2,618 matches
-
îndemână decât să se însoare, a fost obligat de voie de nevoie să se căsătorească cu o fată din satul vecin. Și cum zicala este adevărată. „Averea mărită muerea” și Toader - fecior frumos, cu părul blond, ochii albaștri, mustăcioara lui - spicul grâului, fața lui ca spuma laptelui, de statură mijlocie, se pricopsise cu o femeie mai în vârstă decât el, mai înaltă, mai grasă, cu o față lungă, neagră și încruntată la figură, de-ți venea să tot fugi de ea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi așa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la deținuți pentru că erau mulți, de nu mai încăpeau. Zile fierbinți Soarele dogorea tot mai tare de la o zi la alta, lanurile își schimbau înfățișarea, colorându-se din ce în ce mai mult. Arșița zilelor de vară grăbea cu fiecare clipă ce trecea coacerea spicelor de grâu. Bărbații și femeile se pregăteau pentru secerișul grâului. Toată suflarea satului, cu mic cu mare, se muta pe câmp cât era ziulica de mare. De la un capăt la altul al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un fond galben, auriu, uneori mișcându-se, alteori părând statice, toate în funcție de distanța de la care erau văzute. Când te apropiai de acele ființe umane încovoiate de șale, observai cum tăiau spicele de grâu cu securea și le făceau polog. Familiile care aveau copii mai mari îi puneau pe aceștia să adune poloagele de grâu și să le lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea bărbatului
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
masiv din metal cu două osii și patru roți pe care se deplasa când era mutată de la o arie la alta. Batoza avea multe roți purtate de diferite curele ce puneau în mișcare niște valuri valțuri, niște cai care băteau spicele de grâu. Batoza era prevăzută cu niște suflante ce vântura grâul, totodată mai avea și niște site. Cu alte cuvinte, era de o complexitate colosală pentru acele vremuri. La șasiu avea atașat un proțap de care era agățată când era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de vers. În trecerea anilor, am tot adăugat întâmplări! nu mai puteam... aduse la ureche, sa le ascult pulsul, să le eliberez iar de pomi, de vița de vie, de vinul bun pe care nu-l mai pot sorbi, de spicele grâului grele de sămânța mirabilă, să le ascult cântecul de pasăre întrerupt. Mărturisire Ar trebui un duhovnic cu vocea severă și înaltă, să-i spunem ce se mai întâmplă, cu ființa noastră, uitată aici pe pământ. Ne va certa, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
adăpost prin ramurile copacilor. Îl zări pe Vlad desprinzîndu-se de tractor și apropiindu-se de șosea cu pași repezi. Era îmbrăcat într-o salopetă pătată toată de ulei. În mînă aducea un buchet mare de flori de cîmp și cîteva spice de grîu. Cînd îl observă pe Virgil se opri și începu să rîdă cu gura pînă la urechi. Virgil se făcu că nu-l ia în seamă și continuă să se uite în altă parte. Salut, Virgulă ! strigă Vlad de cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
o calitate esențială: își dă ireproșabil în petic. Râma se târăște de colo, colo, neavând nici cap, nici picioare. Unii oameni se târăsc pe pământ ca râmele, deși au și cap și picioare. Ciocârlia cântă pentru sporul omului să crească spicul mare și bogat; „omul cântă” de obicei pentru buzunarul lui. Călători pe puntea vieții trebuie să avem grijă să ne păstrăm echilibrul. De prăbușit până la urmă ne vom prăbuși, dar e bine ca prăbușirea aceasta să se petreacă mai târziu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
recolte fără precedent la grâu, orz și ovăz; adică la ordinul tovarășului Nicolae Ceaușescu pământul țării luase poziția de drepți și În această poziție Își mo bilizase toate sevele, ca din huma lui să crească cerealele cât Florin Piersic, cu spice grele ca pepenele, cu bobul ca burta de femeie gravidă, și asta În numele mândriei naționale, de care nimeni nu era, În anul acela, 1985, responsabil. Atâta doar că Vasile Moare dormea și nu era la curent cu performanțele pământului românesc
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
până în punctul 89 (aferent colectorului secundar 7.4); - colectorul secundar C.S. 7.4.2 - propus (346 m - str. Zorilor) din punctul 317 al rețelei până în punctul 314 (aferent colectorului secundar 7.4); - colectorul secundar C.S. 11 - propus (2817 m - str. Spicului, Horticolei, și str. Nufărului) din punctul 433 al rețelei până în punctul 1004 stația de pompare ape uzate 4 - S.P.A.U.4 cu refulare în punctul 544 (aferent colectorului principal 2 - C.P.2); - colectorul secundar C.S. 11.1 - propus (600 m
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat. Apoi a făcut seceri noi Pentru secerători ca voi Și-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este sârbătoarea populară din ciclul agrar care celebrează coacerea holdelor, menționată și de Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”, sub numele de „Drăgaică”. Fetele din sat o alegeau pe cea mai veselă și mai frumoasă, o împodobeau cu o cunună de spice și de panglici și îi dădeau cheile hambarelor. Fetele se întorceau de la câmp cântând și dansând. Coronițele pe care le împleteau la câmp din sânzâiene le aruncau pe acoperișurile caselor, sau le păstrau la streașina casei. - Paparudele se practicau în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
uriaș și hirsut, cioplit din bardă și garnisit cu piroane, pene și scoici. Pe sub tipsia unei Flori a soarelui, chircită de brumă, floare modelată giacomettian în bronz, se poate plimba cornul Inorogului, atribuit unui candid căluț de bâlci, așezat în spice. În pictura de mari dimensiuni și în planșele grafice (...animula, vagula, blandula...) ale deceniilor șapte și opt din secolul trecut, Ion Nicodim este aproape Ťextrem-orientalť de parcimonios. Cu o sensibilitate zen, el golește suprafețele, fără a le împuțina vibrația gris-pământie
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
în care să va stinge focul vinelor mele, în sînul meu va lăcui iarna, fulgii cii albi îmi vor împresura tîmplele și negurile vor întuneca ochiul meu. în mormintele cele așezate zac prietenii; numai eu am rămas, ca un singuratic spic pe carile săcerătoriul au uitat a-l tăie! Un nou neam au răsărit, cu nouă dorințe și idei nouă; poate că sunt de puțîni cinstit, de mulți defăimat și de nime iubit! Atunci apuc harfa, plăcerile și durerile cele vechi
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
cu trăsnete și potop de apă. Zilele sunt mai lungi, iar nopțile sunt luminate de milioane de stele. În grădini se coc cireșele, caisele și piersicile; în păduri apar fragii și murele. Lanurile de grâu, galben-aurii, se înconvoaie sub greutatea spicelor. Pe câmp oamenii cosesc fânul, îl strâng cu greblele și îl adună în căpițe. Vara este anotimpul vacanței. Școlarii merg în excursii și tabere la munte sau la mare. Copiii au mai mult timp să se joace, să citească și
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
s-a impregnat în viața lui până la a-i determina cursul și a o defini. După aproape patruzeci de ani purtați cu pașii între Universitate și Cișmigiu, pe lângă Cafeneaua "Colombo", Cinematograful "București", și apoi, mai jos, "Timpuri noi", "Gambrinus" și "Spicul", Ioan Lăcustă își anexează centrul Bucureștilor, făcând din el inima unei ficțiuni nostalgice. Compozițional, nu există marcaje pentru delimitarea netă a interiorului de exterior: nici într-un sens moral-sufletesc, nici într-unul fizic. Protagonistul romanului fiind unul și același cu
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie). Dintr-o sămânță, aparent moartă, se va naște un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri că din moarte va fi înviere.
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
îi, cum nu-i, iaca că s-o însurat. Si să nu crezi că o luat acolo te miri ce. O luat o frumusețe de fată. S-o mănânci firimitură cu firimitură, nu alta. Inaltă ca el. Un păr ca spicul grâului și lung până colea pe șale. Niște ochi sânilii de te bagă în boli. Incolo, îi numai vino-ncoace. Unde mai pui că știe și ceva carte...Au stat ei cât au stat pe spinarea moșnegilor, dar până la urmă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
tauri născuți din dudele aurii cum se întoarce, sătulă, în grădina suspendată a dragostei tale, trăgând după ea o bucată uriașă de câmp, cu iarbă grasă, înaltă, în partea din față, și cu alt fel de plante, aurii, verticale, cu spice, în partea din spate, puiul de urs panda roșu singuratic, cu blana lui ca un pufuleț, încă face tumbe curajos înaintea lor, baobabul bătrân capricios, care ține în spate avuția ta, se aude trosnind de greutatea suplimentară. nouă în al
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
să vezi parcela de câmp nou, să cercetezi la ce poate fi ea utilizată, taurii născuți din dude aurii stau trântiți, sătui, în jurul dudului falnic, când te apropii fornăie blajin, pipăi iarba înaltă și grasă, pipăi plantele verzi, verticale, cu spice, pline de umezeală, cu buricele sufletului tău, în care dragoste se găsește pentru toate. șase în al cincilea loc: îl iei să te ajute pe tigrul qilin, tigrul tău alb cu puteri de elefant și suflet de căpri oară. după
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
trei pietrele, apoi înfigi adânc, prin făgașul creat, în pământul solid, unealta ta prețioasă, legi cu funii de cânepă albă capătul de sus al cornului de cărăbuș-hercule de gâturile groase ale taurilor născuți din dude de-aur, strecori boabe de spice aurii între pietrele mari, rogi puiul de urs panda roșu singuratic să se învârtă la pas în jurul întregului ansamblu și începe învârtirea eficientă, o altă secție de producție a grădinii tale suspendate este gata. nouă deasupra: afli că încep campanii
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
trandafiri de toate culorile, care te chemau să-i Îmbrățișezi cu privirea. De curând, citisem poeziile lui Pablo Neruda ( Ode). Printre ele se afla și “Odă trandafirului”, care mi-a rămas Încrustată În suflet. Odă trandafirului ( Pablo Neruda) “Adolescent, preferam spicele, rodiile, preferam asprele flori ale pustiului, crinii sălbatici - “ “ Trufia nepăsătoare a amurgului tău, când lași o petală să cadă și continui să arzi În toate celelalte, până ce toată comoara s-a risipit.” “Îmi aparții, trandafirule, ca tot ce există pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
șofran care șerpuia buimac printre noi În dimineața aceea de septembrie. O priveam muți, cu gâturile lungite să se rupă, ca pe o apariție stranie, coborâtă din altă lume: blondă, cu părul curgător, În valuri, Otilia era suplă ca un spic, cu forme rotunjite acolo unde trebuia, emanând o lumină distinsă pe chipul ei, care o Încorona. M-am apropiat tiptil de ea, Încercând să trec neobservat prin preajmă. Cele câteva fete o primiseră prietenește, și se arătaseră destul de Încântate la
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]