10,741 matches
-
Gabriela Ursachi Agreabil, dar nu profund, epicurian cu dese căderi melancolice în fața unor silnicii existențiale cărora spiritul său aristocratic le refuză asumarea, Al. Odobescu se afirmă în literatura secolului al XIX-lea printr-o serie de scrieri hibride de speță enciclopedică. S-a afirmat adeseori că egal în erudiție i-ar fi contemporanul B.P. Hasdeu, cu diferența specifică dintre romantismul învolburat al "magului de la Câmpina" și clasicismul congenital al "anticarului". Născut la 23 iunie 1834 în casele părintești de la Curtea-Veche
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
sale propoziții luminate, în care ne-am putea regăsi. Căci Goga s-a confruntat, așa cum ne confruntăm noi, la ceasul de față, cu criza unei societăți parțial primenite, nescutite de convulsii, plină de impurități. Astfel el ia apărarea intelectualilor, în speță a scriitorilor, victime constante ale unui politicianism semidoct, ale unui arivism pe cît de brutal pe atît de acefal: "în viața popoarelor luptătoare, scriitorii au fost și vor rămîne avangarda care deschide bătaia. Scrisul lor e trîmbița fermecată prin care
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
ales pe plan intern. Acest fapt însă, nu schimbă cu nimic datele problemei pentru că, în ceea ce-l privește pe artist, nu a fost vorba de un triumf al talentului, ci, din păcate, doar de unul al conjuncturii. Întregul efort, în speță, financiar, (eforturile spirituale și de promovare, făcute de oamenii de cultură, le consider, așa cum am mai afirmat, gesturi sincere și dezinteresate) dispus de oficialități pentru o mai bună cunoaștere a unui mare artist român, nu a fost decât unul din
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
aservindu-și forța gândirii și mărginind-o la social". În același periodic (nr. 12, aprilie 1927), Fondane va mai publica un articol care-l arată preocupat de relațiile dintre literatură și revoluția socială, așa cum e gândită de marxism și, în speță, de cel sovietic, - sub titlul Les surréalistes et la révolution. Subiectul reflecției sale privește recenta adeziune la marxism a lui Breton și a suprarealiștilor, foarte discutabilă din punctul său de vedere. Mai exact, adeziunea vizată este cea legată de amintita
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
Am nenorocirea de-a fi acest bastard care unește conștiința omului de bună credință cu setea de dreptate a masei căreia îi aparțin și al cărei martiraj e foarte cunoscut. Din cauza asta mă cert cu toată lumea, dar mai ales cu speța umană care - conștient sau nu - înșeală pe toată lumea... zicându-și că este în stare - ea, singură - să realizeze toate aspirațiile revendicate de clasa muncitoare, monopolizându-le" (v. P. Istrati, Spovedanie pentru învinși, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 23-24). Este o
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
filosofice, în care latura afectivă nu poate avea decât o pondere secundară. Până la data când asista la Congresul parizian "pentru apărarea culturii", modelat după concepție comunist-stalinistă, el se exersase însă serios în spațiul unei gândiri de substanță existențialistă, redevabilă în speță rusului Leon Șestov, pentru care "evidențelor" gândirii raționale, categoriilor sale, trebuiau să i se opună "categoriile vieții". În eseul dedicat maestrului său în Conștiința nefericită, ce urma să apară în 1936, din care tocmai am citat, el scrie: Nimic din
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
impuls mimetic, fiindcă îi citeam cu atenție pe profesioniștii momentului, sau că poate că mă va fi influențat însuși prestigiul național al genului (dacă nu cumva o fi fost la mijloc și - iertat să fiu - vreun strop de... genuină vocație!)". Speța e concomitent admirată și cîrtită. După ce ni se vorbește cu emoție gîtuită despre "instituția" cronicii literare, care a avut pe meridianul nostru un rol "cu totul special" și căreia ar merita să i se consacre "o carte întreagă", al cărei
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Ajunge prietenul lui Eminescu, practică schimburi epistolare cu personalitățile epocii, printre care Maiorescu, scoate cărți pe care le oferă cu atente dedicații, așa încît o anume valoare îi este recunoscută încă din anii vieții. Și cu toate acestea, opera (în speță "cartea exemplară": Amintiri din copilărie) oglindește o postură contrară, un refuz al scrisului resimțit în mod dezamăgitor precum un "univers paralel", precum o "copie artificială și palidă" a cosmosului căruia autorul îi aparține pe cale organică. Se iscă prin urmare o
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
Nicăieri contribuția originară (și originală) a lui Brilinsky nu e menționată. Actualul director al radioului Color din Orăștie și redactor șef al Daciei Magazin refuză să meargă la tribunal, convins că justiția română nu e capabilă să înțeleagă astfel de spețe procesuale.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o paradoxală "credință infidelă", altfel zis o credință ce mocnea sub asprul rechizitoriu adresat sistemului religios, aparatului eclesiastic, noianului de convenții adunate în contul lor. în speță, demonia mistică a lui Cioran denunța nu esența religiei, ci mai curînd insuficiențele religioase ale omului modern, derivate din slaba interiorizare a culturii de care dispunea, din lipsa unui "spirit contemplativ": "Fișa de observație pe care tînărul de 20 de
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o paradoxală "credință infidelă", altfel zis o credință ce mocnea sub asprul rechizitoriu adresat sistemului religios, aparatului eclesiastic, noianului de convenții adunate în contul lor. în speță, demonia mistică a lui Cioran denunța nu esența religiei, ci mai curînd insuficiențele religioase ale omului modern, derivate din slaba interiorizare a culturii de care dispunea, din lipsa unui "spirit contemplativ": "Fișa de observație pe care tînărul de 20 de
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
specială capacitate de a se face ascultat și de a convinge. Avea cunoștințe aprofundate de drept civil și îl uimește pe Mârzea, absolvent de Drept, cu ,știința de a se descurca printre paragrafe, cu informațiile sale detaliate din cazuistica curentă, spețe, cazuri". Bătea cartierele nevoiașe ale Clujului ajutându-i pe unul și pe altul, oameni cu necazuri, implicându-se în rezolvarea cine știe cărei dispute locative, în obținerea vreunei mult râvnite aprobări, făcând bine turmei pe care o păstorea și oricui apela la
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
lui Paul Cernat se irosește în afara unui cadru firesc de manifestare, în interstițiile unei societăți strâmb constituite și orientată, ireversibil, pe panta industrializării forțate. Desenele artistic executate, umplând caietele elevului și aleile din fața blocului, atrag atenția ,factorilor de răspundere" (în speță, tovarășa Diaconescu de desen). Micul Leonardo e trimis ,în documentare", la o consistentă sursă de inspirație ideologică: filmul Salutări de la Agigea. Monstruozitatea acestei producții îl oripilează pe tânărul artist, obligat încă o dată, și încă o dată, să aprofundeze teoria servită pe
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
pe pagina întâi a presei mondiale doar pentru a-i cădea și lui niscaiva parale din târgul încheiat între Casa regală și statul român. Socoteala e oricum fără obiect: chiar dacă Regele ar fi dovedit un criminal de cea mai joasă speță, banii compensatorii pentru confiscările făcute de statul român tot la el ajung! Indiferent că Regele e sau nu autorul ,statului nazist", Paul Lambrino nu e mai puțin bastard, după legile monarhiei românești, și mai puțin delator, după orice definiție a
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
1997, p. 150): ,normele limbii literare prezintă unele Ťcuriozitățiť - dacă se poate spune așa - sau inconsecvențe care dau loc la diferite greșeli din partea vorbitorilor deprinși să aplice regulile unui sistem, frumos din punct de vedere teoretic, dar în situația în speță inexistent în practică (...). Limba literară a ales pentru 2 și compusele 12, 22 forma de feminin - deci două, douăsprezece, douăzeci și două martie - , dar compusele lui unu în foma de masculin: douăzeci și unu iunie, treizeci și unu decembrie; această inconsecvență a
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
travaliul pentru a obține un buget nu tocmai mare, cele trei săptămâni de repetiții cu actorii, demența cauzată de accelerație din timpul filmărilor, chiar și premiul obținut la Cannes. Ce te izbește din prima e scenariul. Evident, evenimentul central, în speță transhumanța spitalicească a unui personaj (d-l Lăzărescu, interpretat de Ion Fiscuteanu) a cărui durere fizică e mai intensă cu fiecare minut care trece și al cărui deces e inevitabil, te face să te gândești la genul de film românesc
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
cuprinde. Deoarece, după cum recunoaște autoarea, ,dacă n-ar avea gesturi comune și fiziologii comune, geniul ar rămîne singur în forța de gravitație a altei lumi, ar fi doar o pată neagră în care nu trăiește nici un microorganism". în cazul în speță, numitorul comun al subiectului auctorial și al subiectului virtual al recepției îl constituie feminitatea. Nora Iuga e feminină pînă la ultimele nervuri ale propozițiilor d-sale, atentă pas cu pas la ceea ce consună cu propria-i simțire de Evă insațiabilă
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul afirmă a se simți "euforic și mîndru ca fiu al Olteniei, născut și crescut în zăvoaiele Oltețului". Făcînd apologia oltenilor, el își dezvăluie din nou fibra colectivistă, acea "tincturare" biologică ce caracterizează spețele omenirii și pe care și-o asumă. Compămîntenii săi sînt, în vederile sale, oameni harnici, care trudesc cu tenacitate aidoma furnicilor. Dacă le sfărîmi mușuroiul, îl pot reface. Sînt indivizi "abrași", care nu cunosc felonia: "îți spun verde-n față
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
a spune că filmul e unul bun. Are câteva prestații actoricești notabile, vezi Orson Welles sau Anthony Perkins, dar, vorba unui critic american, e un lungmetraj parazitar. Nu face decât să "însceneze" un text a cărui logică e țicnită, în speță sofistă până la granița cu absurdul. Or, legătura dintre aceasta și cei care ar trebui s-o încorporeze, adică să îi dea literalmente viață, nu e scoasă la iveală într-un mod organic. Efectul? Adio identificare. Actorii nu reușesc să devină
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
alături de Societatea literară "Virtus romana rediviva", un for de cultură și reculegere. Am ținut în cadrul ei o conferință despre Buna Vestire, care n-a rămas fără ecou în evoluția mea. Pe lângă spiritul civic, se înfiripa aici un spirit religios - în speță, creștin - aș spune, azi, oportun, tot mai necesar unei lumi în derivă. - Dintr-o lucrare bibliografică editată de Biblioteca "Gh. Asachi" din Iași, aflăm că în anii studenției ați colaborat la diverse reviste. Prin urmare, ați cunoscut mulți scriitori, de
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
omul Dinu Patriciu, care a fost umilit public într-un mod incalificabil, care a fost transformat subit, dintr-o personalitate politică și un actor economic proeminent, într-un fel de Genică Boerică, într-un personaj interlop de cea mai joasă speță, este o distanță incomansurabilă care poate fi măsurată doar prin sfidarea căreia îi este supusă acum întreaga societate românească. Încercarea stalinistă de a-l îngenunchea pe cel cercetat, antepronunțarea, presiunea psihică și privarea de libertate, fie și pentru o clipă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
George Geacăr, sub titlul Marin Preda și mitul omului nou. De facto, e pus în chestiune și mitul Preda, ai cărui zelatori pretind că scriitorul ar fi fost nu numai important (ceea ce cred că nu dorește a nega nimeni, în speță ca autor al primului volum al Moromeților), dar și un purtător de steag al conștiinței antitotalitare, o pildă de curaj, demnitate, caracter etc. Mărturisim că ne-a uimit nu doar persistența unei atari perspective intenabile, dar și contrasemnarea ei de către
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
succesiune descumpănitoare de identități distincte, dezvoltate fiecare pe orbita ei logică. Esența personajului, centrul de greutate al adevăratului Antipa se distribuie pe ambele talgere ale balanței, într-un echilibru pe care prozatorul mizează și pe care își construiește întregul roman. Speță de realism paradoxal, analitic și geometric, dispersiv și integrator, Lumea în două zile ilustrează, de la început și până la sfârșit, o structură bipolară, romancierul dovedindu-se atent și consecvent în delimitarea și cartografierea fiecărui teritoriu. Atâta simetrie ar putea obosi - și
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
crimei economice care a prins rădăcini în Suedia. În România, nu știu dacă știți, corupția este un soi de sport național pe care guvernul "social-democrat" l-a ridicat pe culmile măiestriei. Nu credeți că orice exemplu de corupție european (în speță corupția din blonda Suedie) devine un alibi pentru corupția autohtonă? Se poate stabili o "ierarhie a corupției"? - Ce-am vrut să subliniez a fost că în Suedia corupția este mai degrabă recentă, țara noastră suferind o deteriorare în acest sens
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
erectil al metaforei/ Criticu' le pune diagnosticul pe text". Deoarece succesul erotic nu e numai o marcă a bărbăției ("Ca oricăror macho adevărați, nouă ne plac femeile mai mult decît retoric"), ci și un indice al "putinței" în genere, în speță al actului creator: "De-un fir de păr de-al lor depinde opera noastră,/ Opera Magna". Spre deosebire de Mihail Gălățanu, emulul d-sale, Ioan Es. Pop, face figura unui însingurat, a unui circumspect. Filonul rural al naturii poetului îi dictează configurarea
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]