298 matches
-
Tipuri de investitori Economistul american W. Sharpe susține că oamenii de afaceri americani obișnuiesc să-și eticheteze prietenii drept investitori , iar dușmanii drept speculatori . Sunt economiști care susțin că nu există vreo diferență de esență Între aceste două categorii, totuși speculatorul se prezintă printr-un comportament specific: speculatorul are o atitudine diferită față de risc, În comparație cu investitorul obișnuit: primul este atras puternic de investițiile cu risc deosebit de mare, cel de-al doilea preferă un risc cît mai scăzut; speculatorul mizează pe un
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
susține că oamenii de afaceri americani obișnuiesc să-și eticheteze prietenii drept investitori , iar dușmanii drept speculatori . Sunt economiști care susțin că nu există vreo diferență de esență Între aceste două categorii, totuși speculatorul se prezintă printr-un comportament specific: speculatorul are o atitudine diferită față de risc, În comparație cu investitorul obișnuit: primul este atras puternic de investițiile cu risc deosebit de mare, cel de-al doilea preferă un risc cît mai scăzut; speculatorul mizează pe un profit anormal de mare, corespunzător cu riscul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
două categorii, totuși speculatorul se prezintă printr-un comportament specific: speculatorul are o atitudine diferită față de risc, În comparație cu investitorul obișnuit: primul este atras puternic de investițiile cu risc deosebit de mare, cel de-al doilea preferă un risc cît mai scăzut; speculatorul mizează pe un profit anormal de mare, corespunzător cu riscul pe care și-l asumă , În timp ce investitorul obișnuit contează pe un profit normal de mare; speculatorul acționează mai mult pe termen scurt, În timp ce pentru o investiție obișnuită orizontul de timp
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cu risc deosebit de mare, cel de-al doilea preferă un risc cît mai scăzut; speculatorul mizează pe un profit anormal de mare, corespunzător cu riscul pe care și-l asumă , În timp ce investitorul obișnuit contează pe un profit normal de mare; speculatorul acționează mai mult pe termen scurt, În timp ce pentru o investiție obișnuită orizontul de timp este relativ mai mare; majoritatea agenților economici consideră că informațiile și semnalele furnizate de către piață sunt corect iterpretate de către toți, speculatorul Însă crede că are un
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
un profit normal de mare; speculatorul acționează mai mult pe termen scurt, În timp ce pentru o investiție obișnuită orizontul de timp este relativ mai mare; majoritatea agenților economici consideră că informațiile și semnalele furnizate de către piață sunt corect iterpretate de către toți, speculatorul Însă crede că are un avantaj informațional față de ceilalți, anticipînd o evoluție pe care alții nu o pot Întrevede. Speculația este deci Încercarea de a fructifica acest prezumat avantaj de informație, astfel speculatorulface un arbitraj de informație . . Rolul investiției În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
transferarea către agentul emitent a posibilității de control și decizie asupra activității agentului receptor; c) agentul emitent nu controlează agentul receptor; d) transferarea pe lângă fluxul financiar inițial și altor fluxuri, multe dintre ele având o consistență reală. 4. Comportamentul specific speculatorului presupune: a) este atras puternic de investițiile cu risc deosebit de mare; b) preferă un risc cît mai scăzut; c) mizează pe un profit anormal de mare, corespunzător cu riscul pe care și-l asumă; d) contează pe un profit normal
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
apropiat de cel al dragostei paterne. Ei erau fiii pe care nu-i avusese niciodată. Asta se întâmpla în timpul anilor celor mai fericiți ai vieții lui, la începutul anilor ’80, când doamna Thatcher transformase imaginea City-ului și-i prefăcuse pe speculatorii de valută în eroi naționali descriindu-i drept „creatori de avere“, alchimiști care fac să apară averi inimaginabile din văzduh. Faptul că aceste averi intrau în buzunarele lor sau în cele ale angajaților lor era trecut sub tăcere. Națiunea, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
reformă cată să fie începutul unei reforme serioase a legiuirilor noastre organice. A apăra munca noastră națională în contra exploatării uzurare de tot soiul trebuie să fie ținta de căpetenie a măsurilor de luat. Ținem a reaminti deci că năvălirea elementului speculator al izraeliților în țările noastre e mai mult simptomul unor rele existente în chiar mijlocul nostru, un simptom dureros într-adevăr, dar remediile în contra lui sânt departe de a înlătura boala organică de care suferim. La noi liberalismul pretextat al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a unei personalități considerabile în aparențî, dar un ambițios de arginți ce se înfățișează ambițios de știință în realitate. Se vede că ziua de 31 decemvrie 1880 a fost hotărâtă să demascheze și pe acest ilustru pseudoerudit, și pe acest speculator de știință numit Ioan Crăciunescu. Atât mai rău pentru d-sa și atât mai bine pentru tinerimea silită a culege învățătura moralei, a binelui și frumosului din prelegerile problematice ale unui plagiator ce va rămânea celebru în ăst meșteșug. E
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai încerca încă o dată puterea ei discreționară, dac-o țin curelele. Deși cazul din Bârlad e îmbucurător, totuși nu avem speranță că el s-ar repeta cu aceeași vigoare pretutindenea. Țara legală, țara neatârnată devine din ce în ce mai slabă în fața țării cumularzilor, speculatorilor de acții, a patrioților de meserie. Mii de posturi create din nou în paralelă c-un buget de cheltuieli urcat în patru ani cu 34 la sută au pus aproape pe toți aceia cari știu a înșira slove negre pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totul e cuprins în caosul viitorului. Dar tocmai pentru că nimic nu e sigur, tocmai pentru că nesiguranța absolută dă loc la speranțe exagerate, specula a și pus mâna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și cestiunea principală e de a vinde până e hausse. Deci, precum vede oricine, ei nici nu au titlurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să plaseze serios nu vrea nici unul. Nici n-au fondurile cuviincioase pentru a câștiga proprietatea integrală a acțiunilor pe cari le solicită. Dar toți știu că aceste acții ce vor cota în hausse la bursă, din ziua întîia chiar, că speculatorii se vor arunca ca lupii asupra lor, rupîndu-se care de care să plătească o primă de 50, 100, 500 de franci chiar; că vor cumpăra, până ce ține vârtejul, cu 150, cu 200, cu 600 franci chiar un titlu provizoriu, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
independent de caracterul personal al oamenilor; necesitățile profesiunii sunt superioare; nu scapă nimeni de ele. Și-n banca comercială și-n cea de speculațiune scopul individuali imediat e, în adevăr, de-a câștiga bani. Dar pentru a câștiga mult, bancherul speculator nu are nevoie ca clienții săi [să] lucreze mult și bine, ca să fie inteligenți, activi, cinstiți. Banca de speculație n-are nevoie de asta; [î]i e de ajuns să 'ntîlnească capitaliști dispuși a juca. Sunt ignoranți? Cu atât mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
munci? Cu atât mai bine. Sunt răi, intriganți? Cu atât mai bine. Cu atât mai mari vor fi beneficiile băncii, cu atât mai asigurat jocul. Daca există undeva capitaluri onest angajate într-o producțiune care aduce încet o dobândă mediocră? Speculatorul le cheamă cu mare zgomot, le ia de la muncă și le-aruncă în specula unor întreprinderi necunoscute, unde pier. Daca speculația e un joc, desigur că șansele nu sunt egale. Cel ce ține bancul riscă puțin; dar cei [ce] iau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e cuprins în haosul viitorului. Dar tocmai pentru că nimic nu e sigur, tocmai că pentru că nesiguranța absolută dă loc la speranțe exagerate, specula a și pus mâna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și cestiunea principală e de-a vinde până e hausse. Dar, precum vede oricine, ei nici nu au titlurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să plaseze serios nu vrea niciunul. Nici n-au fondurile cuviincioase pentru a câștiga proprietatea integrală a acțiunilor pe cari le solicită. Dar toți știu că aceste acții se vor cota în hausse la bursă, din ziua întîia chiar, că speculatorii se vor arunca ca lupii asupra lor, rupîndu-se care pe care să plătească o primă de 50, 100, 500 de franci chiar; că vor cumpăra până ce ține vârtejul cu 150, cu 200, cu 600 franci chiar, un titlu... provizoriu, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atâta capital încît să-și poată păstra chiar timp scurt acțiile. Asta-i prima categorie: alaiul fără parale. 250 000 la persoane, asemenea în condiții sociale înalte, dar destul de bogate pentru a conserva titlurile. Alaiul cu parale. 250 000 la speculatorii de rând și culisieri. Caracuda. Preste tot 750 000 franci împărțiți în 6 000 titluri provizorie din care fiecare dă dreptul la achiziția ulterioară a unui titlu definitiv de 500. Câteșitrele soiurile de oameni, lume mare, jumătate lume și culise
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
influență personală. Specula de bursă Acțiunile industriale vechi, clasate, al căror produs e cunoscut, nu dau loc la operații ŕ livrer, afară doar daca cauze speciale și accidentale, ca o creștere a concesiunii, o fuziune ș. a. nu le semnalează atențiunii speculatorilor. Altfel cu acțiile cari se emit. De 'ndată ce sunt emise de cătră un bancher acreditat, oricare ar fi valoarea lor intrinsecă, ele au sigură o hausse, afară daca capitalurile mobiliare n-au devenit rare. De ce? Numai și numai pentru că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Altfel cu acțiile cari se emit. De 'ndată ce sunt emise de cătră un bancher acreditat, oricare ar fi valoarea lor intrinsecă, ele au sigură o hausse, afară daca capitalurile mobiliare n-au devenit rare. De ce? Numai și numai pentru că speculatorii de profesie au încredere în bancherul care emite acțiunile și pe care au obicei de a-l urma. Această hausse e atât de bine prevăzută încît dă loc la un fel de cerșetorie de-o speție nouă, care s-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oare? Au nevoie de a-și plasa fondurile? Au chiar fondurile necesare pentru a câștiga proprietatea integrală a acțiunilor pe cari le solicită? Defel. Dar știu că aceste acții se vor cota în hausse la bursă din ziua întîia, că speculatorii le vor răpi cu 50, 100, 500 franci primă, după starea pieței; că vor cumpăra cu 150, 200, 600 franci o acție de 500 franci asupra căreia nu s-a vărsat decât 100 franci care au costat numai 100 franci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru ce. În adevăr el interesează pentru afacerea sa și angajează în speculațiunea sa un mare număr de persoane cari au o poziție, ce-i pot fi folositoare, fie în opinia publică, fie pe lângă guvern, fie în Adunările deliberante. Cercul speculatorilor se întinde, e foarte greu ca capitalurile disponibile să nu fie răpite în mișcarea ce se produce: îndată capitalurile vin, uneori în adevăr pentru ca să specule, dar și pentru a rămânea la trebuință. Capitalistul cutare din provinție își retrage fondurile ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
împrumut ipotecar, pentru a veni să cumpere acții de drum de fier. Compania se organizează, funcționează, întrebuințează 100 de franci de fiecare acție vărsată în casele sale și cere al doilea vărsământ. În acest moment de ordinar emisia e complinită, speculatorii, oamenii de lume mai cu seamă, dețin încă multe titluri și capitaliștii cari caută o plasare durabilă mai au și ei câte ceva. Aceștia varsă al doilea termen; între speculanți unii recurg la espediente și-l varsă asemenea. Capitalistul din provinție
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
recurg la espediente și-l varsă asemenea. Capitalistul din provinție realizează a outrance creanțele lichide pe cari le poate avea asupra comercianților sau industrialilor din localitate; ba, la trebuință, din împrumutător devine împrumutat și-și ipotecează. imobilul. Un număr de speculatori cari nu pot face al doilea vărsământ vând titlurile lor a tout prix sau se vând pentru ei. Se naște firește o mișcare de baisse din care cei abili știu a profita, până ce hausse își reia cursul. Aceleași oscilațiuni se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dreptul posesorului de a primi o anumită cantitate de orez, de o anumită calitate și la o anumită dată. În cadrul schimburilor comerciale, a crescut frecvența tranzacțiilor care aveau ca termen de livrare clauza „la sosirea vasului”, care îi stimula pe speculatori să realizeze vânzările în avans, cu toate că nu dețineau mărfurile la data vânzării. În S.U.A., în secolele XVIII și XIX, producătorii de cereale din zona Chicago, vindeau produsele lor comercianților locali, care le revindeau unor angrosiști din Chicago la un preț
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
dovada că este posesorul ei. Cumpărătorul nu pretinde să vadă marfa, întrucât fiind vorba de o marfă fungibilă, cunoaște cu exactitate din documentație, toate calitățile acesteia; e) să fie o marfă atractivă, adică să creeze o piață ce atrage atenția speculatorilor, vânzătorilor și cumpărătorilor, prin oscilații mari și frecvente ale prețurilor, rezultate din variația mare a cererii și a ofertei, bază pentru câștiguri din tranzacții cu astfel de mărfuri. Asemenea oscilații mari de preț au determinat și apariția riscurilor, întrucât aceste
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]