205 matches
-
herurghica de spitalii...” Ce înseamnă asta, fiule? Este vorba de o trusă de chirurgie completă... Asta este o dovadă că „spitalia” era ținută la mare cinste din moment ce i se dăruise de către vodă o asemenea trusă. Aș mai adăuga că doftorul, spițerul și gerahul (chirurgul) trebuia să aibă grijă de boieri, dar și de ceilalți locuitori ai orașului Iași! Uite și un dregător domnesc și anume banul Gheorghe Gheorghiu, pe care îl trage ața mai mult spre mănăstire decât spre viața mirenească
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vreme peste... slujba lui la spital și se va întâmpla să-l cheme vreun bolnav de aice din oraș să aibă voie să meargă și nici atuncea să nu aibă supărare despre doftorii domniei”. Domnul nu-l uită nici pe spițer, care trebuie să fie ales de epitropi și căruia îi rânduiește 25 de lei pe lună, fără a avea vreo supărare din partea doctorului Curții. Privind doftoriile, acestea „vamă să nu plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor fi de tebuință”. Din acest așezământ am mai aflat că sfinția sa Irinupolios egumenul mănăstirii va trebui „să aibă sfinția sa purtarea de grijă și priveghere și pentru doftori, i gherah, i spițer și alți oameni din slujba spitalului ca să vază cum urmează la rânduiala slujbei lor și pentru purtarea de grijă a bolnavilor”. Iar „boiarii epitropi... să fie cu purtarea de grijă... atât pentru strânsul banilor venitului mănăstirii cât și pentru cheltuiala
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pârghie de expulzare, lama de sticlă, micul creuzet din ceramică refractară de trei centimetri pentru a produce un homunculus de mărimea unui gnom, uter infinitezimal pentru niște contracții minusculisime, cutiile de acaju pline cu pachețele albe, ca niște cașete de spițer de provincie, Înfășurate În pergamente brăzdate cu caractere intraductibile, cu specimene mineralogice (după cum ni se spune), În realitate niște fragmente ale Sindonului din Basilida, relicvarii cu prepuțul lui Hermes Trismegistul, și ciocanul de tapițer lung și subțiratic pentru a bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
poarta cu pumnii, plângând și rugându-se. Apoi se întoarce confuz spre gloată, dând de niște chipuri care nu au nici un motiv să-l placă. Vânzătorul de dulciuri, femeia bătrână din vecini, bărbatul care vinde tot felul de prafuri, băiatul spițerului, toți au pe chip același rânjet, lipsit de înțelegere. Pran începe să-și dorească să nu le fi făcut atâtea glume proaste. Din mulțime, cineva aruncă o bucată de bălegar cald și umed care-l nimerește în ceafă. Dă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fine, amalgamarea. Nu avea, desigur, Îndreptățitele scrupule ale lui Praetorius; acesta a denunțat, fără putință de tăgadă, faptul că zahărul, după ce că-i dulce, are savoare de zahăr și că includerea unui grepfruit era Într-adevăr un abuz. Un farmacist industrial, spițerul Payot, a tăiat nodul gordian; i-a oferit săptămânal lui Querido o mie două sute de pilule identice, fiecare dintre ele lungă de trei centimetri, care imprimau pe cerul gurii cele cinci de-acum vestite savori: acxă, insipidă, sărată, dulce, amară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să alungi boalele - consemnează Simeon Fl. Marian -, afumă casa cu fumul-pământului, că toate vor fugi” (13, p. 677). Este vorba de o plantă din familia Papaveraceae, numită și fumăriță (Fumaria officinalis). Unele dintre aceste plante „de afumat” se găseau la spițeri sau la băcani, profesii care, mai ales în Moldova, erau practicate în bună măsură de către evrei. Perso- najul lui Ion Creangă, jupân Strul din Târgul-Neamțului, „negustor de băcan”, pe lângă „suliminială” și „iruri” (alifii din plante medicinale), vindea în băcănia lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și oricine se credea îndreptățit să smulgă pipa contrave- nienților”. Pe la 1821, principele Suțu a avut chiar o altercație în cartierul brașovean Șchei cu un paznic de noapte care i-a smuls din mână o pipă aprinsă (193, p. 80). Spițerul J.M. Honigberger, care a părăsit Brașovul natal pe la 1815, trebuie să fi știut aceste reglementări. De fapt, el a inventariat multe dintre interdicțiile de mai sus, într-un poem împotriva „abuzului de tutun” : Urban al optulea, citim în pagina istoriei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
90). După modelul haremului turcesc (234), opiofilia a pătruns și în budoarul nevestelor de mari dregători din spațiul românesc. La 24 februarie 1813, de exemplu, Maria - soția domnitorului 509Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean Moldovei Scarlat Callimachi (1812-1819) - scria unui spițer urmă- toarele : „Saor Lochmane, trimite-mi trei dram[uri] spirt de afion, că-ți voi plăti”. Semnat : „Maria Call[imachi]”. Nu știm în ce scop cumpăra de la spițerie prima doamnă a Moldovei circa zece grame de „spirt de afion”, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Radu Rosetti, „în vremea lui Scarlat Calimah și a lui Ioniță Sturdza” exista într-adevăr în centrul Iașiului, chiar în fața palatului domnesc, o „spițerie Lochman” (199, p. 109). De altfel, Nicolae Iorga susține că a existat „o întreagă dinastie de spițeri ieșeni Lockmann”, atestată de la a doua jumătate a secolului al XVIII-lea până la începutul secolului XX (269, p. 253). Un farmacist cu numele Anton Lochmann este atestat la Iași la jumătatea secolului al XIX-lea. Era născut în 1826 la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iași la jumătatea secolului al XIX-lea. Era născut în 1826 la Iași și inițiat în 1868 în loja francmasonică „Steaua Dunării”, întemeiată în 1850 la Bruxelles de „frații farmazoni” pașoptiști. S-ar putea să fi fost fiul sau nepotul spițerului Lochman de la care comanda „spirt de afion” prima doamnă a Moldovei în 1813 (252). Un spițer Lochmann este atestat în 1828 și la București (200, p. 39). în paranteză fie spus, nu știm dacă Lochman a fost inițial un nume
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1868 în loja francmasonică „Steaua Dunării”, întemeiată în 1850 la Bruxelles de „frații farmazoni” pașoptiști. S-ar putea să fi fost fiul sau nepotul spițerului Lochman de la care comanda „spirt de afion” prima doamnă a Moldovei în 1813 (252). Un spițer Lochmann este atestat în 1828 și la București (200, p. 39). în paranteză fie spus, nu știm dacă Lochman a fost inițial un nume real sau un supranume legendar. În tradiția islamică (vezi Coran, XXXI, 12-19) apare un înțelept tămăduitor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pildă, Locman este un vraci legendar, care înțelege limbajul plantelor. El deține o plantă care vindecă toate bolile, ba chiar poate să-i facă pe unii oameni nemuritori (201). Este posibil ca porecla profesională Lochman (cu sensul de vraci sau spițer iscusit) să se fi transformat, cum am văzut că se întâmplă, în renume și apoi chiar în nume. Româncele din epocă foloseau într-adevăr afionul în diferite situații, inclusiv când se retrăgeau în pat. Ne asigură vornicul Nicolae Văcărescu într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
duzină? ― O duzină și un tablou, mă, să le pun în camera mea, așa, să fac ca un fel de altar: unde mă uit, să văd numai Veturii! ― Ha, ha, ha! Să nu vezi numai stele verzi de la tat-său, spițerul, dacă află de povestea asta! ― Nu află! Îmi dai fotografia? ― Ți-o dau, de ce să nu ți-o dau, numai să n-o ții prea mult și să se afle, că nu vreau să am discuții! ― Fii fără nici o grijă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
El este doctorul chirurg de la Spiridonie. Dar ce ți-a venit să deschizi vorba despre doctorul Locman? Păi nu este el cel care și-a făcut spițerie pe aici, fiule? Ai dreptate părinte. El a fost printre puținii doctori și spițeri care au avut dezlegare de la vodă să aibă spițerie în afara Spiridoniei. Acum să-mi spui de la cine a cumpărat casele în care a făcut spițerie? El le-a cumpărat de la Iordachi Costachi, care la 21 aprilie 1753 (7261) spune: „Fac
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lichidă, cu miros de sulf. Licențioase cântece golănești și balade scălâmbe, iscate de noua categorie socială a boschetarilor, în pilda falselor virtuți, proclamate forțat de ipocrite mijloace audio-vizuale, fâlfâiau, ca niște aripi de lilieci, pe sub bolți în prăbușire: Că-s spițeri, că-s ofițeri, În huleaiuri și-n plăceri, Se dreg, azi, de-un chef de ieri, Măi, Lino, Lino... Au chiar și copii din flori Bossii și boașele lor, Măi, Lino, Lino... În seara copleșită de caniculă, pe Mircea îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Măi, Lino, Lino... În seara copleșită de caniculă, pe Mircea îl trecură fiori la gândul că, nu demult, se trezise discutând, într-o cârciumă oarecare, la o masă, unde ședea singur-singurel, cu acel individ, despre care unii spuneau că e spițer la farmacia din centrul orașului (era, în adevăr, scund, rotofei, politicos și amabil, ca un farmacist), alții pretindeau că ar fi, fără îndoială, ofițer, în civil, invocând, în sensul acesta, faptul că, în rândul maselor, era cunoscut sub porecla de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să explodeze din inima lui arteziana, de un roșu aprins ca rubinul, a sângelui ce năclăi zăpada albă. Cu mâini mânjite până la coate de sânge roșu, magnatul de la Sans-Souci își ridică spre asistența extaziată privirile-i înflăcărate: La școala de spițeri, să știți că am făcut numeroase ore de chirurgie, anunță el, spre a răspunde admirației oaspeților, uimiți de măiestria cu care tăiase baierile groase ale inimii vierului. Băură cu toții, ridicând paharele în onoarea îndemânării maistrului măcelar. Magnatul se grozăvi, răcnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spre a veni la București pentru fricționarea bolnavilor, fiind plătiți cu 7 lei și jumătate pe zi. În cursul epidemiei din Capitală, bolnavii săraci au primit medicamentele gratuit, eliberate după prescripțiile medicilor, în contul statului, din farmaciile unde funcționau ca "spițeri" Mihai, Kluș, Kîini (?!) și Raymondy, aprovizionați cu toții de angrosistul-comisionar Galz. Pentru a încuraja plecarea oamenilor, spre a scăpa de boală, mai ales în județe, unde totuși domnea primejdia de foamete, recolta veche fiind rechiziționată de trupele ruse de ocupație, iar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
epidemiei de holeră din 1831, el a fost distins de către țarul Nikolai I, la recomandările făcute de administrația trupelor ruse de ocupație. Astfel, doctorii "Marsil, Gusi, Alexandridis, Bubukis, Ioanis, Serafim, Spor, Arsachi, Exarhu, Teodosie, Fieraru, Vasilachi, Ștefan [Episcupescu], Tișler" și "spițerul Reimonti" au primit în dar "inele cu briliante"134. Ca și în Moldova, crunta epidemie de holeră din Țara Românească a prilejuit apariția unor scrieri cu caracter medical, alcătuite de doctori care au combătut această boală. Am amintit de broșura
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Sănătății din Moldova a pus în vederea celor în cauză că principele domnitor Mihail Sturdza a promulgat un ofis, prin care cerea proprietarilor de moșii "să pregătească, pe la satele domniilor sale, oareșicare leacuri casnice ce să întrebuințează la boala holerei", iar spițerii din orașe au primit dispoziții să le pună în vânzare "cu un preț foarte măsurat"212. Spițerul Carol Tornborg din Iași își făcea chiar o deșănțată reclamă, încunoștiințînd publicul amator că avea de vânzare "hapuri feritoare de holeră"213. Care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ofis, prin care cerea proprietarilor de moșii "să pregătească, pe la satele domniilor sale, oareșicare leacuri casnice ce să întrebuințează la boala holerei", iar spițerii din orașe au primit dispoziții să le pună în vânzare "cu un preț foarte măsurat"212. Spițerul Carol Tornborg din Iași își făcea chiar o deșănțată reclamă, încunoștiințînd publicul amator că avea de vânzare "hapuri feritoare de holeră"213. Care era compoziția "miraculoaselor" hapuri ale puțin scrupulosului spițer nu o cunoaștem nici până astăzi; el și-a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pună în vânzare "cu un preț foarte măsurat"212. Spițerul Carol Tornborg din Iași își făcea chiar o deșănțată reclamă, încunoștiințînd publicul amator că avea de vânzare "hapuri feritoare de holeră"213. Care era compoziția "miraculoaselor" hapuri ale puțin scrupulosului spițer nu o cunoaștem nici până astăzi; el și-a păstrat cu rigurozitate "secretul" profesional până dincolo de mormînt! În pofida măsurilor de prevedere încercate - desigur inadecvate, insuficiente și prea empirice, nici carantina nedând rezultate satisfăcătoare - flagelul nu a întîrziat să se abată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și unele precizări privind măsurile adoptate pentru combaterea epidemiei în capitala Moldovei. Astfel, Iașii împărțiți în 6 "cvartale", dispuneau în fiecare de câte un medic, numit de guvern, ce asista gratuit pe bolnavii sărmani. Medicamentele erau oferite tot gratuit de către spițeri. Pentru serviciile lor, medicii primeau o leafă de 5 000 de piaștri, iar spițerii de 600. În intervalul de 46 zile (adică între 23 mai/4 iunie-7/19 iulie), cât a bântuit epidemia de holeră cu furie la Iași, doctorul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
împărțiți în 6 "cvartale", dispuneau în fiecare de câte un medic, numit de guvern, ce asista gratuit pe bolnavii sărmani. Medicamentele erau oferite tot gratuit de către spițeri. Pentru serviciile lor, medicii primeau o leafă de 5 000 de piaștri, iar spițerii de 600. În intervalul de 46 zile (adică între 23 mai/4 iunie-7/19 iulie), cât a bântuit epidemia de holeră cu furie la Iași, doctorul Bassereau făcea o statistică a îmbolnăvirilor și deceselor din "cvartalul" 5, de care era
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]