KorAP: Find »[drukola/base=specificator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...8 >

176 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

infinitiv) joacă un rol important în verificarea trăsăturilor de temporalitate; astfel, auxiliarele se generează în mod direct în poziție de centru al MOOD0, iar verbul lexical se ridică din domeniul vP prin mișcare locală spec-la-spec la [Spec, TP]. Deplasarea prin specificatori explică efectele de adiacență din nucleul flexionar românesc: specificatorii proiecțiilor verbale sunt în mod sistematic blocați (de VP sau de urma sa), astfel că nu pot găzdui alți constituenți. (vi) Cât privește structurile cu deplasare la C, am arătat că

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
temporalitate; astfel, auxiliarele se generează în mod direct în poziție de centru al MOOD0, iar verbul lexical se ridică din domeniul vP prin mișcare locală spec-la-spec la [Spec, TP]. Deplasarea prin specificatori explică efectele de adiacență din nucleul flexionar românesc: specificatorii proiecțiilor verbale sunt în mod sistematic blocați (de VP sau de urma sa), astfel că nu pot găzdui alți constituenți. (vi) Cât privește structurile cu deplasare la C, am arătat că proiecția care găzduiește VP deplasat la stânga auxiliarelor și a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
se integrează în structura verbului prin adjuncție la stânga și se deplasează odată cu verbul; centrele neîncorporante (auxiliarele, complementizatorii, pronumele clitice) rămân in situ, iar verbul fie se deplasează "sărindu-le", ca în cazul auxiliarelor (opțiune permisă, întrucât verbul se deplasează prin specificatori), fie le elimină ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, cum este cazul eliminării lui să în inversiunea subjonctivală; - tot în favoarea distincției centru / grup se poate aduce în discuție situația marcatorilor de negație: fiind centru, ne- (ca

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
propoziționale (28a) și a negației de constituent în structuri contrastive (28b) și poate funcționa ca pro-frază (28c); funcționarea ca pro-frază constituie un argument solid pentru considerarea lui nu drept generând un grup sintactic independent (i.e. ADVP), ocupând deci poziția de specificator al NEGP. (28) a. Și ceriul nu-și va da rooa, pământul / nu-și va <da> roada(ÎPI.1673-705: 158r-v) b. Aceasta zise, nu că se grijiia de mișei, ce ca un furu era, și punga avea, și cealea ce

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
cuvânt autonom, generează propriul grup sintactic (ADVP) și ocupă [Spec, NEGP]; în schimb, ne-, afix (acategorial), se generează drept centru negativ și ocupă NEG0. În deplasarea la C a verbului ca grup, adverbul nu induce un efect de blocare a specificatorului care cade sub influența fenomenului de Minimalitate Relativizată (Rizzi 1990, 2001), pe când ne-, fiind centru, se poate încorpora în structura verbului și se poate deplasa la C odată cu verbul. Această diferență se poate observa în reprezentările X-bar de mai jos

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
vs gerunziu verifică ipoteza că verbul se deplasează ca grup: adverbul de negație nu, generat în [Spec, NEGP] blochează deplasarea verbului la C (i.e. la [Spec, FINP]), ilustrând o situație clasică în care un element de un anume tip (un specificator al unei proiecții [+V]) blochează deplasarea unui element de același tip (verbul deplasându-se ca grup prin specificatorii proiecțiilor [+V]) (35); afixul ne- este acategorial, se generează drept centru al NEG0și se încorporează prin adjuncție la stânga în structura verbului (36a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
blochează deplasarea verbului la C (i.e. la [Spec, FINP]), ilustrând o situație clasică în care un element de un anume tip (un specificator al unei proiecții [+V]) blochează deplasarea unui element de același tip (verbul deplasându-se ca grup prin specificatorii proiecțiilor [+V]) (35); afixul ne- este acategorial, se generează drept centru al NEG0și se încorporează prin adjuncție la stânga în structura verbului (36a); pentru argumente suplimentare în sprijinul deplasării ca grup a verbului, v. §2.3 infra 2.2 Complementizatorul să15

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Ureche (ULM.~ 1725) arată că, de fapt, un subconstituent (Bodgan Vodă) al subiectului (oastea lui Bogdan Vodă) este menționat anterior în discurs; din această perspectivă, nu este clar dacă subiectul ocupă poziția de generare [Spec, vP] sau este deplasat în specificatorul unei proiecții de topic din periferia internă propozițională. (56) Războiul lui Bogdan vodă cu léșii. Deci cându au fostu în mijlocul pădurii, [făcut-au]V[năvală]O[oastea lui Bogdan vodă]S la carele leșilor. (ULM.~ 1725: 17r) Rezultate de reținut

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Doamne, de vei vrea, poți-mă curăți (NT.1648: 10r) c. De vei vria, poți-mă curăți (NT.1648: 42r) O altă particularitate a inversiunii privește maniera de deplasare a verbului. Natura locală a deplasării verbului (i.e. deplasare prin fiecare specificator al domeniului flexionar IP) este revelată, ca și pentru româna contemporană, de comportamentul semiadverbului aspectual mai32: mai se încorporează prin adjuncție în structura verbului (v. analiza în §III.3.1.2.4) și se deplasează odată cu verbul în domeniul C

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
complementizator care reprezintă limitele domeniului, FORCEP și FINP; între cele două proiecții completive se generează periferia stângă a propoziției, conținând proiecții de topic și de focus (v. Rizzi 1997 și următoarele). Sub analiza deplasării verbului ca grup (VP-movement), oricare dintre specificatorii domeniului C poate găzdui verbul sub inversiune. Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016) argumentează explicit pentru deplasarea verbului la FOCUS; Zafiu (2014) propune o analiză mai moderată și arată că inversiunea nu se corelează întotdeauna cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
și FIN0. Această analiză a lui să face o predicție clară: cu excepția structurilor cu recomplementare, dacă verbul se ridică la FIN prin VP-movement (i.e. deci la [Spec, FINP]), lexicalizarea lui să este blocată de constrângerea care previne lexicalizarea simultană a specificatorului și a centrului aceleiași proiecții completive - (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter (v. §III.3.5 pentru o discuție detaliată). Să examinăm măsura în care această predicție este îndeplinită. În primul rând, se observă că subjonctivele fără să se asociază cu encliza

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
3.2.2.3 infra), găzduind inclusiv constituenți focalizați (v. §3.2.2.1.2 supra), și - pe de altă parte, adiacența strictă la elementele funcționale din domeniul flexionar; dată fiind structura funcțională FINP > PERSP > MOOP > (...) și deplasarea verbului prin specificatorii verbali, nu există nicio proiecție care să poată găzdui vreun alt constituent între verb și clitic / verb și auxiliar / verb și secvența clitic−auxiliar; analize alternative, de tipul V-la-FORCE sau V-la-FOC nu pot surprinde aceste efecte de adiacență, din motive

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ne îndreaptă spre această linie de analiză uniformă: atât în analiza limbii contemporane, cât și în analiza limbii vechi, a ieșit la iveală cu destulă claritate faptul că, deși forma de deplasare a verbului este deplasarea ca grup - așadar, prin specificatori -, verbul trebuie să tranziteze toți specificatorii verbali (cu specificarea categorială [+V]), după cum arată fenomene precum încorporarea adverbelor clitice, efectele de blocare induse de negație etc. Cu alte cuvinte, modul de deplasare a verbului sub inversiune este constrâns de specificarea categorială

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
analiză uniformă: atât în analiza limbii contemporane, cât și în analiza limbii vechi, a ieșit la iveală cu destulă claritate faptul că, deși forma de deplasare a verbului este deplasarea ca grup - așadar, prin specificatori -, verbul trebuie să tranziteze toți specificatorii verbali (cu specificarea categorială [+V]), după cum arată fenomene precum încorporarea adverbelor clitice, efectele de blocare induse de negație etc. Cu alte cuvinte, modul de deplasare a verbului sub inversiune este constrâns de specificarea categorială a diferitelor centre/proiecții din nucleul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
cap. 16 pentru formarea cuvintelor). Cu alte cuvinte, cel puțin în ce privește proiecția verbului, setarea parametrică a centrului V este centru final: printr-o mișcare antilocală de tip roll-up, complementul (în sens restrâns, sora la dreapta a centrului) este atras în specificatorul proiecției propriului centru (v. §II.2.3)44. Între factorii care indică setarea centru final pentru VP în latina dunăreană, amintim structurile cu elipsă de tip gapping în primul constituent (129); gapping-ul în primul constituent este specific limbilor/construcțiilor cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ca pentru structurile din italiana veche sau franceza veche cu dislocare prin subiect) nu este corectă. O altă analiză complexă, propusă de Martins (2002) pentru dislocările din portugheza veche, presupune deplasarea constituenților dislocați în domeniul IP și găzduirea acestora în specificatorul / specificatorii multipli ai proiecției AGRSP (engl. Agreement Subject Phrase). Pe lângă faptul că am adoptat un cadru teoretic kaynean (Kayne 1994) care nu permite proiectarea de specificatori multipli 47, o analiză de acest fel nu explică în mod satisfăcător posibilitatea dislocării

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
pentru structurile din italiana veche sau franceza veche cu dislocare prin subiect) nu este corectă. O altă analiză complexă, propusă de Martins (2002) pentru dislocările din portugheza veche, presupune deplasarea constituenților dislocați în domeniul IP și găzduirea acestora în specificatorul / specificatorii multipli ai proiecției AGRSP (engl. Agreement Subject Phrase). Pe lângă faptul că am adoptat un cadru teoretic kaynean (Kayne 1994) care nu permite proiectarea de specificatori multipli 47, o analiză de acest fel nu explică în mod satisfăcător posibilitatea dislocării prin

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
din portugheza veche, presupune deplasarea constituenților dislocați în domeniul IP și găzduirea acestora în specificatorul / specificatorii multipli ai proiecției AGRSP (engl. Agreement Subject Phrase). Pe lângă faptul că am adoptat un cadru teoretic kaynean (Kayne 1994) care nu permite proiectarea de specificatori multipli 47, o analiză de acest fel nu explică în mod satisfăcător posibilitatea dislocării prin constituenți multipli, precum și lipsa de specializare a constituenților dislocați. Următoarele caracteristici distribuționale ale dislocărilor din româna veche ne conduc către o analiză în care verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
concediat săptămâna aceasta, și Rab de asemenea' (engleză (britanică și americană); Thoms 2011) Derivarea unui exemplu simplu cu dislocare (164) (=(160)) are reprezentarea din (165); în exemplul de față, grupul care dislocă structura auxiliar-clitic este un constituent focalizat, deci ocupă specificatorul unei proiecții de FOCP din periferia vP; subliniem încă o dată faptul că nu este întotdeauna ușor de decis dacă constituenții dislocați își păstrează poziția de bază sau sunt deplasați în periferia vP; sub analiza propusă însă, nu poziția ocupată de

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
prin exploatarea periferiilor stângi, ipoteză imediat confirmată de analiza unui exemplu ca (178). În (178), complementul verbului modal apare la stânga negatorului propozițional nu, ceea ce indică deplasarea acestuia în periferia stângă a verbului modal (deplasare A-bar), nu roll-up movement în specificatorul propriului centru (în această situație, negatorul nu ar fi trebuit să precedă structura [complement al verbului modal - verb modal]). (178) Căci omul, săracul, în boală fiind, precum iarăși să vă însănătoșea adeverit a finupoate(CD.1698: 41r) Cu alte cuvinte

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
complementizatorului CP - negația propozițională se realizează prin adverbul de negație nu în majoritatea structurilor propoziționale și prin afixul ne- pentru propoziția nonfinită organizată în jurul gerunziului; statutul diferit al celor două mărci de negație (nu - adverb plin, grup sintactic, inserat ca specificator al proiecției de negație / ne- - afix, centru sintactic generat direct în NEG0) se corelează cu opțiuni sintactice diferite: nu blochează deplasarea verbului la stânga negației (e.g. encliză pronominală pentru imperativul pozitiv / procliză pronominală pentru imperativul negativ), inducând efecte de minimalitate sintactică

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
imperativul pozitiv și în imprecațiile condiționale și subjonctivale - gerunziul se deplasează la FINP în vederea verificării morfologiei nonfinite  strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea grupului verbal (phrasal VP-movement) - efectele de adiacență a elementelor din nucleul verbal rezultă din blocarea specificatorilor proiecțiilor verbale (ocupați de verbul însuși / urma deplasării verbului) - deplasarea verbală la C se manifestă în mod sistematic prin inversiune: auxiliarele (centre) rămân in situ, iar verbul lexical (grup) se deplasează la C • formele nonfinite  trăsătura [nonfinit] trebuie obligatoriu satisfăcută

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
1988) de descompunere a verbului în mai multe proiecții a rezolvat această problemă. 14 Structurile cu obiect prepozițional subcategorizat (argumente reale) nu sunt nici ele problematice; la fel ca în cazul obiectului indirect, se poate considera că sunt proiectate ca specificator al unei proiecții funcționale (un centru verbalizant, e.g. VP-shell / vP) superioare lui V, însă această discuție depășește limitele lucrării de față. 15 O soluție facilă ar fi fost să adoptăm ipoteza propusă de Cinque într-o serie de lucrări ("the

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
V, însă această discuție depășește limitele lucrării de față. 15 O soluție facilă ar fi fost să adoptăm ipoteza propusă de Cinque într-o serie de lucrări ("the left-right asymmetry", Cinque 1999) conform căreia toate argumentele verbului se proiectează ca specificatori, inclusiv obiectul direct. Există însă o serie de argumente (de exemplu, asimetriile subiect-obiect direct) pentru ideea că, în limbile cu aliniere nominativ-acuzativ, obiectul direct are un statut privilegiat prin raportare la subiect și la celelalte argumente interne (Chomsky 2010), ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
funcțional, fapt care justifică prezența unui Grup al Diatezei VOICEP în domeniul lexical vP. 44 E.g. vezi folosirea temei infectum la prezent pentru verbele care disting cele două tipuri de temă (merg- / mers-). 45 Adverbul de negație nu, el însuși specificator, induce efectul de blocare a deplasării la C blocând specificatorul Grupului Negației (NegP): (i) a. Citește-mi scrisoarea! b. Nu-mi citi scrisoarea! (ii) a. Du-te acasă! b. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă! Nu proiecția unui Grup

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]