269 matches
-
flamă, flacără, foc"): med. ro. flogokină (cf. fr. phlogokine s.f.; phlogokin); fluoro-/ fluori- "flux, fluorescență" (cf. lat. fluor, fluoris s.m. "curgere, lichid"): ro.fluor (cf. fr. fluor; en. fluorine); -fob,- fobie "care urăște" (cf. gr. φόβος,-ου s.m. "fugă; frică, sperietură, teamă"); foramini- "gaură, orificiu" (cf. lat. foramen, - inis s.n. "deschizătură, gură"): NA foramen (cf. fr./en. foramen); fos-,,lumină" (cf. gr.φώς, φωτός, φάος s.n. "lumină solară"): med. ro. fosfenă (cf. fr. phosphène; en. phosphene); fosfo- "fosfor" (cf. gr. φωσ-φόρος
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
naștere la cute cu diverse orientări. Cutele verticale indică un nivel ridicat de concentrare, o atitudine critică, de nemulțumire sau chiar, la valori extreme, mânie și furie. Cele orizontale se asociază cu deschiderea largă a ochilor, semn de mirare, neînțelegere, sperietură sau chiar frică. Sprâncenele - sunt un element extreme de mobil al fizionomiei. S-a dovedit că ele pot lua peste patruzeci de poziții diferite. Salutul prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate“, „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!) îi răspunde ducele, admirativ. Acestor zgomote brutale (care, în cazul de mai sus, sunt o replică malițioasă la zgomotele furtunii, tot iluzorie, organizată de el, un fel de sperietură glumeață care să-i facă pe marinari să se bucure și mai tare de mândra stare a corăbiei lor) Ariel le consacră toată priceperea lui, dar marea lui vocație regizorală se vede mai ales din alte două împrejurări. În prima
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
este recrutată din mediul mahalagesc bucureștean. Faptul nu este întâmplător pentru că, se va vedea îndată, când vom face cunoștință și cu celelalte ,,victime’’, naratorul propune o adevărată secțiune pe verticala socială. ,,Îndrăcirea’’fetei lui Ilie Bogasierul din Colentina se datorește sperieturii pricinuite de hotărârea părinților de a o mărita pentru avere, cu un bărbat pe care nu-l cunoștea, și, firește, nu-l plăcea. Modul în care se manifestă ,,boala’’ este acelea al bârfei dezlănțuite. Eroinei i se dezleagă limba, dând
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
carne? Eu am înlemnit și mi-am pus repede mâna peste gură, ca nu cumva să spun vreo prostie. Dar Doina a râs și mi-a spus să stau liniștit, că acuma nu se înregistrează nimica. Oricum am tras o sperietură strașnică, pe seama la care Doina Berchină s-a amuzat teribil, cred c-o făcuse dinadins. Pe perioada cât am stat la București ca să-mi veghez lucrările și ca să mai prind vreun eventual client, au mai trecut prin sala de expoziție
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
chibrituri și până să mă dumiresc ce face cocina a luat foc. Deasupra și lateral erau cotețele pentru iepuri. Spiritul și curajul surorii mele, care cu aptitudine de adevărat pompier, ne-a scăpat de necazuri. Iepurii au tras doar o sperietură. Putea ieși un dezastru dacă ardea cocina, lua foc și grajdul al cărui pod era plin cu fân uscat. Așa s-a încheiat prima aniversare organizată de ziua mea de naștere cu foc și apă. Peidy a fost expediat acasă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
scăpat!“. Televizorul mergea fără sonor, însă faptul că pe toate canalele se perindau aceleași figuri de politicieni și vedete, ca și când aveau de făcut un anunț important către țară, l-a neliniștit. Nu mai conta că era un alt tip de sperietură decât aceea pentru care lua pastilele roz sau că, fiind în prima zi de tratament, era normal ca visul să aibă paraziți. „La toate astea - și-a zis Vasile B. ca orice om care își dă seama că visează - o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu spatele în sus, că e rău de ceartă. Spălat Se crede că-i păcat a spăla rufele în cele două săptămîni după Bobotează, iar dacă trebuie să se spele numaidecît, apoi aceasta să nu se facă înainte de răsăritul soarelui. Sperietură Cine vorbește pe întuneric sufere de spăriete; fă-i cu păr de urs ori cu liliac, că scapă. Spin Cînd ți-a da un spin de porumbel* ori măceș și-l scoți, să-l pui în păr, ca să nu-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a mers la Koblenz cu cumnata ei; au fost la dejun la împărăteasa germană, un trăznet a lovit grajdurile, unde se află fântâna, trăsuri acoperite și cai, nu s-a întâmplat nimic; eu am telegrafiat îndată, căci eram îngrijorat din cauza sperieturii. Abia la ora 11 în pat. Enorm de umed. Joi, 5 iulie/23 iunie Ziua de naștere a Mariei Wied. Vreme caldă. Înainte de amiază Sturdza, care a făcut nota, însă ea a fost trimisă mai întâi lui Kalnoky, spre a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
când copilul se apropia de ea, cineva țipa puternic, un strigăt de groază care speria copilul. Repetându-se experiența în acest fel, s-a observat că micuțul a început să se ferească de iepure și să dea semne de frică. Sperietura provocată de țipăt s-a transferat și asupra iepurelui cu a cărui prezentare coincidea. Există și un transfer prin asemănare: dacă un sentiment ne leagă de un obiect, o persoană sau o situație, acesta se va răsfrânge și asupra altora
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spune fatală, în cazul prietenului nostru. Căci la Paris, Marcel Mihalaș, om de exemplară rigoare morală, s-a simțit dator să riște o vizită la Paul Goma. A făcut acea vizită și... s-a speriat. Era un om bolnav și sperietura lui, repede transformată în obsesie, trebuie judecată nu în sine, ci exclusiv pe fondul maladiei nervoase de care suferea de ani de zile. S-a întors deci cu impresia, cu certitudinea că vizita la Goma (care tocmai se muta într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe Jeni furtuna de afară ne impresiona doar; constituia un eveniment; frica exagerată a lui tanti ne mira și, probabil, în taină, ne și amuza un pic; se acoperise cu o pătură, țipa de câte ori tuna, de parcă tuna numai pentru ea; sperietura de femeie încă tânără și frumoasă? Tunetul viril constituind în subconștientul ei un substitut al violului? Un nou tunet pare că vrea să ne prăpădească; pe toți, dar mai ales, firește, pe tanti; mama încearcă s-o liniștească; noi, copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
asemenea noapte de insomnie, m-a fulgerat un gând cumplit: „Doamne, dacă aș muri acum, în această clipă, cu ce mocirlă de suflet m-aș înfățișa înaintea Ta!” Perspectiva unui asemenea sfârșit infam m-a înspăimântat atât de tare încât sperietura, sunt convins, m-a ajutat să mă vindec. Fapt e că după un timp, tot ce am simțit pentru femeia aceea s-a evaporat, ca și cum între noi nu ar fi fost niciodată nimic. Întâmplându-se să o întâlnesc, după aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
scâncea ca un copil speriat și nu Îndrăznea să se ridice. Îl mângâie cu blândețe pe coamă, apoi Îi cercetă ure chea ciulită. Când se Întoarse către călărețul blond, În mâna lui fumega mocnit o bucățică de iască. — Iată pricina sperieturii. Cineva a vrut să vă ucidă, mărită domniță, spuse el și-și puse cu respect genunchiul În pământ. Obrajii fetei păliră. Abia putu să murmure speriată: — Cine ești, străine? Nu cumva...? Își făcu din nou, grăbită, semnul crucii, sărutând un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a readus la viață. Tata s-a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de urgență la clinica chirurgicală, la doctorul Iriminoiu, prieten și fost coleg de școală al tatei, care m-a cusut, sub anestezie totală: când mi-a astupat nasul cu cârpa îmbibată de anestezic, am văzut stele roșii care pâlpâiau ritmic. Sperietura, și a mea, și a părinților mei îndată alertați, a fost grozavă: mi se mai văd și azi, la gleznă, semnele intervenției chirurgicale - doctorul spunea că puțin a lipsit ca să fiu amputat. În casa barocă de pe celălalt trotuar, aproape vizavi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la Bistrița, la sora ei Virginia, acolo măritată, mama - gravidă în luna a șaptea - a ieșit împreună cu mătușă-mea la o plimbare cu trăsura în afara orașului, iar la un moment dat s-au speriat caii, luând-o nebunește la goană - sperietură transmisă gravidei și fatală sarcinii delicate din pântecele ei). Cât eram elev de școală primară, prolifica-mi mamă apela mereu la doctori și se întorcea cu taică-meu, după „raclaj“, palidă și prăpădită, iar ca licean într-a treia ori
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
automobile sunt problematice. Același lucru se poate spune despre fosta fabrică Daewoo de la Craiova, care produce mașini Chevrolet și Ford zilele acestea. Un alt succes extraordinar este industria porcină americană centrată în Banat, care pare să fi supraviețuit așa zisa sperietură a "gripei porcine mexicane". Voi sfârși pe o notă pozitivă: unul dintre efectele crizei globale în Spania a lovit serios industria construcțiilor și de aceea mulți români vor reveni în România, unde aparțin. 11. Cum sunt studiile românești și est-europene
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
văzut și dacă toate acestea vor suna sfârșitul satului românesc, măcar așa cum s-a reinventat el în ultimele decenii. În Irlanda se fabrică și acum o țuică locală, poitìn, un alcool tare de cartofi fabricat acasă, in condiții semilegale. După sperietura inițială, locuitorii satelor din România continuă să taie porcul și să-și fabrice țuica și vinul proprii. Deși Europa este cel mai des invocată ca factor distrugător al modului tradițional de viață din satele românești, acesta este amenințat nu de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
plimbe prin curtea școlii cu mașinuța asta și să intre în tot ce le ieșea în cale. Să te ții cînd prindeau vreun grup de fete care discutau liniștite și neștiind nimic. Veneau pe la spate și - bang ! - și apoi țipete, sperieturi, îngrămădeală. Era frumos. Sau cînd vreunul se trezea dintr-odată în fața mașinii și nu mai avea cum să se dea în lături și începea să strige disperat. Îl luai, atunci, din plin ! La un moment dat, ochiră un grup de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-l răsturnă. Iar toate darurile I se prăvăliră de-a dreptul în râul ce se se ducea zglobiu și frumos gâlgâitor, la vale. Marele și Bunul nostru Creator, s-a așezat pe un colț de stâncă să-Și revină din sperietură, privind dezolat la risipa ce făcuse. Râul, neștiutor a luat frumos cu el și a dus mai departe, tot ceea ce Dumnezeu pierduse din sacul Său burdușit de daruri. Iar satul acela pe care intenționa Sfântul să-l blagoslovească cu ospeția
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la domiciliul victimei, încât s-ar putea vorbi chiar și de o crimă cu premeditate". În ceea ce privește declarația medicului legist, Doctor Knut Ludovikovici Balsen-Balsenov, acesta, întărind spusele eminentului procuror Doctor Ragnavaldur Sicl, n-a putut decât constata decesul în urma unei cumplite sperieturi. (Quod erat demonstrandum!) Numit, de data asta din oficiu, atât de renumitul avocat Ludovic L. (pe care-l cheamă în realitate altfel) a încercat aceeași strategie ca și în cazul Beniamin Robert Sorensen, adică, mergând pe faptul dovedit că tabieturile
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
vacii, laptele acesteia se smintește. Atunci, în diminețile următoare vaca se va mulge cu mâinile nespălate și o ceașcă se dă pe râu. Dacă laptele se serbezește în continuare, se dă pe râu, mulsoarea din trei zile de vineri consecutive. Sperietură. Copilul se vindecă de sperietură în chipul următor: Se desprinde o scândură din podeaua casei și sub ea se îngroapă un rând de haine de-ale copilului. Pe deasupra se pun cărbuni stinși, tămâie, usturoi și un cuțitaș. Copilul nu va
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Atunci, în diminețile următoare vaca se va mulge cu mâinile nespălate și o ceașcă se dă pe râu. Dacă laptele se serbezește în continuare, se dă pe râu, mulsoarea din trei zile de vineri consecutive. Sperietură. Copilul se vindecă de sperietură în chipul următor: Se desprinde o scândură din podeaua casei și sub ea se îngroapă un rând de haine de-ale copilului. Pe deasupra se pun cărbuni stinși, tămâie, usturoi și un cuțitaș. Copilul nu va mai visa urât, nu va
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]