203 matches
-
biblioteca pariziană (cota 8o2095) nu poartă nici o dedicație și nu am putut afla cine l-a achiziționat. Înarmat numai cu tenacitatea curiozității și cu celebra sa flexibilitate față de cele mai dificile circumstanțe, doctorul Honigberger trecea rapid de la confortul cabinetului de spițer la munca pe un șantier arheologic improvizat și imprevizibil, de la resuscitarea celor atinși de maladiile tropicale la resurecția orașelor moarte. Există totuși mai multe cazuri de farmaciști exploratori În epocă și oarecum În același areal 4. Eugène Jacquet reproduce pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Originar din Bucovina și orfan de părinți, a fost crescut de o rudă care ținea o farmacie în Lvov. Își modifică numele Scavin adăugându-i un sufix polonez. Leon Asachi, în trecere prin Lvov, remarcă talentul literar al calfei de spițer și îl aduce pe S. la Iași. Aici își va câștiga existența dând lecții de germană. Era o fire bizară și un personaj pitoresc: avea complexe, crize de melancolie și se droga cu opium. A și murit în urma unei intoxicații
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
fiind purtat de un farmacist din Huși, și îl invită pe acesta la moșie. Încercările celorlalți de a-i spulbera hotărârea nebunească, precum și împotrivirea tăcută a Olgăi rămân zadarnice. Fata recurge la un șiretlic: abuzând de generozitatea peste fire a spițerului Amos Bujorescu, îl convinge să o ia de nevastă numai formal. Căsătoriți, se duc în Elveția, unde ea naște un băiat, conceput cu fostul ei logodnic. Impresionată de spiritul de sacrificiu al farmacistului, odată întorși în țară, Olga nu îl
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
apartamente, Iași, str. Păcurari 11; str. Florilor 1. 7243. Savu Ilie și Frida, 2 apartamente, București, str. Berzei 24. 7244. Stavrescu Grigore, 9 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 27 7245. Segall Victoria, 9 apartamente, Iași, str. Dobrogeanu Gherea 6. 7246. Spițer Eugen, 2 apartamente, București, Bul. 6 Martie 89; str. Bruxelles 14. 7247. Sturzu Alexandru și Maria, 19 apartamente, București, str. Ion Maiorscu 8; sos. Colentina 16, str. Mașină de Pâine 130. 7248. Staicovici Olga, 9 apartamente, București, str. Mendelejev 5
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
uiți în cana asta? Miroase-o te rog, domnule! Apoi, privind mutra secundului, mai spuse: Ă Domnule Starbuck, intendentul are neobrăzarea să-i ofere acest calomel lui Queequeg, care abia a venit de pe balenă! Dar ce, domnule, este oare intendentul spițer? și cu un foaie ea ăsta vrea să sufle viața înapoi în trupul unui om pe jumătate înecat? Ă Sper că nu, domnule, răspunse Starbuck. E o băutură cam slabă. Ă Da, intendentule! exclamă Stubb. O să te-nvățăm noi cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trupul unui om pe jumătate înecat? Ă Sper că nu, domnule, răspunse Starbuck. E o băutură cam slabă. Ă Da, intendentule! exclamă Stubb. O să te-nvățăm noi cum se tratează un harponist! Cară-te de-aici, cu hapurile tale de spițer! Vrei să ne otrăvești, ai? Ne-ați asigurat pe viață și vreți acum să ne omorîți pe toți și să încasați primele de asigurare? Ă Nu eu, ci mătușa Charity a adus ghimberul ăsta pe corabie! se dezvinovăți intendentul. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
substanță foarte parfumată și unsuroasă, care semăna cu săpunul din Windsor sau cu o brînză veche și grasă. Substanța asta de un galben cenușiu, care putea fi lesne tăiată cu degetul, era, dragii mei prieteni, faimoasa ambră, pentru care orice spițer plătește cîte o guinee de aur de fiece uncie. S-au scos vreo șase pumni de ambră din cadavrul acelei balene, dar o cantitate mult mai mare s-a pierdut în chip inevitabil căzînd în apă, deși poate că Stubb
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
footnote> George Călinescu găsește similitudini între Jupân Dumitrache Titirică și Kir Zuliaridi din comedia cu același nume a lui Alecsandri. Arnăutul cărunt Zuliardi, ca și Jupân Dumitrache, își teme nevasta de „papugii”, dar e tradat chiar cu o calfă de spițer. Reacționează ca și jupând Dumitrache când descoperă în patul conjugal cravata lui Chiriac. Așa cum observă Lovinescu, Alecsandri e „mai ușor, mai întors spre vodevil, dar mai felurit și mai bogat; Caragiale mult mai adânc și mai tăios, deși limitat la
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
dramatic al acestei conversații este realizat printr-un paralelism de situații, fiecare povestindu-și drama. Similitudinea posturii lor apare când cei doi realizează că „îi traduce” una și aceiași persoană. Cu mintea lui greoaie, Pampon crede în povestea cu înșelăciunea spițerului și, după ce Mița lămurește lucrurile („ce spițer? nu-i spițer...”), cade victima unei alte confuzii. Agresiv, aleargă după bietul Crăcănel, care este amantul Miței, dar nu cel cu „traducerea”. Mache Razachescu, „ce-i mai zice și Crăcănel” este marele naiv
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
un paralelism de situații, fiecare povestindu-și drama. Similitudinea posturii lor apare când cei doi realizează că „îi traduce” una și aceiași persoană. Cu mintea lui greoaie, Pampon crede în povestea cu înșelăciunea spițerului și, după ce Mița lămurește lucrurile („ce spițer? nu-i spițer...”), cade victima unei alte confuzii. Agresiv, aleargă după bietul Crăcănel, care este amantul Miței, dar nu cel cu „traducerea”. Mache Razachescu, „ce-i mai zice și Crăcănel” este marele naiv al piesei. Ajuns la vremea „bărbuțelor și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
situații, fiecare povestindu-și drama. Similitudinea posturii lor apare când cei doi realizează că „îi traduce” una și aceiași persoană. Cu mintea lui greoaie, Pampon crede în povestea cu înșelăciunea spițerului și, după ce Mița lămurește lucrurile („ce spițer? nu-i spițer...”), cade victima unei alte confuzii. Agresiv, aleargă după bietul Crăcănel, care este amantul Miței, dar nu cel cu „traducerea”. Mache Razachescu, „ce-i mai zice și Crăcănel” este marele naiv al piesei. Ajuns la vremea „bărbuțelor și a cheliei”, sfidează
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Popescu, nume comune, comice și ele prin generalizare, prin „caracterul de gloată”. Catindatul, Ipistatul, Cetățeanul turmentat nu au nume. Fără nume sunt și o parte din personajele care nu apar în scenă, cu excepția câtorva ( Ghiță Țârcădău, Tache Pantofarul, Iancu): becherul, spițerul, nevasta lui Pristanda, primele neveste ale lui Leonida și Trahanache, fiul lui Trahanache, slujnica lui Pampon. Aceste personaje contribuie la profilarea eroilor, la evoluția conflictului, la concretizarea situațiilor. Valentin Silvestru observă că structura personajelor care apar este în strânsă legătură
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
duzină? ― O duzină și un tablou, mă, să le pun în camera mea, așa, să fac ca un fel de altar: unde mă uit, să văd numai Veturii! ― Ha, ha, ha! Să nu vezi numai stele verzi de la tat-său, spițerul, dacă află de povestea asta! ― Nu află! Îmi dai fotografia? ― Ți-o dau, de ce să nu ți-o dau, numai să n-o ții prea mult și să se afle, că nu vreau să am discuții! ― Fii fără nici o grijă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
poarta cu pumnii, plângând și rugându-se. Apoi se întoarce confuz spre gloată, dând de niște chipuri care nu au nici un motiv să-l placă. Vânzătorul de dulciuri, femeia bătrână din vecini, bărbatul care vinde tot felul de prafuri, băiatul spițerului, toți au pe chip același rânjet, lipsit de înțelegere. Pran începe să-și dorească să nu le fi făcut atâtea glume proaste. Din mulțime, cineva aruncă o bucată de bălegar cald și umed care-l nimerește în ceafă. Dă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
El este doctorul chirurg de la Spiridonie. Dar ce ți-a venit să deschizi vorba despre doctorul Locman? Păi nu este el cel care și-a făcut spițerie pe aici, fiule? Ai dreptate părinte. El a fost printre puținii doctori și spițeri care au avut dezlegare de la vodă să aibă spițerie în afara Spiridoniei. Acum să-mi spui de la cine a cumpărat casele în care a făcut spițerie? El le-a cumpărat de la Iordachi Costachi, care la 21 aprilie 1753 (7261) spune: „Fac
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
doftor, om de ispravă și iscusit ispitit la meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg)... și de spițer (farmacist)... numai trebuie să aibă și ei orânduită plata lor, leafa ce să cade”. Da’ ia adu-ți aminte, despre ciumați nu vorbește vodă? Ba bine că nu. Chiar mai mult, părinte; spune că „Ne-am încredințat că aice, la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ciumașilor, fiind locul acela al schitului, mai în laturi de alți lăcuitori”. Poate știi și de unde va mai lua vodă bani pentru toate trebuințele „spitaliei”, dragule? Iaca ce hotărăște vodă împreună cu sfatul: „Pentru plata doftorului și a gerahului și a spițerului și a spițării și pentru spitalul ciumașilor și pentru alte trebuință a spitalului... hotărâm... ca să ia aceste venituri, adică: un ban și giumătate de toată oca de ceară din toată țara, care să va scoate din țară afară”. Chiar și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
herurghica de spitalii...” Ce înseamnă asta, fiule? Este vorba de o trusă de chirurgie completă... Asta este o dovadă că „spitalia” era ținută la mare cinste din moment ce i se dăruise de către vodă o asemenea trusă. Aș mai adăuga că doftorul, spițerul și gerahul (chirurgul) trebuia să aibă grijă de boieri, dar și de ceilalți locuitori ai orașului Iași! Uite și un dregător domnesc și anume banul Gheorghe Gheorghiu, pe care îl trage ața mai mult spre mănăstire decât spre viața mirenească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vreme peste... slujba lui la spital și se va întâmpla să-l cheme vreun bolnav de aice din oraș să aibă voie să meargă și nici atuncea să nu aibă supărare despre doftorii domniei”. Domnul nu-l uită nici pe spițer, care trebuie să fie ales de epitropi și căruia îi rânduiește 25 de lei pe lună, fără a avea vreo supărare din partea doctorului Curții. Privind doftoriile, acestea „vamă să nu plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor fi de tebuință”. Din acest așezământ am mai aflat că sfinția sa Irinupolios egumenul mănăstirii va trebui „să aibă sfinția sa purtarea de grijă și priveghere și pentru doftori, i gherah, i spițer și alți oameni din slujba spitalului ca să vază cum urmează la rânduiala slujbei lor și pentru purtarea de grijă a bolnavilor”. Iar „boiarii epitropi... să fie cu purtarea de grijă... atât pentru strânsul banilor venitului mănăstirii cât și pentru cheltuiala
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pârghie de expulzare, lama de sticlă, micul creuzet din ceramică refractară de trei centimetri pentru a produce un homunculus de mărimea unui gnom, uter infinitezimal pentru niște contracții minusculisime, cutiile de acaju pline cu pachețele albe, ca niște cașete de spițer de provincie, Înfășurate În pergamente brăzdate cu caractere intraductibile, cu specimene mineralogice (după cum ni se spune), În realitate niște fragmente ale Sindonului din Basilida, relicvarii cu prepuțul lui Hermes Trismegistul, și ciocanul de tapițer lung și subțiratic pentru a bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
peste tot, de la stâlpii de telefon putrezi până la coșurile fumegânde. O invazie de grauri se rotea în văzduh, descinzând, din câte îi spunea Daniel, dintr-o mână de păsări eliberate în Central Park, în urmă cu un secol, de către un spițer care voia ca în America să existe toate păsările pomenite de Shakespeare. Natura putea vinde în pierdere; compensa prin volum. Poți presupune la nesfârșit și nu contează dacă aproape toate presupunerile sunt greșite. Daniel era la fel de risipitor. Omul care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Rusia. — Petre? — Da, Betre, Betre, a țipat el, de parcă aș fi fost surd. Aștepta reciprocitate. Plictisit de tăcerea mea, a trecut la interogatoriul direct. — Matale din ce familie ești? De unde? Am răspuns fără tragere de inimă: — Bucureștean. Crețu. — Rudă cu spițerul Kretzu, ăla cu mustăți roșcovane? Da’ matale cine ți-a ras mustățile? N-am mai răspuns. Nimic nu se potrivea cu nimic. Petre îmi mai arunca din când în când o căutătură, tot mai piezișă. Vedeam că face eforturi mari
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Fiindcă altfel n avea rost să se mai ostenească. — Cum te cheamă? întrebă Nicu, deși știa, dar străinul nu știa că el știe. — Dan Crețu. — Pe mine Nicu, adică domnu’ îmi zice, la școală, Niculae, Stanciu Niculae. Îl știi pe spițerul Kretzu, ăla roșcovan? Nu-i creț deloc. Mă trimite uneori să duc tot felul de alifii, plămade, buline și prafuri care te vindecă. Io sunt comisionar, zise băiatul, încercând să pară modest, deși era foarte mândru. — Ce cauți aici? Nicu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la operă, se gândi Peppin, care tânjea mereu după muzică. — Bună ziua, dumneavoastră trebuie să fiți... apucă să spună primul redactor, apoi rămase cu ochii pironiți la pălăria de pe capul străinului. — Dânsul e domnul Dan Kretzu. Sunteți cumva rudă cu Kretzu spițerul? întrebă Peppin. Văzând privirea primului redactor al gazetei îi veni nu se știe de unde formularea căutată mai devreme, așa cum i se întâmpla uneori la o traducere, când cuvântul potrivit îi apărea din senin: — Un om care stă îmbrăcat într-o
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]