422 matches
-
Studia un dosar cu coperta din vinilin albastru. Era un dosar gros cu pagini dactilografiate, intercalate cu altele scrise de mână. Omul răsfoia dosarul interesat. La un moment dat l-a așezat pe volan și a început să noteze, să spicuiască ceva din paginile acelea. Curând umplu cu scrisul său o pagină de hârtie. Carmina se gândi că omul acela, înseamnă și el o nebuloasă, ceva necunoscut, putea fi un eventual pericol sau dimpotrivă, un apărător sau puteau avea drumuri paralele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
l-a mărturisit și Bătrînului, care tocmai din cauza asta a început să-l încurajeze și mai tare, de asta are nevoie orice bărbat care țintește un scop precis în viață, de o femeie care știe ce vrea. Norme, termene, obligații, spicuiește Roja printre fițuicile, paginile de ziar, listele colorate, prinse la colțuri cu ace de gămălie. Citate din Marx și Lenin bătute la mașină, fotografii cu muncitoare în timpul lucrului în mijlocul atelierelor Tricotajul. Nu mai puteau trăi într-o asemenea mizerie, sub
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să se orienteze în meandrele luptei de clasă. Am fost niște naivi închipuindu-ne că odată cu venirea la putere a Geniului care părea că alături de aceleași fraze leniniste prăfuite cu mesaj moderat de genul dictatura proletariatului, formarea omului nou, construirea socialismului, spicuite de prin articole celebre cum ar fi „Statul și Revoluția“, „Ce-i de făcut?“ sau „Două Tactici ale Social Democrației“, o să avem parte de un mesaj nou, îndreptat împotriva Moscovei, de politica căreia intenționa să se disocieze. A uitat însă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
unde o așteaptă pe Dorina. Înfățișarea lui s-a schimbat. Victor pare întinerit. Sacoul și pantalonul cad pe el cu elegantă nonșalanță. Fularul la modă, subliniază frumusețea masculină a chipului cu profil de medalie romană încadrat de coama părului rebel spicuit cu argint. Se uită nervos la ceas, întrebându-se: "Oare cum să-i spun fetei că nu mai sunt singur ? Cum o să accepte ea că am înlocuit-o atât de devreme pe maică-sa ? Tinerii acceptă greu că și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
numai ale popoarelor ce-și ard morții, ci și celle ale celor ce și-i înhumează sau îi distrug în alt chip, ca să se vadă cum religiunile își împrumută una de la alta anumite elemente din credințele și obiceiurile lor rituale. Spicuiesc, după A. de Moiziers, din cartea sa "Tablou synoptic de toate religiunile pământului" cele ce urmează despre "Nemurirea sufletului" și ceremoniile după moarte. INDIENII. BRAHMA (Anul neștiut Părerea filosofică) "Privește-n tine nu numai imaginea lui Dumnezeu, dar și o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lui Nicolae Labiș, la Școala de Literatură), isi schițează - în revistă ARGEȘ nr. 7/ 2009 - un C.V. care poate fi opus, ca model de simplitate, autoironie și bun-gust, autoglorificărilor pline de pretiozități la care recurg alți autori în împrejurări similare. Spicuim: "La paisprezece ani, când am devenit elev al școlii profesionale de agricultură din Armășești, județul Ialomița nu aveam citită nici măcar o singură carte. Dar am avut noroc să dau peste o bibliotecă universitară evacuată din București de teama bombardamentelor și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
Sobră și plină de gust revista Caligraf (numărul din martie-aprilie 2009), apărută sub egida Casei Municipale de Cultură Drobeta Turnu-Severin. Cum pe 31 martie s-au împlinit doi ani de la moartea directorului fondator Romulus Cojocaru, cîteva pagini îi sunt dedicate. Spicuim din articolul Un autor polivalent semnat de Mircea Popa: Nu se poate vorbi despre Romulus Cojocaru fără a ține seama de risipa de inteligență și de muncă pe care a depus-o pe tărîmul literaturii. Spirit vagant, nativ înzestrat pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
el: Astea îmi plac și mie, vere!..." Grivoazeriile sunt slăbiciunea intelectualilor rafinați. Parcă numai Dante a descins în infern!... Parpanghel înfioară asistența povestind câte a văzut el în iad. Groaza dă preț vieții. țiganii uită să mai mănânce, - captivați. Să spicuim câte ceva... Tiranii crunți și fără omenire șed legați pe tronuri înfocate, bând sânge fierbinte din potire; iar din mațele lor spintecate fac dracii cârnați și sângereți ș-alte mâncări pentru drăculeți... Simplițianu, - pe care adineauri îl credeam făcând parte și
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
într-un oraș atît de riguros în respectarea normelor nescrise sinuciderea face ravagii. O trecere în revistă a personalităților vieneze care s-au sinucis te umple de fiori. O face Ciprian Vălcan în eseul dedicat fenomenului suicidar vienez, din care spicuim cîteva nume: Adalbert Stifter, Ludwig Bolzmann, unul din frații lui Mahler, trei dintre frații lui Wittgenstein (Ludwig Wittgenstein a avut el însuși o tentativă nereușită), Otto Weininger, Max Steiner, Georg Trakl, fiul lui Ernst Mach, fiica lui Arthur Schnitzler, Franz
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
numai sex, Piei, ispită!, Prietene, te-ai ars!, Focul iubirii, Dragostea învinge totul, Bestia umană, Răzbunarea dragonului, Mamă la 16 ani, Creaturi fioroase, Fata tăiată în două, Superrăi, Sex și suferință la Los Angeles, Capcana minciunilor - iată numai câteva exemple, spicuite din programele TV de săptămâna trecută. P.S. Așa hilar-simpliste cum sunt, titlurile filmelor mai conțin și câte un echivoc. Puicuța cu cocoșel... Ce înseamnă asta? Că puicuța este însoțită de un cocoșel? Sau că puicuța are un cocoșel în loc de păsărică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7354_a_8679]
-
paginile numărul din 13 februarie. Rămîi siderat văzînd cum psihiatrii occidentali sunt puși la zid pe motiv că termenii folosiți în disciplina lor aduc a stigmatizare socială. Pur și simplu specialiștilor li se cere socoteală pentru terminologia folosită. Dar să spicuim cîteva idei: 1) mișcarea feministă americană a apreciat că termenul de isterie este prea stigmatizant pentru femei, fapt ce a condus la adoptarea termenul ambivalent de "histrionie"; 2) homosexualii americani au reușit să scoată homosexualitatea din DSM III (nomenclatorul american
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
și încălțați cu opincuțe") și Ghica nici pomeneală să fi fost lezat, în "secolul naționalităților", de garderoba învățăceilor, purtată de aceștia cu mândrie firească. Din documentele privitoare la Ion Creangă editate de Gheorghe Ungureanu 1, mai putem nominaliza pentru oraș (spicuiesc din statistica anului 1829, importantă și din punctul de vedere al corectitudinii): doi boieri, 220 "nația jidovească" (în Humulești nu trăiește niciun evreu), patru biserici ortodoxe de presupus una sau două un pic mai arătoase, 80 de sudiți (supuși străini
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
feri cu grijă mucalită de o asemenea capcană. Din care pricină nu puține din „contrele” sale umorești au caracterul unui „haz de necaz”. Maliția criticului semnifica o strategie cu resorturi temperamentale, extrem de eficace, cu un scop al defensivei bine centrat. Spicuim cîteva din numeroasele „luări peste picior” practicate de Regman, cu regretul subînțeles de-a nu cita și altele, așijderea mult delectante: „În Antichitate te duceau cu lectica; azi - cu dialectica”; „Statul arde și statuia se piaptănă”; „De la Suveranul Pontif la
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
vârful piramidei și slăvit ca cel mai ... și cel mai ..., acum este negat cu desăvârșire și hulit.” Cum comentați această aserțiune? Încercând să-l înfățișez pe cel ce mi-a fost părinte și - multă vreme - învățător cu larg orizont, aș spicui următoarele. De-a lungul vieții, Alexandru Toma a avut trei îndeletniciri principale. Prima (în ordine cronologică): aceea de profesor (limba română, istoria, filosofia); a doua: răspânditor al culturii, îndeosebi prin mijloace editoriale; a treia, esențială în viața lui A. Toma
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
a fost reapariția revistei în același format, cu aceeași redacție (redactor-șef: Micaela Ghițescu, redactor coordonator: Gheorghe Derevencu, secretar general de redacție: Ion Drescan, viziunea grafică: Mircia Dumitrescu, tehnoredactare computerizată: Oana Matei, secretariat: Florica Ciocea) și cu un sumar dublu. Spicuim un fragment din editorialul numărului 3-4 din 2009: "La semnalul de alarmă tras de revista noastră, au sărit să ne îmbărbăteze prieteni de aici și de peste hotare, iar sprijin bănesc efectiv am primit de la un deținut politic și de la orfanul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]
-
interviuri naiv puse în scenă (p. 80). Cu petreceri la care Fănuș Neagu propune cu umor votarea de prezidenți și viceprezidenți ai bunei dispoziții (p. 92) Cu Ivasiuc în plin elan editorial, cerând manuscrise în stânga și-n dreapta (p. 98). Spicuiesc, desigur, din cele aproape 300 de pagini ale unei cărți care-ar merita un index la puzderie de personaje. În fine, ajungem și-aici, cu un Adrian Păunescu scindat între scene de grandilocvență romantică și izbucniri de meschinărie conjugală. Între
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
Luiza Mitu și Petrișor Militaru coordonează un dosar dedicat academicianului Basarab Nicolescu, cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani. Articolele sînt semnate de: Andrei Șerban, Solomon Marcus, George Banu, Simona Modreanu, Magda Stavinschi, Luiza Mitu, Petrișor Militaru, Gabriel Nedelea. Spicuim din evocarea lui Andrei Șerban: „Îmi e greu să scriu despre Basarab Nicolescu. Suntem prea apropiați, mi-ar trebui mai multă distanță. Numele lui mijlociu (Eftimie) divulgă apartenența sa grecească. Amândoi suntem pe jumătate greci după mamele noastre (pe a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4723_a_6048]
-
1999, o colecție de remarci virulente și intelegente, a căror lectură place în sine, indiferent că-i dăm sau nu dreptate lui Călinescu. Gheorghe Glodeanu acordă de altfel o atenție amănunțită acestor idei caustice, dovadă citatele spumoase din care Cronicarul spicuiește la rîndul lui unul: „Un jurnal scris pentru sine nu există, fiindcă atunci cel puțin autorul l-ar distruge. Așadar, ce este jurnalul din punctul de vedere al reabilitării față de posteritate? Nimic. Cine are un dram de conștiință îl va
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4497_a_5822]
-
în țara lui Big Brotherescu”. Cui prodest? „Troaca de porci“ În revista STEAUA nr. 3-4, Ruxandra Cesereanu vorbește despre „împroș- carea cu noroi a personalităț ilor culturale din România”, un adevărat sindrom pe care autoarea îl numește Troaca de porci. Spicuim câteva dintre observațiile sale pline de acuitate: „Sindromul troaca de porci satisface, se pare, gustul românesc majoritar și plebeu pentru bârfă, intrigă, zâzanie.(...) Ceea ce vizez eu acum, constatativ și mentalitar, este o atmosferă generală de defăimare la adresa scriitorilor, prin promovarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
doar dacă se duhnește pe șoptite, în clipele de dezmăț, într-un sobor de proxeneți, de prostituate și de degenerați sexuali care își petrec viața între bordel, balamuc și ospiciu. Arama pe față Și ca să nu se creadă că exagerez, spicuiesc la întâmplare din ambele lui tomuri, cerând însă scuze cetitorului că îi ofer o astfel de lectură. Dar el trebuie să-și dea singur seama de ceea ce e în stare să producă Dumitriu ca romancier atunci când e nevoit să se
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
de Emil Hurezeanu, ce reunește mărturii ale unor persoane ce au activat în presa studențeasca în timpul regimului comunist. Aceste mărturii au fost luate prin aplicarea tehnicii interviului nestructurat, realizatorul volumului punând la dispoziție intervievaților un pachet de întrebări, din care spicuim: "Cum ați intrat în presa?... Există un mecanism de recrutare a viitorilor jurnaliști?... Ați avut parte de cursuri de instruire?... Ce subiecte nu va plăceau dar le tratați de nevoie? Cum resimțeați cenzură? Unde acționa cenzură cel mai mult?... Care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
engleză cu un asemenea accent ,posh metropolitan". Oricine are o coastă de anglofil în el știe că pentru o asemenea schimbare de accent, las intonația deoparte, e nevoie de ceva muncă, nu glumă. Nu e singura gafă de gen, mai spicuiesc câteva din comentariul unui critic răutăcios: englezii amatori de operă nu se dau în vânt după Andrew Lloyd Weber, nu se spune ,the Tate Modern", articolul nu are ce căuta acolo, ,Eleanor" are accent pe prima silabă. În paranteză fie
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
deseori confuză, este insuportabilă și totodată captivantă. Este povestea unor incredibile aventuri, la capătul cărora copilul a izbutit să supravieț uiască vânătorilor de evrei, dar și a unei experiențe traumatizante de care nici un copil nu merită să aibă parte. Am spicuit aceste lucruri dintr-un interviu acordat de Boris Cyrulnik revistei „Le Nouvel Observateur” de la începutul lui octombrie, interviu ilustrat cu fotografii din albumul de familie al scriitorului. O familie compozită, în fapt, două familii, una pierdută, alta, dobândită. Cărora, după
Familia lui Boris Cyrulnik () [Corola-journal/Journalistic/4199_a_5524]
-
prodigioasa personalitate a autorului Spațiului mioritic, semnate de autori de vîrste diverse ori de rude ale acestuia. E o tușantă dovadă a prezenței permanente a lui Blaga prin mijlocirea admiratorilor săi, în așteptarea unui context mai fericit. Găsesc nimerit a spicui acum cîteva rînduri referitoare la ipostaza sa umană, evocată deseori în scrierile comentate. Iată o mărturie făcută de soția sa, Cornelia, care i s-a devotat cu totală abnegație: „Era prea mare ca să fie numai al meu. Muzele care l-
Blaga, totuși în actualitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4055_a_5380]
-
dea cartea la tipar. Odată apărută, va scrie laudativ despre ea și Paul Georgescu, primul care o citise, și Ov. S. Crohmălniceanu. O cronică veninoasă a publicat J. Popper, de mult uitatul critic circumstanțial. De admirat la Marin Preda, să spicuiesc iarăși din acest mic epistolar, este dezarmarea într-o confruntare directă, aproape polemică, a unor politruci notorii ai epocii, ca Nicolae Moraru, care țineau morțiș să ,ideologizeze" literatura, atitudinea lui deocamdată nereceptivă față de orientarea dogmatică. Se conturează acum și rivalitatea
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]