153 matches
-
meu m-a poftit de nenumărate ori să văd moșiile, eu însă am refuzat mereu. Prefer să mă plimb dintr-o cameră-ntr-alta sau cel mult să mă ițesc la balcon și să mă uit la lumea ce se spetește. Vorbise cu un soi de năduf, îngrijorată, ca și cum povestirea călugărului ar fi fost o molimă ducă-se pe pustii, de care să te ferești cu orice preț. În aer plutea un soi de descumpănire, drept care Tommaso profită spre a-și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
științifică rămâne greu de determinat. Mizeria, dezgustul față de o muncă ingrată și disperarea de a nu reuși nici cu multă muncă să-ți faci o soartă plăcută aduc descurajarea, trândăvia, lenea și desfrâul. La ce-mi va folosi să mă spetesc muncind, de vreme ce tot sărac voi rămâne, își spune omul care nu are nici o proprietate, copleșit de impozite, căruia guvernul îi smulge cu cruzime rodul muncii sale. Omul al cărui salariu modest nu ajunge pentru a-i procura lucrurile de primă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
europene la care poate face recurs oricine, fără să fie acuzat că l-a plagiat pe Noica (sau pe Gide, care la rândul lui invocase parabola), Pantazi a retorcat: "Și dumitale ți se pare corect, tovarășe, ca unul să se spetească muncind și altul, care bate lumea și nu face nimic, să fie primit la întoarcere cu brațele deschise și să se taie pentru el vițelul cel gras"? Povestite acum, lucrurile acestea sânt grotești. Atunci ele se încheiau îndeobște cu frângerea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Și să-și lase găurile înfipte, Găurile vieții Cu pumnul lumii, Și să dea la vale pe gât Tot ce-i gata să ajungă copt Și să lase înăuntru Timpul ăla pe bune și lung Pentru groapă și să te spetești Pentru fructul scroafei și carnea vitei. FEMEIA (deschide fereastra cocioabei din nou): Iar te-ai pocnit, iar ai păcătuit, îți pocnești tot timpul lumea din căpățâna ta, îți pocnești mereu căpățâna cu pocnelile tale. Porcii sunt neliniștiți, du-te în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
câteva zile de lagăr. O, asta nu e închisoare! Închisorile sunt aripi. Închisorile sunt cutii cu gânduri. A flămânzi într-o închisoare, angajând controverse cu colegii de celulă, e ușor și vesel. Dar ia încearcă aici să flămânzești, să te spetești și să taci zece ani: încearcă asta! Un pinion de oțel mă apucase deja, gata să mă strivească 136. Impactul trecerii dintr-o lume a recluziunii în alta nu este la fel de mare precum în cazul intrării din lumea liberă într-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu putere deplină de muncă. Dar să știi nea Grigore, că nici aici fericirea nu dă pe dinafară. Potrivit noului Cod al Muncii, dacă boss-ul are chef, o ține tot în angajări de probă. Fără număr, fără număr! Te spetești, faci sluj precum cățelul, zâmbești deferent la comandă și după câteva luni ești din nou în stradă, vorba cântecului: „ca la 20 de ani, fără griji și fără bani". Și să ferească Dumnezeu nea Grigore, să gândești măcar o clipă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pentru vorbele „cunoscut” și „Împodobește”. În orice caz, ai o voce plăcută. Femeia a izbucnit În râs. Mirosea ușor a sudoare, a observat Faulques. O sudoare curată, de mare și soare. Parte din munca ei, a presupus, era să se spetească cu turiștii de la zece dimineața. - Sper că nu te-am deranjat, a zis ea. Mi-ar părea rău ca ei să te fi deranjat. Dar n-avem multe celebrități locale cu care să ne lăudăm În fața lor. - Nu-ți face
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nepăsător; nesiguranță; nevăzut; nimic; nu; o povară; oboseală; obosit; ocolire; ocrotitor; odihnă; oglindă; orb; pată; păr; păr lung; păzit; pilă; pix; portbagaj; poză; prieteni buni; protecție; răceală; rău; rece; relații; rezemătoare; rinichi; rînd; sac; sala; sală de forță; scolioză; spațiu; spetea; sport; sprijini; stalker; stîncă; succes; suport; șale; șef; știre; șut; tata; tată; tărie; timp; trădare; ținută; urmaș; de urs; verde; vorba; zid (1); 769/227/80/147/0 spăla:curat(152); curăța(86); curățenie(81); haine(65); rufe(59); curată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
n.n.) a depus următoarea muncă: în fabrici s’a lucrat o oră în plus. Institutul de Minori. Producția în ateliere a fost aceeași numai că cu ½ din numărul tinerilor de mai înainte”. Pentru a vedea prin ce fabrici s-au spetit tinerii vasluieni o oră în plus pentru „mișcarea antifascistă” trebuie să facem o scurtă statistică a „puternicei” industrii vasluiene de la acea oră. Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la Vaslui fuseseră înființate primele cărămidării ce au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ștefan, secretar la Școala Elementară din Valea Rea pentru a ridica cartelele de la Secția Comercială a raionului Vaslui”. Neapărat trebuie să menționez faptul că de cartele de alimente beneficiau NUMAI funcționarii de la Sfatul popular și corpul profesoral. Cei care se speteau la pământ în contul statului de „democrație populară” nu aveau dreptul la cartele, lor fiindu-le rezervat praful de pe tobă și pleava de la batoză! Bătrânii satelor noastre pot confirma acest mare și trist adevăr. Tot din documentele cercetate prin arhive
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la reparațiile la Bae făcute prin D sa”. Dacă nu am fi găsit în spatele acestui document chitanța detailată emisă de către Neumann, am fi spus că justificarea din „ordonanță” ar fi fost extrem de laconică și supusă îndoielii, însă, iată cum se spetise „D-sa” pentru suma de 7.500 de lei: „Grătare de lemn pe jos la clasele I-a și II-a - lei 2.200; facerea din nou a unui perete despărțitor în sala de intrare a băii - 3.500; cumpărarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
căci erau cam dezbrăcați, la cheremul animalelor sălbatice, îi măcinau bolile grave, dar ei nu știau de ce mor, pentru că holera, cancerul sau sida nu erau cunoscute, dar dădeau iama printre ei; păduchii le aduseseră tifosul exantematic, unii munceau de se speteau iar alții, mai puțini la număr, se lăfăiau în petreceri și lene, ca într-o piesă de teatru tragicomină. Mai târziu au început războaiele între ei, care-i decimau cu miile și nu se întreba nimeni de ce-i așa. Zeii
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
peste meditații, chestii trestii, samsunguri, blacberiuri, nochii, aifonuri, aipeduri, tabelete, acu`, că l-am auzit pe al lu` Mișu, pe scări, cică mi-am luat tableta, nea Gore, am crezut imediat că s-o fi mbolnăvit copilu`. Dă la copil, spetește-te, să nu se chinuie ca tine, da` ei, gușterii și gușterițele, cu chiloții la vedere... Ba să am pardon, Gore, nu se poate generaliza. Observ că ești tare-n tehnică, asta n-o credeam. Sandule, eu nu generalizez, eu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a făcut turn și chilii, și trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Numai că aici au ajuns călugării greci, care, ca de obicei, nu s-au spetit muncind ca să întrețină mănăstirea așa cum au primit-o, ci au lăsat-o, ba s-au străduit s-o aducă în paragină. Ascultă ce a consemnat Episcopul Melchisedec când a vizitat mănăstirea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se-ntoarse-n loc, urmărind cu privirea căruța hodorogită, plină cu cânepă. Tresări. Dar mama, mama o să-l recunoască? Se liniști pe loc. Cum să nu, o mamă nu-și uită niciodată copilul. Ea cum o mai fi? Sănătoasă, sau spetită de muncile grele, fără ajutorul lui în gospodărie? Răsuflă ușurat, doar îi rămăseseră surorile acasă și era convins, o femeie este mai de folos decât un bărbat. Înțelesese asta în timpul absenței, din cauza prizonieratului, a tatălui său, revenit acasă pe când
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ei cu caș la gură, acepta să mă asculte când fredonam, la zile mari, Imnu Național dân meleagu nost, Însoțit d-o tamburină; da, cum bine se zice că nu todeauna Îi arde la maimuță dă maimuțăreli, când io mă speteam cu clenții sau rădeam un ciob de siestă, Flora bibilica să juca În beci d-a Călătoria În Centru lu Pământu. Lu bunicu ei nu-i plăcea dă espedițiile alea. Să crampona să crează că beciu iera cu primejdie; iel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fost Înșelate! Îmi aștern la repezeală impresiile pe hârtie: Efortul nostru e salutat cu lăudabilă satisfacție. Numărul din Litera și rândul pe care Îl avem În fața noastră, tot atât de viguros ca și cele cu care s-a pornit la drum, se spetește cu succes pentru a se menține la nivelul pe care de-acum Îl pretinde grosul publicului. Semnături ilustrisime, valori solide, condeie de marcă ridică prestigiul acestui buletin informativ, abordând, fiecare În felul său, cu contribuții mereu meritorii și Înnoitoare, cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai mult decât orice reclamă. Vânzările s-au dublat. Ochelarii pe care i-am purtat s-au vândut ca pâinea caldă. M-a propus comitetului executiv pentru funcția de director de marketing. Sper doar că nu va trebui să mă spetesc prea mult. După întâmplarea asta, Julie nu mai putea merge nicăieri fără să fie fotografiată de presă. Totul pentru profitul imaginii magazinelor Bergdorf, spunea ea. Și al ei, bine’nțeles. Era convinsă că publicitatea e mană cerească pentru respectul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în culcușul de nea, ce scăpăra albastru: Ne îmbrăcăm, voinicule, și mergem sus, în pat, să stăm înveliți! Trase, căznindu-se destul, cămășoiul larg pe trupul rece al voinicului, care prinsese o pojghiță de gheață, îl aburcă în cârcă și, spetindu-se, îl cărăbăni repejor până în camera lui. Prăvălindu-l ca pe un sac, scăpat de sus, din podul morii, își descărcă pacientul pe așternutul învălmășit în dezordine, prăbușindu-se și el, epuizat, alături. Patul gemu cu un scârțâit lugubru sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cine plătește oare pe acești domni din clasa de mijloc a căror mâni și inteligențe nu produc valori de un ban roșu măcar? În linia din urmă munca țăranului care, ca dorobanț moare pe câmpul de război, ca muncitor se spetește plătind dări, pentru a ținea pe umerii lui o clasă de trântori netrebnici. Ce să mai zicem de advocați? Întorși din străinătate, ei nu și-au dat silința să-nvețe legile și datinile pământului, să codifice obiceiurile nației românești, ci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se unesc doar în fața primejdiilor, inundații (chiar cazul Olandei, care și-a construit cunoscutele diguri în fața mării), foc, secetă generalizată, război, dar după ce toate acestea trec se întorc în ei înșiși și doresc să trăiască așa cum le place, să se spetească muncind, dacă asta îi pasionează, în vederea unui câștig care ar fi măsura efortului depus și nu să depună un efort în pagubă, fiindcă, să fim atenți, degeaba ar munci ei din toate puterile în colectiv, dacă alții ar sta și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chiar de la început, nu vă cunoștea, nu nimic, ei, așa!...'" "De prost!", zisei la întîmplare. "Asta e, dom' profesor! exclamă Vintilă cu o grasă satisfacție. Așa este, de prost! Ce-i făcuserăți dumneavoastră lui!?" "Nimic!", zisei. "Nimic, dom' profesor!!!, se speti el de silă și de o scârbă universală. Așa i-a făcut și lui tat-său... Dar să vă spun ce-a fost cu datul lui afară din școală. Stăteau și ei de vorbă despre evenimente, colegi între ei... 23
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cât de cât pasul cu raționamentele extrem de rapide ale personajelor, trebuie să urmărești în același timp montajul extrem de strâns, cu imagini tăiate cu ciobul de sticlă. Nu e un film ușor de înghițit seara, după ce ai alergat și te-ai spetit tu înșuți toată ziua. Bourne îți modifică sinapsele, te obligă ca, dacă vrei să rămâi cu el până la sfârșit, să fii mereu în priză. Nici o pauză, fie - una singură, secvența în care Bourne bea o cafea cu agenta Nikki (Julia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
toate. O altă categorie e aceea a cititorului specializat. Nu mai citește de mult pentru plăcerea proprie. Trebuie să se țină la curent cu progresele domeniului său, drept care despoaie toate periodicele care îi vin la îndemână, aleargă pe internet, se spetește căutând să facă rost de monografiile cele mai proaspete. Candidă și, în fond, recomandabilă e lectura sistematică: se fac liste de cărți „obligatorii“, pe autori sau pe teme, și se trece la lucru, cu creionul în mână. E lectura de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vagonul restaurant, curat și bine Îngrijit, băuturi răcoritoare și un prânz ușor (orez, legume, carne de pui). Trenul s-a oprit câteva minute. Este stația mult așteptată, Yogyakarta. Cobor rapid scările vagonului Împingând bagajele grele, până la sosirea unui hamal, care spetindu-se de efort le duse până la mașină, pentru un singur dolar. Yogyakarta, capitala sultanatului omonim, este o adevărată metropolă a artelor și culturii, cu impresionante monumente și strălucite tradiții. După cina bogată și variată, cu alese bucate, tăvălite În sosuri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]