667 matches
-
cărți de profesie, mironosițe ale cafenelelor cântătoare, cavaleri de industrie, speculanți care-și drapează evreul lor fizic în maniere franțuzești, vânători de noroc, întreprinzători fără capitaluri, regele Stroussberg cu suita lui de conți și baroni silezieni, c-un cuvânt neagra speculă, feneantismul, străinul în forma lui cea mai amăgitoare, cea mai improductivă, cea mai speculantă... cu atât mai bine! Largi îi stau porțile țării deschise, ofițerii salută, de-a doua zi trăsuri aurite îi duc în sferele cele mai nalte chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nostru. Aceste drumuri de fier ne mai aduc câte 20 000 de străini pe fiece an, cîte-un oraș întreg, care însă nu se adaugă în genere claselor producătoare, ci celor consumatoare, a căror ocupație nu e munca, ci mediațiunea și specula. Ar fi fost mai firesc și mai cuminte de-a urma - în materie de comunicație - căile ce le urma plutașul român de la munte, când transporta pe bârne, puse una lângă alta, lemne și grâne la porturile Dunării; ar fi fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe piața universului, precum noi la agricultură. Producțiunea devine unilaterală, nația lucrează cu un singur braț, iar celalt i se taie; o singură clasă e condamnată la muncă, celelalte sunt avizate a se hrăni în mod cu totul improductiv prin speculă, tertipuri și șarlatanerie politică. Astfel s-au stins meseriile la noi în țară și ne-am ales c-o pătură de oameni cari fac gazetărie, politică și literatură, pătură bună poate de rotărie ori tăbăcărie, dar absolut incapabilă de orice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să existe putința pentru om de a urca prin muncă și merit ierarhia socială, care n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii. Dar să ne-nțelegem: prin muncă și merit. Nu prin esploatarea muncii altora, nu prin speculă, nu prin șarlatanerie politică, nu prin tripotaj și joc de bursă. Când luăm însă la rând așa numiții dezmoșteniți ai partidului roșu cari au devenit milionari, nu vom afla unul singur care să se fi îmbogățit prin muncă. Ce-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
simpatici, să fie ciupiți nițel, ca să-și mai domolească aspirațiunile, să fie mai puțin fudui și fastidioși, să mai puie margini lăcomiei lor de bani, să nu mai esploateze și mai mult populația prin apucături negustorești, prin manopere rafinate, prin specule asupra prostiei și onestității oamenilor. Nu e fum fără foc. Antisemitismul, care s-a dezvoltat din începuturi modeste, dac-a putut ajunge atât de departe cată să fi având cuvântul lui de-a fi. Pentru ca agitațiunea antisemită să aibă izbândă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
câteva familii evreiești. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul; ei țin cârciumele, iau în licitație accizele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pretext pentru a putea specula cu grâne, rachiu și lână. Asta o fac cei mici ca și cei mari. Cei mici sunt cămătarii și precupeții țăranilor. Un negustoraș sau un cârciumar evreu are într-un sat o poziție analogă cu Rothschild între puterile mari ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari să-i facă a se îmbogăți repede și fără muncă. Văzând în frunte pe fondatori de-ai Creditului Mobiliar, 279 {EminescuOpXIII 280} pe antreprenori de-ai armatei, pe advocați ai statului etc., ne putem închipui ce teren al negrei specule și al jocului de bursă va fi România daca d. Brătianu va izbuti să ajungă la îngenunchearea deplină a acestei nefericite țări. [25 martie 1883] ["ORICÎTE MERITE ȘI-AR ATRIBUI... "] Oricâte merite și-ar atribui roșii în politica interioară și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oricărui om c-o umbră de scrupul ca, după ce-au călcat, la 11 fevruarie, un jurământ de onoare de două ori depus, să se mai îndese în fruntea afacerilor țării; rușine unui altuia ca, după ce s-au îmbogățit prin specule, să-și lase nevasta și copiii, cu cari trăise în sărăcie, pentru a se înhăita cu curtizane; rușine unui al treilea de-a ocupa înalte demnități, de-o importanță morală eminentă, când viața sa conzistă din tranzacții zilnice cu devergondajul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stejarul. Nu e indiferent pentru un popor cărui principiu se datorează ridicarea unui om în mijlocul lui: daca ea se datorește tăriei, curajului, energiei - tot atâtea numiri diverse pentru principiul puterii de muncă și pentru bărbăție - sau daca ea se datorează speculei, apucăturilor, instinctelor feline și oarecum femeiești ale omenirii. Nu e indiferent pentru viața unui popor ca, în loc de stejar, să răsară slabul și pururea de vânt legănatul mesteacăn. Nu e indiferent daca cei ce se ridică au sau nu rădăcini adânci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le-am spus să nu se uite în gura panglicarului țarigrădean din Strada Doamnei, pentru care și țara aceasta și poporul acesta și interesele materiale și morale ale românimii întregi nu sunt decât o marfă de vânzare, un obiect de speculă pentru a-și îmbogăți rudele și partizanii, un obiect de trafic zilnic și de câștig zilnic. Nu vom zice că nimenea nu ne-a ascultat. Vom constata cu durere însă că - precum în județul Sucevii două treimi din alegătorii înscriși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că noi, în această țară, nu ne cunoaștem unii pe alții? Că nu știm cine este cinstit și cine nu? Că n-am auzit unde se află stările scandaloase și lefurile cumulate? În ce parte dezinteresarea și în ce parte specula nerușinată a tot ce este mai sfînt? Ne zice d. Rosetti: colegiurile restrânse sunt imorale și corupte; colegiele numeroase sunt azilul virtuții și al independenții. Dar, pentru Dumnezeu, am înțelege aceste afirmări daca legea electorală n-ar fi creat decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care se manifestă prin minciună și malonestitate, precum se manifestă existența voastră de străini pripășiți în Romînia? ["ÎNCĂ UN CUVÎNT ȘI ÎNCHEIEM. "] 2264 Încă un cuvânt și încheiem. Fără îndoială - din toate reiese aceasta - că d. Boerescu, preocupat pururea de specule de bursă, de înființări de Credite Mobiliare, de forma diferitelor decorații, de persoana sa, vestită de la Convenția comercială încoace, nu e decât ceea ce-l arată a fi fizionomia sa confiscată, un viclean fără idei mari și organice, un oportunist, un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alegerii de deputat în Congres, 25 de dolari pentr-un singur vot și, mirîndu-se onorabilul că un om putea plăti atâta pentr-un singur vot, i s-a dat asigurarea că, dacă acest candidat va fi reales, va face o speculă cu mult câștig; în sesiunea din urmă primesc 30000 de dolari pentru că izbutise a trece un bill și putea plăti un preț bun. Există oameni cari, printr-un serviciu de 5 - 6 ani în Congres, s-au făcut enorm de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
379} ["ÎNAINTEA BUBUITULUI... "] 2257 Înaintea bubuitului **** se pleacă Universul. Se ple [acă ] o oaste dușmană, se pleacă regele dușman. · Birui-vor * Domnii sodomiei bizantine și ai cezaro - papismului cu capul de popă și trupul de priap? ["DISPREȚUIEȘTE ORICE SOI DE SPECULĂ... "] 2257 Disprețuiește orice soi de speculă: fie specula de idei a politicianului, a gazetarului venal, fie specula de bani a cămătarului și a negustorului uzurar, fie specula de tine însuți, a lingărie și a cocoteriei. Munca, iubit popor românesc, iată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se pleacă Universul. Se ple [acă ] o oaste dușmană, se pleacă regele dușman. · Birui-vor * Domnii sodomiei bizantine și ai cezaro - papismului cu capul de popă și trupul de priap? ["DISPREȚUIEȘTE ORICE SOI DE SPECULĂ... "] 2257 Disprețuiește orice soi de speculă: fie specula de idei a politicianului, a gazetarului venal, fie specula de bani a cămătarului și a negustorului uzurar, fie specula de tine însuți, a lingărie și a cocoteriei. Munca, iubit popor românesc, iată sufletul și creatoarea tuturor lucrurilor mari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să depunem niște efort." (R. H., Tălmăcel) Schimbările în bine în nivelul de trai al oamenilor se datorează așadar inițiativelor antreprenoriale, migrației circulatorii în străinătate, dar și unor mijloace mai puțin ortodoxe (intrarea în posesia unor animale, terenuri după 1989, specula cu produse, etc.). Deteriorarea nivelului de trai se datorează închiderii fabricilor și deci dispariției uneia din sursele principale de venit, capitalului material scăzut al celor ce au imigrat în sat și îmbătrânirii populației. Ruralul românesc prezintă o varietate largă de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau aproape fix, care, prin urmare, depind puțin de combinațiile ingenioase la care ne-am putea gândi”: posesori de economii, beneficiari de rente viagere sau de pensii, deținători de titluri cu dobândă fixă, proprietari de imobile și de terenuri nedestinate speculei; în sfârșit, agricultorii, muncitorii și funcționarii ce depind de aceste persoane (ibidem, § 2234, 2235). Speculatorii sunt indivizi la care predomină reziduurile specifice primei clase: instinctul combinațiilor. Ei se află la baza schimbărilor economice și sociale. Dimpotrivă, în cazul rentierilor predomină
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a personajului său predilect, insul superior programat, dar care își vede la un moment dat destinul înscris pe o curbă descendentă. Cultivând o proză în genul lui Al. Ivasiuc și Nicolae Breban, Ș. rămâne o figură de rang secund, neputând specula până la capăt tematica și cazurile de conștiință înfățișate. Structură autocritică, el își intuiește limitele și revine continuu asupra aceluiași tip de scenariu și personaje, de unde și o posibilă explicație pentru prolificitatea sa. Scrisul lui stă sub semnul acestei întoarceri permanente
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
o nouă penurie. Uneori se mai „rotea” câte un activist acuzat de proastă gestiune, mai era sacrificat câte un cap - un caz de țap ispășitor sau „acar Păun”, celebru în epocă, era traficantul de vinuri ștefănescu, condamnat la moarte pentru speculă. Se făcuseră despre el și două comedii de propagandă, Secretul lui Bacchus și Secretul lui Nemesis, cu ștefan Mihăilescu-Brăila (în rolul negativ - memorabil!) și Emil Hossu (în rolul pozitiv, agent al dreptății și „june prim”). De multe ori, învățătorii, profesorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sud, spre nord, spre dreapta sau spre stânga”. Rubrici: „Zvonuri, șoapte, strigăte”, „La microscop”, „Povestea vorbei”, „Mica publicitate”, „Cupletul săptămânii”, „Cronica” (literară, mondenă, diplomatică, muzicală, a ecranului, a culiselor). Ilustrații semnează Ion Anestin. Numerele sunt tematice: omul politic, parlamentul, bugetul, specula, farsa, circul etc. Colaborează cu proză scurtă Mircea Ștefănescu, Victor Eftimiu, Ion Anestin, Mihail Sebastian, iar Pompiliu Constantinescu susține cronica literară. Alți colaboratori: Andrei Tudor, I. Peltz, Florin Iordăchescu, Paul Gheorghe, Traian Șelmaru. A.S.
LA ZID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287732_a_289061]
-
pătrund oricât m-am străduit, Marlowe se furișează pe lângă Moose Malloy, încercând să nu fie observat. Locul întâlnirii este clinica lui Sonderborg, dar nu ni se spune - nici înainte, nici după - cum și de ce a ajuns Moose acolo. Putem, desigur, specula pe marginea unui asemenea episod (e limpede că spitalul lui Sonderborg era și un loc de refugiu al gangsterilor), dar din punctul de vedere al anchetei lui Marlowe, amănuntul este profund irelevant. Moose Malloy apare, de altfel, doar de trei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sunt stăpânii guvernelor și din ocupația lor sinistră ei scot averi fabuloase. Pentru că toți capitaliștii de orice fel, știu că în caz de război ei nu vor pleca să lupte, ci vor câștiga averi vânzând marfă proaspătă pe prețuri de speculă; Pentru că guvernele sunt ale capitaliștilor și joacă așa cum le cântă stăpânii fabricilor, minelor și băncilor. Numai muncitorimea poate împiedica războiul. Ea e aceea care este sortită să se măcelărească în caz că nebunia din 1914 se va repeta. Internaționala socialistă a început
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mobilizare a tuturor femeilor din România într-o acțiune largă pentru câștigarea drepturilor politice ale femeilor, pentru dreptul de a alege și de a fi alese, pentru dreptul la orice profesiune și funcție; 4. Munca de mobilizare a femeilor împotriva speculei și scumpetei, îndărătul căreia se ascunde sabotajul elementelor fascisto-hitleriste; 5. Pentru salarii egale cu ale bărbaților la muncă egală; 6. Pentru protecția femeii în muncă; 7. Pentru protecția mamei și a copilului în întreprindere, cartier și sat. Activiștii noștri trebuie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
combată analfabetismul. Muncitoarele manuale și intelectuale au susținut discuții aprinse referitor la situația economică și socială a femeii prezentată în raportul d-nei Ioana Ralea, dând în același timp asigurări solemne de a lucra cu râvnă pentru refacerea țării, ca să curme specula și sabotajul economic exercitate de reacționari. Femeile din toate categoriile sociale și-au raliat vocile lor la vocea d-nei Mihaela Manase care a combătut legile nedrepte ce pun pe femeie în inferioritate din punct de vedere juridic, cerând reforma legii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la centru și se găsesc în curs de constituire în toate comitetele județene. Secțiunea Economică și Cooperatistă se va ocupa cu studierea situației economice a femeilor din județ, făcând propuneri consiliului județean și inițiind acțiuni cum ar fi: lupta împotriva speculei, atrăgând toate femeile din oraș pentru participarea la campania de însămânțări și la popularizarea și crearea cooperativelor. Secțiunea Culturală se va ocupa cu probleme culturale ce privesc femeia, va studia și difuza materialul ce trebuie să ajungă prin organele Federației
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]