Atena a fost incendiată de perși. Dar în golul Salamina, flota ateniană a învins decisiv flota persană. În 479 i.en., spartanii i-au învins pe perși la Plateea. Orașele-state greci și-au menținut libertatea și autonomia și au rezistat unui mare imperiu prin consolidarea relațiilor. Au lăsat ruinele templelor distruse de perși că un memorial al războiului. Atena, plină de adrelanina
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
formând-se Liga de la Delos. Deși în teorie, cetățile erau egale în cadrul alianței, doar unele orașe-state erau privilegiate, iar Atena impunea un monopol, punând bazele unui imperiu ce evita să poarte denumirea de imperiu, considerându-se o confederație de state. Spartanii au urmărit cu neliniște extinderea influenție ateniene. Atenienii chiar deplângeau situația iloților lipsiți de drepturi politice. Revoltă iloților și intervenția eșuată a atenienilor a destrămat relația cu Spartă. În 431 i.en. a început un lung război de 27 de
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
atacul atenian și a trimis pradă Spartei, el a păstrat o mare parte din ea, îmbogățindu-se, fiind găsit vinovat de corupție. În războiul peloponesiac, corupția, imoralitatea și tirania germinau în inima polisurilor. Războiul s-a încheiat în Dardanele, generalul spartan Lisandru blocând și distrugând flota ateniană. Acesta a câștigat cu sprijinul perșilor, vechiul inamic. Atena a capitulat. Zidurile orașului au fost dărâmate, oligarhii au preluat puterea, iar democrații au fost executați. Epoca de Aur se sfârșise cu sinuciderea filosofului Socrate
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Strabon însuși asupra acestui fenomen în Armenia și Egipt. Între toate cetățile, numai Sparta era renumită în toată lumea greacă pentru că nu adăpostea nici o "pornai". Plutarh explică acest lucru prin absența din oraș a metalelor prețioase și a unei monede adevărate - spartanii foloseau o monedă din fier care nu era recunoscută nicăieri altundeva - astfel că niciun proxenet nu a găsit profitabil să se instaleze în acest oraș. De fapt, nu se regăsesc mărturii ale practicării prostituției obișnuite în Sparta, pe parcursul epocilor arhaică
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
ostași primește ordinul să apere cu orice preț intrarea în Brașov dinspre Bartolomeu. După două zile de rezistență, soldații români au fost înconjurați și nimiciți. Un plutonier din această campanie a însemnat pe o tabacheră: "Călătorule, du-te și spune spartanilor ca am murit aici, precum ordonase legile lor". Monumentul din cartierul Bartolomeu cinstește pentru posterioritate memoria militarilor, în mare parte necunoscuți, căzuți în acest loc. Un vultur așezat pe un soclu de piatră simbolizează eroismul celor căzuți. La 7 iulie
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
invazie persană a Greciei continentale se terminase cu înfrângerea suferită de perși în Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.), o a doua invazie a fost efectuată sub directa comandă a lui Xerxes I, în anul 480 î.Hr. După rezistența eroică a spartanilor din Bătălia de la Termopile și pierderea flotei în urma Bătăliei navale de la Salamina, Xerxes a fost nevoit să se retragă în Asia, lăsându-l însă pe generalul său Mardonius cu o parte însemnată a armatei persane (aproximativ o treime) în Grecia
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]