166 matches
-
mare măsură din cauza trupelor sovietice de ocupație dar și datorită lipsurilor de tot felul ce se înregistrau pe piață. Tot în toamna-iarna anului 1946, primarul Zupcău a emis o decizie de arendare a terenului aflat în proprietatea comunei. Iată câteva spicuiri din document: „...asupra referatului Notarului Comunei (...) prin care cere arendarea terenului de cultură proprietatea Primăriei Comunale în suprafață de 3 hectare pentru anul 1947 (...): decidem: se aprobă arendarea terenului de cultură pentru anul 1947 (...) pe cale de licitație publică ce se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sau ni: ia la el!, ni la el!, adică uite, privește la el! Alteori acest ia, repetat chiar, devine afirmația însăși, înlocuind adverbul da. Neavând un plan stabilit după criterii foarte riguroase, care impun studii complexe și complicate de durată, spicuirile noastre în evidențierea legii cer reguli ce structurează anumite forme din diversele niveluri ale limbii, în funcție de tendințele spre simplificare, nu și sărăcirea în vorbire, au caracter reprezentativ. Așa de exemplu revenind la categorii morfologice vom aduce în discuție formele de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
uman; dragostea este metafora finală a sexualității; nu există dragoste fără sexualitate, nu există erotism fără sexualitate." Profesorul Pricop este interesat și de avatarurile revoluției sexuale, care a izbutit să detroneze eternul te iubesc, înlocuindu-l cu te doresc. Câteva spicuiri pentru culoare: un ginecolog francez afirmă că "o femeie de 40 de ani are jumătate de viață înainte; este tânără pentru mama ei și pentru prietene, nu tocmai tânără pentru patron, prea puțin tânără pentru fiica ei, deloc tânără pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la toate se dovedește același lucru : omorul se săvârșește În mod barbar, victima e chinuită, de cele mai multe ori imitându-se chinuirea lui Isus Cristos, sângele victimei se scurge În vase [...] și [este] Întrebuințat la tot felul de rituri sălbatice. Aceste spicuiri din istorie le-am putea duce la infinit” <endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot atunci, aceiași oameni au reeditat celebra carte Înfruntarea jidovilor (1803), scrisă de un pretins rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de evrei. Pe această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legenda „omorului ritual” susținută din plin de N. Paulescu Într-un volum profund antisemit, publicat În 1913 <endnote id="(586 și 695, pp. 38-49)"/>. Presupusele cazuri de „omor ritual” practicat de evrei n-au fost - pentru dr. Paulescu - numai autentice „spicuiri din istorie”, ci și o metaforă a „sugrumării” românilor de către „o rasă infamă de răufăcători”. Încercând să-i convingă pe cititorii aceleiași publicații (Apărarea Națională) că „expulzarea jidanilor [din România] se impune În mod imperios”, Nicolae Paulescu scria În 1923
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care le considerați ca fiind prietene ale țării voastre?" Franța a fost prima printre răspunsurile furnizate de către eșantionul german și Germania a fost prima în răspunsurile cetățenilor francezi 22. "O schimbare miraculoasă!" ar spune cei care își reîmprospătează memoria prin spicuirea arhivelor. Cât de nestatornică poate fi memoria colectivă în anumite cazuri! Precum reconcilierea Franța/Germania. Cât de trainică ar putea să fie memoria colectivă în alte cazuri, când peste generații, urmașii nu pot uita și ierta? De exemplu, atitudinea armenilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
fi partea asupra „Instrumentelor pescărești”, p. 69-75 din articolul „Balta Ialomiței” al dlui V. Morfei și cap. VI Archeologice, p.127 - 136 din studiul „Coasta de argint” al dlui „I. Lepși, precum și recenziile lui Sals asupra studiilor dlor „Ionescu Dobrogeanu, Spicuiri și tălmăciri de Herodot” și „Ion Neicu, O infiltrare românească în Dobrogea Veche. Colonizarea Dobrogei-Noi cu macedoromâni”, apărute în Bulet. Soc. reg. rom. de geografie, Tom XLII (1923). (Din Codrul Cosminului - Buletinul „Institutului de Istorie și Limbă.” - Universitatea din Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Em. Slușanschi, dr. Ovid Țopa, dr. Aurel Morariu, Grigore Lazăr, Vasile Greiciuc. Dr. Marmeliuc mai semna: „Petre Liciu și Bucovina - cu prilejul dezvelirii bustului din Focșani.” În memoriam erau destinați: Minodora Ștefanelli, dr.Epifanie Gramatovici, Teodor Tabarcea, Vichenție Pentiuc ș.a. Spicuiri din limba germană - bibliografia era altă rubrică a revistei. Bibliografia cuprindea însă și nominalizarea revistelor și ziarelor din România primite la redacție. „Nu uitați de orfelinatul românilor din Bucovina!” era îndemnul care apărea în revistă și însoțea listele detaliate ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scenografic, principalii interpreți, iar uneori și autorul, erau intervievați asupra „felului cum se va înscena, monta și juca... piesa”, spectatorul pătrunzând, astfel, în intimitatea creației. Era prezentă rubrica: „Ce spune presa despre reprezentația de la deschidere” subiect la care se dădeau spicuiri nu numai din ziarele locale (îndeosebi „Glasul Bucovinei”) dar și din cele centrale: Universul, Dimineața, Rampa etc. Din „Însemnări”, rubrică foarte bogată, spectatorul se informa asupra spectacolelor de la Teatrul Național din Cernăuți, dar și de la celelalte teatre: București, Iași, Cluj
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bătăușii se luară după el. Ajuns în stradă, sări jos și se refugie într-un magazin de muzică. În Românul de la 30 aprilie se face darea de seamă a bătăilor și orgiilor petrecute la alegerea Colegiului al doilea. Iată câteva spicuiri: „După ce dl. Fleva putu să scape de urmărirea bandiților sărind din tră sură în magazinul de muzică Tal, publicul, care asistase la conferința pentru trădarea Bucovinei, ieșind și auzind de cele ce se petrec în Piața Ghica, mulți, și mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
partidului roșu. Programul este iscălit nu numai de fruntași ai partidului Rosetti- Brătianu, dar și de câțiva membri ai partidului vernescan. Foarte semnificativ este programul care nu trebuie să pierdem din vedere - a fost făcut acum 51 de ani. Iată spicuiri din acest program: „Românii nu trebuie să înceteze de a urmări relațiunile de ginte și marea idee a solidarității gintei latine, care, atunci când va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a existenței noastre naționale. Dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parte implicit șefa catedrei, care-l considera pe Elpi "foarte inteligent și cult". Pentru EI (reprezentați de scrietorul notei) era vorba de un "impertinent, neserios, bădăran și chiar nebun", "în general bine informat" având "oarecari cunoștințe de germană, engleză, italiană" (Spicuiri din DAGI, 282-283). 22 Îmi cer scuze profesioniștilor limbii franceze corecte din România dacă am format greșit femininul lui Voyeur. Era însă necesar pentru a nu discrimina pe bază de gen dreptul de exercitare a acestei practici. 23 Le Séminaire
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ceea ce făcea referire la cuvintele lui Lamartine (1790-1869): "La philosophie indienne m'éclipse toutes les autres" și se lega de profeția lui A. Schopenhauer (1788-1860): "Înțelepciunea indiană va schimba de la rădăcină cunoașterea și gîndirea noastră" [48]. Pentru a încheia aici spicuirile noastre cu care doream să clarificăm imensa admirație pe care o trezea descoperirea directă a lumii spirituale și culturale indiene în cercurile de gînditori și de oameni de știință, vrem să prezentăm printr-un tablou rezumativ rezultatul entuziasmului în date
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
etc.; 2.5. consultarea literaturii fenomenologice; III. reflecția fenomenologică: 3.6. realizarea analizei tematice; 3.6.1. dezvăluirea aspectelor tematice în descrieri ale lumii trăite; 3.6.2. izolarea relatărilor tematice; 3.6.3. compunerea transformărilor lingvistice; 3.6.4. spicuirea unor descrieri tematice din surse artistice; 3.7. determinarea temelor esențiale; IV. scrierea fenomenologică: 4.8. îngrijirea atentă a limbajului; 4.9. alegerea unor exemple variate; 4.10. scrierea (Redactarea); 4.11. rescrierea (de la pasul I până la pasul IV). Atragem
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
perfect în celebra zicală cu țara care arde și cu baba care-și piaptănă lațele rare, nespălate și pline de păduchi, care pe atunci erau buni amici cu românul de rând. Procesul verbal din care am citat, mai consemnează și spicuiri din programul artistic ce a urmat ședinței de propagandă: „...s’a cântat corurile: Suntem Stegari, S’au sculat și vin țăranii (probabil din beția de dinaintea „spectacolului” n.n.) și Braț la Braț cu tinerețea. S’a declamat poezia Vrem pământ de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la justificarea inter-titlului, trebuie să cităm din acest important document care atestă, indubitabil, amestecul grosier și imbecil al comuniștilor până și în viața școlarilor mici sau chiar a preșcolarilor, în vederea îndoctrinării totale a poporului român, încă din fașă. Iată câteva spicuiri din procesul verbal de ședință: „...azi, 24 februarie 1945, s’a ținut a opta ședință de comitet la care au participat și noii membri. Din partea C.C.U.T.C. a asistat tov. Dimitrev care deschide ședința de comitet spunând între altele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din Piața Unirii , să-mi vorbească despre solidarizarea miliției cu demonstranții , despre raidurile tacite ale securității în zonă , despre mitraliere și tancuri simuline, etc , mai insistent în ziua de 8 . Vorbeau cu glas tare ca la birt . În bibliotecă, simulau spicuiri de noțiuni la raft o echipă de securiști și informatori , despre a căror misiune ascunsă am fost avertizat de prietenul Constantin Hușanu , secretar al Consiliului oamenilor muncii . CE AUZEAM EU, AUZEAU ȘI EI. De ce mai era nevoie de un trădator
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
În pragul altei vremi (1/1990), se reafirmă linia care a consacrat revista, „întoarsă spre trecut” și restituind prezentului relicve documentare, când acestea sunt inedite. Rubrici: „Scriitori români în arhive străine”, „Scriitori străini în arhive românești”, „Cronica edițiilor”, „Curier”, „Restituiri”, „Spicuiri”, „Fișier bibliografic”, „Iconografie”, „Proză, teatru, critică” ș.a. Textele poetice publicate propun un peisaj eclectic, ce cuprinde, de la poezia romantică la poezia modernistă, o gamă extinsă de modalități expresive, criteriul de selecție privind faptul că nu au fost editate anterior. Astfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
2003- Sala Pruteanu Ion ne-a citit scenariul. Suntem o trupă de actori care umblă din loc în loc (într-un „turneu”). Replicile care constituie scenariul sunt de fapt replicile unor personaje din alte piese al lui Cehov. Și poate câteva spicuiri din scrisorile lui. Trupa este atemporală. Aici sunt toate genurile de actori, mai multe generații, mai multe personalități, bătrâni, tineri, superstițioși, țicniți, moderați, ridicoli, lipsiți de simțul realității, extravaganți sau modești. Scenariul este conceput în maniera lui Cehov. Personajele se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Ciucurencu, Al. Busuioceanu, Petru Comarnescu). Primele versuri îi apar în 1929, în „Unirea poporului” din Blaj, dar nu a publicat niciodată vreun volum personal de versuri. Debutul editorial e reprezentat de Istoria Bisericii Române Unite din Mediaș (1936), cuprinzând o spicuire de documente și texte ocazionale. Prima carte mai consistentă este „istoria romanțată” Mediaș (1944; Premiul Academiei Române). Mare iubitor de literatură, animator al vieții culturale locale (e unul din întemeietorii Asociației Scriitorilor din Ardeal), militant pe tărâm publicistic, pasionat scotocitor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
IONESCU Sofia ” loc="București" data =”18.VIII.1983”> Mult stimate Tov. Dimitriu, Vă mulțumesc foarte mult că v-ați gândit să apreciați și activitatea mea . Fălticeniul, orașul drag al copilăriei mele, m-a uitat . Ceea ce-am scris sunt doar spicuiri din activitatea mea, deoarece timpul a fost prea scurt. Distinse salutări și speranța de-a avea ocazia să vă mulțumesc personal. </citation> <citation author=”IONESCU Sofia” loc="Buc." data =”12.II.03”> Mult Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Regret că nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
maghiari, pe când lupta continua pe front contra Ungariei, a fost și un mijloc de presiune asupra guvernului român, spre a-i deschide lui Groza drumul către putere. Momentul 1959 este marcat de Alexandru M. Mironov, Aseară a trecut satelitul, modestă spicuire a ecourilor de presă prilejuite de lansarea sputnikului, cu un comentariu superficial. Pereche a studiului despre filmele istorice ale lui Nicolaescu, studiul Aureliei Vasile demonstrează că reprezentările orașului și satului în cinematografia anilor ’70-’80 corespundeau rețetelor pe care Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
materiale inerente, consemnate cu amărăciune în numărul 6 din 1 octombrie, această publicație dedicată actualității literare. Un grupaj de rubrici conține comentarii referitoare la presa din epocă (George Emil Botez, sub pseudonimul G. Răzvan, Ce lipsește revistelor bune?, Al. Petrescu, Spicuiri), la relația dintre literatură și social sau politic (Paul I. Papadopol, Literatura și războiul, George Emil Botez, semnând Ioan Costin, O problemă literară), cronici, recenzii și note (George Emil Botez, Un plagiat scandalos și G. Tutoveanu, „La arme!”, Al. Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
la relația dintre literatură și social sau politic (Paul I. Papadopol, Literatura și războiul, George Emil Botez, semnând Ioan Costin, O problemă literară), cronici, recenzii și note (George Emil Botez, Un plagiat scandalos și G. Tutoveanu, „La arme!”, Al. Petrescu, Spicuiri și reflecții, în care discută cartea Venus și Gioconda a lui Corneliu Moldovanu). Pentru St. O. Iosif, plecat dintre cei vii, dar care atunci când se pregătea apariția Z. își anunțase colaborarea, A. Orna-Galați scrie un necrolog unde inserează informații biografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt „Scrisori vechi”, „Folclor”, „Bibliografie” „Spicuiri mărunte”, „Poșta redacției”. Sectorul de poezie este susținut de I. Al. Bran-Lemeny, Ion Iordache, Vasile Coban, Nicolae Moisiu, Victor Tudoran, Lucian Costin, Iosif Mariescu, I. U. Soricu, Nicolae Verzea ș.a., proza aparține lui Domețiu Dogariu și Gh. Poiană. Cu diverse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]