308,760 matches
-
o forță vitală și o voință de construcție impresionante. Limbajul muzical folosit de Ștefan Niculescu se articulează în timp într-o stilistică proprie. Voi menționa în continuare trei topos-uri specifice acestui stil, mai puțin evidențiate încă în literatura de specialitate. Mult menționata eterofonie face parte din arsenalul tehnic al acestei muzici, desigur. însă, în opinia noastră, muzica lui Ștefan Niculescu s-ar putea defini mult mai bine prin termenii de "omofonie" sau "armonie" decât prin cel de "eterofonie". Ceea ce au
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
le-ar fi putut imediat îndrepta: absurditatea coordonării "au avut urmări foarte importante în istoria românilor și a limbilor", de pildă, se explică prin interpretarea greșită a ultimului segment din frază: "și a limbii lor". Tema lingvistică presupune informații de specialitate și denumiri necunoscute "referenților", care le deformează la întîmplare. Sînt supuse unui asemenea tratament cuvintele comune - substantive, adjective etc.: "dalmaca (dispărută azi, s-a vorbit pe coasta de răsărit a Adriaticii)" (= dalmata); "Biserica a constituit pentru toate popoarele o pâlghe
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
la imagine, 1987 și Spre o poetică a scenariului cinematografic, 1998) nu mi se pare că au beneficiat de exegeze pe măsura proiectului și a rezultatului acestui edificiu scriptic, pur și simplu unic în felul lui în literatura universală de specialitate. Dovadă: D. Carabăț face frecvente trimiteri la Victor Șklovski, Eco, Blaga, dar și Hegel, Noica și mai ales la "geniala carte a lui V.I. Propp, Morfologia basmului", însă mult mai puține la teoreticieni ai scenaristicii care să-l fi anticipat
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
pus în circulație un manual care nu doar îl relua pe acela scris de altcineva decît scria pe copertă, dar mai era și plin de citate din Ceaușescu. Luați la întrebări, au răspuns candid că n-au profesor propriu la specialitatea cu pricina. Iar coordonatorii unui tratat academic de istorie a României consideră că prezența sursei în bibliografie ne scutește de ghilimelele citatului. Și un ultim exemplu. Dispar, unul după altul, din funcții profesioniști valoroși, înlocuiți de niscai nulități profesionale, propuse
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
că „Retorica” lui Ioan Maiorescu este un text necunoscut, până nu de mult ignorat, greu de condițiile epocii pașoptiste, ca ideologie, și ca problemă a influențelor exercitate asupra limbii și culturii noastre. Rară sensibilitate a textului față de terminologia modernă de specialitate, neuitând a semnala calitatea celor de mai sus prin perspectiva vocației de profesor a lui Ioan Maiorescu, și încă aș găsi în cercetarea lui Andrei Nestorescu o înaintare în reînnoite revelații. El publică Retorica în versiunea seminaristului Ioan Cernătescu, unica
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
evenimente - efectul fiind cu atît mai benefic cu cît avalanșa de informații și stimuli devine sufocantă și derutantă - cum s-a întîmplat și în acest an la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main. Cînd oferta de informații de specialitate este dublată sau bruiată de un program de manifestări în care divertismentul ia proporții de-a dreptul carnavalești o distanță (critică) față de evenimente și față de înscenarea lor spectaculoasă devine indispensabilă. Așadar, Günter Grass, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură - 1999, și-
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
fost recenzat în termeni elogioși de cronicarii literari. Dincolo de performanțele literare ale Rusiei de azi, în Apus se manifestă un interes susținut față de istoria și cultura acestei încă mari necunoscute despre care se publică un impresionant număr de cărți de specialitate. Anne Applebaum revine asupra Gulagului, Victor Timtschenko se oprește asupra lui Putin și a noii Rusii, Kerstin Holm analizează Imperiul corupt, Irina Șerbakova investighează memoria Rusiei, Ralph Dutli se oprește asupra biografiei lui Osip Mandelstam. Germania cunoaște, de altfel, o
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Kremlinului, mai cu seamă în materie de respectarea drepturilor omului. Nu puțini și-au reamintit un vechi adagiu potrivit căruia prea strînsa amiciție dintre cele două mari țări nu ar fi de prea bun augur... Oricum pe piața cărților de specialitate, în Germania cel puțin, abundă scrierile politice care analizează critic și polemic actualul context internațional, ascensiunea Americii la rangul de unică superputere, úmbrele imperiului american, aspirațiile sale hegemoniale, periclitarea relațiilor cu bătrînul continent, primejdiile globalizării și ale terorismului etc. Printre
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
librăriilor de gară și cartier. Este o ironie a destinului că tocmai la cîteva zile după ce unul din cei mai mari specialiști în teoria comunicării și culturii, Neil Postman, a decedat - tendințele reperate de autorul a 20 de cărți de specialitate, între care și Ne amuzăm de moarte, au fost mai flagrant confirmate ca niciodată tocmai la Tîrgul de carte. Postman a avertizat asupra riscului uniformizării culturale sub fluxul informațional, asupra riscurilor comercializării culturii, ale derapajului televiziunii în teritoriile derizorii și
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un ton personal (în registru colocvial), atunci cînd descrie căutarea unor căi de scăpare onorabile, între norma rigidă simțită ca prea aulică sau învechită și uzul descalificant: „Mie mi se par
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
profund implicați în examinarea limbii române de astăzi. Cele mai multe au un caracter explicativ, științific, dar nu lipsesc nici cele care dau indicații normative. De aceea asemenea lucrări pot servi drept îndreptar. Doamna Mioara Avram, bunăoară, în ciuda unui titlu prea de specialitate (D-sa este o autoritate în cercetarea limbii noastre actuale) se ocupă de „fapte de limbă, efecte ale unor tendințe în curs” (pp. 11-17), cu o bibliografie impresionantă. Doamna Valeria Guțu Romalo remarcă, în „dinamica” limbii, „deplasări” stilistice către registre
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
înnoiește permenent vocabularul prin împrumut din alte limbi, prin derivare, dar mai ales prin preluarea și modificarea semantică a unor cuvinte ale limbii comune; dintre acestea, o categorie interesantă o constituie termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară a registrelor oralității informale. Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția destul de recentă a termenului penal. Termenul (împrumut din franceză, de pe la începutul secolului al XIX-lea, raportat și la
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
publicat doar o singură „carte de autor”, în Studii de literatură română, Editura Dacia, 1971, e drept „o carte savantă”, cum o și consideră Mircea Zaciu, fostul său student și, mai târziu, coleg de catedră. În revistele universitare sau de specialitate, precum și în publicațiile literare a mai scris articole, pe la soroace aniversare și comemorative, în care impresiona prin armătura documentară infailibilă și prin mușcătura ironiei într-un savuros limbaj ce îmbina regionalismul ardelean, cu termenul rar, livresc. Este a doua carte
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]
-
este cel mai important, din tradiții culturale diferite. Pentru că, spre deosebire de ultimele două ediții în care participarea internațională s-a redus la un singur artist, de această dată ea a fost acoperită de doi sculptori. Nume bine cunoscute în mediile de specialitate, și nu numai, participanții la acest simpozion - Cristina Iliescu, Ionel Iștoc, Adrian Radu, din România, Antonis Myrodias din Grecia și Fernando Caciorgna din Italia - nu au fost doar simpli invitați la o acțiune a cărei finalitate este lucrarea în sine
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
cu un prolog “poetic” și emoționant semnat de George Banu, cu un studiu final semnat de Ion Cazaban, cu multe schițe care vorbesc ochiului despre laboratorul facerii spectacolelor, lucru mai puțin cunoscut, cu o selecție din cronici și comentarii de specialitate. “Omul care aduce ploaia”, “Copiii soarelui”, “Vară și fum”, “Regele moare”, “ Nu sînt Turnul Eiffel”, “Moartea lui Danton”, “Livada de vișini”, “Victimile datoriei”, “Revizorul”, “Danton”, “Căsătoria”, “Generoasa fundație”, “Caligula”... Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Moni Ghelerter, Radu Penciulescu, Crin Teodorescu, Valeriu
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
au apărut recent informații despre existența unei cărți plagiate și semnate de Mircea Beuran, ministrul Sănătății. Medicul Constantin Crețan, din Brașov, a descoperit însă că pe piața românească au apărut nu una, ci mai multe lucrări preluate după literatura de specialitate străină. Este vorba de o serie de „ghiduri de urgențe”, destinate medicilor rezidenți, și în care numele ministrului Sănătății apare ca șef al unei „redacții” formate din reputați medici români care s-au semnat drept autori. Ghidurile în limba română
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
ultimii doi-trei ani aproape că nu există târg de carte fără lansări ale ultimelor apariții semnate Ion Bogdan Lefter în cadrul Editurii Paralela 45. Mare parte din cărțile lansate sunt reeditări ale unor eseuri, articole, interviuri, studii apărute în revistele de specialitate sau prefețe la diverse ediții din operele autorilor discutați. Așa se face că pe lângă titlurile noi ale criticului se reeditează, în formulă de cărți individuale, producțiile mai puțin recente ale autorului. Astfel, Bacovia - un model al tranziției (2001) este o
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
studiilor despre nuveliștii Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu. Anul acesta la Bookarest, Ion Bogdan Lefter a ieșit la rampă cu încă două astfel de cărți-puzzle care adună articolele și răspunsurile criticului la diverse anchete și interviuri răspândite în publicațiile de specialitate (Astra, Caiete critice, Euresis, Euphorion, Poesis, Cotidianul, Cuvântul, Contrapunct, România literară, Viața românească, Observator cultural) în ultimele două decenii. Este vorba despre 5 poeți: Naum, Dimov, Ivănescu, Mugur, Foarță și Primii postmoderni: “Școala de la Târgoviște”, cărți pe care le unește
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
discutarea neomogenă și în registre diferite a autorilor, cel puțin în volumul dedicat poeților. Astfel, secțiunea Gellu Naum se află sub semnul evocării omului, nu a operei, sau mai bine zis a unor evenimente relatate la cald în presa de specialitate. Poetul apare astfel în ipostaza de prieten al pictorului Victor Brauner sau de actor principal, alături de Oskar Pastior și Ernest Wichner, în cadrul unei serate culturale organizate la Institutul Goethe; pe de altă parte, moartea poetului și cărți in memoriam Gellu
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
pragul unei anumite dezordini, arhitectura îi pune la dispoziție spațiul cel mai generos. Pentru că spre deosebire de grafică și de pictură, care sînt oarecum cunoscute în pofida unei circulații total insuficiente, arhitectura sa este încă aproape ignorată, mai puțin, evident, în cercurile de specialitate. Acolo unde el este consacrat de multă vreme ca un arhitect îndrăzneț și original, atît cît originalitatea mai reprezintă în modernitate o problemă individuală, integrat ideilor și orizontului artistic european, care purifică volumul și armonizează spațiile, concomitent cu valorificarea expresivității
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
toamnei./ Hristosul neavând pe ce se răstigni/ Și nu vei avea icoane să le rogi/ Să nu mai moară merii/ fără tine”... Autorul adaugă, în finalul epistolei sale, că are 25 de ani, că a terminat Colegiul Universitar de institutori, specialitatea desen, că s-a decis greu să ne scrie, considerând însă că a ne scrie ar fi fost aceasta singura modalitate de a fi cinstit cu sine și singura dorință, împlinită, de a spune ceva, considerându-se Cineva, ,,nu în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
o discuție pe care am avut-o acum doi ani - cînd lucrați la spectacolul „Unchiul Vanea”, la Teatrul Bulandra - era vizibilă temerea dumneavoastră că ar putea să nu iasă ceea ce v-ați propus sau ceea ce așteaptă publicul și critica de specialitate. La „Căsătoria” v-a încercat același sentiment sau succesul primei montări în România v-a atenuat orice temere? - De data aceasta am încercat să mă eliberez de orice presiune care nu ținea direct de ceea ce făceam la repetiții. Am devenit
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
a lungul carierei sale numeroase aprecieri, dar a suscitat și controverse, ori nu a primit atenția cuvenită din partea cititorilor sau a criticilor. O recunoaștere europeană, și nu numai, a valorii sale, se constată prin numeroasele cronici În reviste prestigioase de specialitate, apariții radio, tv și on line, dar, mai ales, a numeroaselor traduceri din opera sa, după cum consemnează „Frankfurter Rundschau” : „...Nora Iuga se prezintă ca o mare scriitoare europeană”. Nora Iuga a declarat În nenumărate ocazii că se simte cel mai
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
cercetarea românească etc. Fără să se lase impresionați de realizări, mai marii din Învățământ, în conformitate cu „statutul” avut la admitere, ne-au repartizat „în producție” la unul din combinatele chimice (!?), în timp ce alți colegi aveau locuri asigurate în cercetare sau măcar în specialitate. Deși, pentru un inginer, „producția” n-ar fi trebuit să reprezinte ceva de speriat, pentru noi, ca cercetători în devenire, întreruperea activității de cercetare în domeniul ciberneticii a luat atunci dimensiunea unei catastrofe... Înfuriat la culme, neînfricatul profesor Moisil n-
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
deveni specialiști cu un larg orizont, competitivi în cel mai înalt grad în plan internațional? După ce vom restabili aceste discipline în școală va fi necesară o discuție serioasă cu specialiștii diferitelor domenii pentru a stabili dacă și în ce măsură studiile de specialitate trebuie completate cu prelegeri de cultură generală în Universități. O dezbatere publică este absolut necesară. Guvernarea 1996-2000 nu a fost la înălțimea așteptărilor, deoarece n-a reușit să dea lovitura decisivă sistemului instaurat în România după al doilea război mondial
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]