KorAP: Find »[drukola/base=spină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...25 >

613 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

III, p. 441-442; V. Spinei, op. cit., p. 158-159. 17. Ș. Papacostea, op. cit., p. 94-95; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 443-444; V. Spinei, op. cit., p. 159. 18. Ș. Papacostea, op. cit., p. 96-97; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 444-446; V. Spinei, op. cit., p. 159-160. 19. Ș. Papacostea , op. cit., p. 97; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 446-449; V. Spinei, op. cit., p. 160-163, 163-164. 20. V. Spinei, op. cit., p. 136-137. 21. Ibidem, p. 143-144. 22. Ibidem, p. 144-146. 23. A. D. Xenopol, Istoria

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
III, p. 443-444; V. Spinei, op. cit., p. 159. 18. Ș. Papacostea, op. cit., p. 96-97; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 444-446; V. Spinei, op. cit., p. 159-160. 19. Ș. Papacostea , op. cit., p. 97; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 446-449; V. Spinei, op. cit., p. 160-163, 163-164. 20. V. Spinei, op. cit., p. 136-137. 21. Ibidem, p. 143-144. 22. Ibidem, p. 144-146. 23. A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 411-413; N. Iorga, Istoria Românilor

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
159. 18. Ș. Papacostea, op. cit., p. 96-97; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 444-446; V. Spinei, op. cit., p. 159-160. 19. Ș. Papacostea , op. cit., p. 97; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 446-449; V. Spinei, op. cit., p. 160-163, 163-164. 20. V. Spinei, op. cit., p. 136-137. 21. Ibidem, p. 143-144. 22. Ibidem, p. 144-146. 23. A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 411-413; N. Iorga, Istoria Românilor, vol. III, București, 1993, p. 22-27. 24

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
1927-1928, p. 97-103. 25. C. C. Giurescu, op. cit., p. 243-249; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 250-254; A. V. Boldur, Istoria Basarabiei, vol. I, Chișinău, 1937, p. 89-90. 26. Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 446-449; Ș. Papacostea, op. cit., p. 96-97; V.Spinei, op. cit., p. 160-163. 27. A. D. Xenopol, op. cit., p. 417-421; N. Iorga, op. cit., p. 101-103; C. C. Giurescu, op. cit., p. 278-282; P. P.Panaitescu, op. cit., p. 263-264, 264-266. 28. V. Spinei, op. cit., p. 138-140; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 266-267. 29

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
tratat), vol. III, p. 446-449; Ș. Papacostea, op. cit., p. 96-97; V.Spinei, op. cit., p. 160-163. 27. A. D. Xenopol, op. cit., p. 417-421; N. Iorga, op. cit., p. 101-103; C. C. Giurescu, op. cit., p. 278-282; P. P.Panaitescu, op. cit., p. 263-264, 264-266. 28. V. Spinei, op. cit., p. 138-140; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 266-267. 29. V. Spinei, op. cit., p. 141-142; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 267. CAPITOLUL XI ROMÂNII ÎN SECOLUL AL XIII-LEA Contextul extern Pentru români, secolul al XIII-lea s-

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 160-163. 27. A. D. Xenopol, op. cit., p. 417-421; N. Iorga, op. cit., p. 101-103; C. C. Giurescu, op. cit., p. 278-282; P. P.Panaitescu, op. cit., p. 263-264, 264-266. 28. V. Spinei, op. cit., p. 138-140; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 266-267. 29. V. Spinei, op. cit., p. 141-142; Istoria Românilor (tratat), vol. III, p. 267. CAPITOLUL XI ROMÂNII ÎN SECOLUL AL XIII-LEA Contextul extern Pentru români, secolul al XIII-lea s-a dovedit decisiv în evoluția lor social-politică, marcând cotitura istorică ce avea să

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
mongole a avut în această vreme aspectul unei folosiri sezoniere a terenurilor de pășunat-misionarul continuă: "căpeteniile tătare și-au împărțit între ele Sciția, care se întinde de la Dunăre până la răsăritul Soarelui, iar fiecare căpetenie cunoaște marginile pășunilor sale". Istoricul Victor Spinei subliniază că soarta teritoriilor ocupate de mongoli, în campania din 1236-1242, a fost diferită, în funcție de considerentele economice și militare ale statului mongol. Cele mai afectate de invazie au fost stepele nord-pontice, situate între Marea Neagră și Marea Caspică, cunoscute sub numele

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
bulgarilor de dincoace de Dunăre", ceea ce presupune existența acelora de "dincolo de Dunăre", adică din nordul său. În câteva hărți nautice din secolul al XIV-lea, (1339, 1367 și 1375), inscripția "Bulgaria" figurează în stânga Dunării, adică în sudul Moldovei (Bugeac). Victor Spinei concluzionează că reexaminarea acestor informații, în paralel cu alte izvoare, diminuează valoarea lor, deoarece izvoarele pe care se baza Brătianu (cronici contemporane) vorbesc, în general, despre faptul că spațiul nord-pontic era locuit anterior de bulgari și alte neamuri. Iar mențiunea

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de mongoli. Apoi, dintr-o scrisoare a papei Ioan XXII, din 5 august 1331, aflăm despre o expediție a oastei regatului împotriva mongolilor, considerată victorioasă. Se pare că la întoarcere, armatei regelui i s-a pregătit o cursă primejdioasă (V. Spinei se întreabă dacă nu este vorba aici despre românii "schismatici" și nu despre mongoli!). Acțiunile militare antimongole ale regilor Ungariei erau parte componentă a politicii expansive a acestora, orientată spre teritoriile extra-carpatice, reactivată de regii angevini de la începutul domniei lor

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Cu privire la participarea românilor la incursiunile mongolilor din Transilvania și Ungaria nu avem, până acum, dovezi certe, dar ținând seama de dependența lor politică față de Hoarda de Aur, a celor din sudul Moldovei mai ales, faptul nu ar fi imposibil (V. Spinei). Interesată de progresele catolicismului, papalitatea a susținut activ, moral și material, politica est-carpatică a regilor angevini împotriva schismaticilor ruteni și români. Concret, în 1314, papa Clement V acorda iertarea păcatelor celor ce vor muri în luptele cu tătarii și schismaticii

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Șerban Papacostea, Românii în secolul XIII. Între cruciată și imperiul mongol, București, Editura enciclopedică, 1993, p. 12-21. 2. Ibidem, p. 21-33. 3. Ibidem, p. 34-40. 4. Ibidem, p. 86-87. 5. Ibidem, p. 87-89. 6. Ibidem, p. 97-98. 7. Ibidem; V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 164. 8. Ș. Papacostea, op. cit., p. 98-99; V. Spinei, op. cit., p. 165. 9. Ș. Papacostea, op. cit., p. 99-100; V. Spinei, op. cit., p. 165-166. 10. V. Spinei, p. 166-167; B.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
21-33. 3. Ibidem, p. 34-40. 4. Ibidem, p. 86-87. 5. Ibidem, p. 87-89. 6. Ibidem, p. 97-98. 7. Ibidem; V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 164. 8. Ș. Papacostea, op. cit., p. 98-99; V. Spinei, op. cit., p. 165. 9. Ș. Papacostea, op. cit., p. 99-100; V. Spinei, op. cit., p. 165-166. 10. V. Spinei, p. 166-167; B. D. Grecov, A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur și decăderea ei, București, 1953. 11. V. Spinei, op. cit., p. 168-169. 12. Ibidem

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 87-89. 6. Ibidem, p. 97-98. 7. Ibidem; V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 164. 8. Ș. Papacostea, op. cit., p. 98-99; V. Spinei, op. cit., p. 165. 9. Ș. Papacostea, op. cit., p. 99-100; V. Spinei, op. cit., p. 165-166. 10. V. Spinei, p. 166-167; B. D. Grecov, A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur și decăderea ei, București, 1953. 11. V. Spinei, op. cit., p. 168-169. 12. Ibidem, p. 169-170. 13. Ibidem, p. 170-171. 14. Ibidem, p. 171-173. 15

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
7. Ibidem; V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 164. 8. Ș. Papacostea, op. cit., p. 98-99; V. Spinei, op. cit., p. 165. 9. Ș. Papacostea, op. cit., p. 99-100; V. Spinei, op. cit., p. 165-166. 10. V. Spinei, p. 166-167; B. D. Grecov, A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur și decăderea ei, București, 1953. 11. V. Spinei, op. cit., p. 168-169. 12. Ibidem, p. 169-170. 13. Ibidem, p. 170-171. 14. Ibidem, p. 171-173. 15. Ibidem, p. 173-176. 16. Ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Papacostea, op. cit., p. 98-99; V. Spinei, op. cit., p. 165. 9. Ș. Papacostea, op. cit., p. 99-100; V. Spinei, op. cit., p. 165-166. 10. V. Spinei, p. 166-167; B. D. Grecov, A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur și decăderea ei, București, 1953. 11. V. Spinei, op. cit., p. 168-169. 12. Ibidem, p. 169-170. 13. Ibidem, p. 170-171. 14. Ibidem, p. 171-173. 15. Ibidem, p. 173-176. 16. Ibidem, p. 176-177. 17. Ibidem, p. 177-179; V. Ciocâltan, Mongolii și Marea Neagră în secolele XIII-XIV, București, 1998; Al. Gonța, Românii

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 176-177. 17. Ibidem, p. 177-179; V. Ciocâltan, Mongolii și Marea Neagră în secolele XIII-XIV, București, 1998; Al. Gonța, Românii și Hoarda de Aur. 1241-1502, Munchen, 1983. 18. Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 482-496. 19. V. Spinei, op. cit., p. 198-201; V. Neamțu, Istoria orașului medieval Baia, Iași, 1997. 20. Istoria Românilor, vol. III, p. 496-508; V. Spinei, op. cit., p. 201-203; N. Iorga, Armenii și românii: o paralelă istorică, în AARMSI, 36, 1913-1914, p. 14 și urm. 21

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Hoarda de Aur. 1241-1502, Munchen, 1983. 18. Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 482-496. 19. V. Spinei, op. cit., p. 198-201; V. Neamțu, Istoria orașului medieval Baia, Iași, 1997. 20. Istoria Românilor, vol. III, p. 496-508; V. Spinei, op. cit., p. 201-203; N. Iorga, Armenii și românii: o paralelă istorică, în AARMSI, 36, 1913-1914, p. 14 și urm. 21. Istoria Românilor, vol. III, p. 508-520; N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, București, 1899; D.R.H. D, I

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
cu centrul la Baia (Civitas Moldaviae).28 Dar înainte de a prezenta momentul "descălecatului" din 1359, conform cronicilor, trebuie să încercăm să răspundem la o întrebare: a existat la est de Carpați o altă formațiune înaintea celei a lui Dragoș? V. Spinei, în lucrarea sa, Moldova în secolele XI-XIV, a încercat să răspundă la această întrebare dificilă. Astfel, întemeiat pe relatările cronicarilor și istoricilor polonezi mai vechi (precum Jan Dlugosz, Istoria Poloniei), el consemnează că "la moartea voievodului Ștefan (?), au izbucnit lupte

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Țara Șipenițului, adică teritoriul cuprins între Prut, Nistru și Ceremuș, fusese inclusă în regatul polon odată cu Rusia Mică, iar încorporarea la Moldova s-a făcut mai târziu, după zălogirea Pocuției lui Petru Mușat (1374-1391) de către Wladislaw Iagello. Dar, apreciază V. Spinei, ideea că Ștefan și Petru ar fi rezidat în Țara Șipenițului, iar nu în Moldova, trebuie respinsă. S-a căutat atunci explicația că cei doi, Ștefan și Petru, ar fi nepoți sau fii ai lui Bogdan sau urmași ai lui

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
doi, Ștefan și Petru, ar fi nepoți sau fii ai lui Bogdan sau urmași ai lui Lațcu, iar expediția ar fi avut loc sub Cazimir III, între 1365-1370. Dar nici această ipoteză nu este verosimilă și, în aceste condiții, V. Spinei opinează că datarea expediției în 1359 poate fi acceptată, nefiind în vădită contradicție cu cronicile indigene, ce pun venirea lui Dragoș în Moldova în acest an, întrucât "descălecatul" putea avea loc foarte bine în a doua parte a anului. Prin

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
fi acceptată, nefiind în vădită contradicție cu cronicile indigene, ce pun venirea lui Dragoș în Moldova în acest an, întrucât "descălecatul" putea avea loc foarte bine în a doua parte a anului. Prin urmare, va trebui să acceptăm (cf. V. Spinei) că, în perioada premergătoare venirii lui Dragoș, la est de Carpați, puterea a fost deținută de Ștefan, iar după moartea sa, de fiul său Petruurcarea lui pe tron s-a produs la începutul lui 1359 sau în anul precedent, 1358

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Grupul politic și militar cuceritor maramureșean a avut de întâmpinat și alte adversități, dar nu cunoaștem amănuntele. Dar, așa cum rezultă din legendele populare, oamenii de rând i-au primit bine pe Dragoș și grupul de nobili din jurul său.33 V. Spinei este singurul istoric cunoscut care afirmă explicit că Dragoș "nu a fost cel dintâi dintre voievozii teritoriului românesc est-carpatic" (p. 309). Și, de vreme ce așa stau lucrurile, se naște întrebarea: de ce cronicile și întreaga tradiție istorică l-au indicat pe modestul

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
dintre voievozii teritoriului românesc est-carpatic" (p. 309). Și, de vreme ce așa stau lucrurile, se naște întrebarea: de ce cronicile și întreaga tradiție istorică l-au indicat pe modestul "cneaz (voievod) din Bedeu" drept întemeietor al statului Moldova ? Din nefericire, "perimetrul documentar restrâns" (Spinei), adică sărăcia surselor istorice, ne obligă la cenzurarea aspră a tuturor încercărilor de formulare a unui răspuns precis. Însă, cu titlul de ipoteză, putem admite că Dragoș putea, ca și "descălecător" venit din depărtări, să fie unificatorul tuturor formațiunilor statale

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
și lupta pentru realizarea independenței lui, în Studii și cercetări științifice 11, 1960, 1, p. 61-81; Idem, Observații cu privire la procesul de formare și consolidarea statului feudal Moldova, în AIIAI, 1979, p. 162-186; Istoria Românilor, vol. III, p. 585-586. 29. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 290-296; Al. Gonța, Afirmarea existenței statului moldovenesc în luptele dintre catolici și ortodocși până la întemeierea voievodatului lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 9-12, p. 560-569; Idem, Afirmarea existenței statului

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
1-2, p. 555-571. 30. Ș. Papacostea, La începuturile statului moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59; Idem, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei..., în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980, p. 117-139; V. Spinei, op. cit., p. 297; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Gengis-han, București, Editura științifică și enciclopedică, 1980, p. 136-165. 31. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 318-319; Gh. Postică, Românii din codrii Moldovei în evul mediu timpuriu, Chișinău, 1994; Idem, Civilizația veche românească

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]