722 matches
-
până mai sus de grindă; Doamne, femeia asta... trebuie să umble cu scara după ea. Picioare bine lucrate, parcă arcuite după carnea viori, sculptate dintr-un catarg de corabie, genunchii vorbesc sub penelul lui Buonarroti despre niște furtuni ce au spintecat pânzele. Picioare grăbite ca de galop: di fetele tatii, nu vă lăsați, rupeți hamurile, înghițiți zăbalele, striviți sub copite boașele sfinților, iepele cerului scapără scântei înhămate la carul mare. Picioare de gazelă ce plutesc la doi metri deasupra trotuarului, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Dumnezeu, bătrânul suferea de strabism cosmic. Verdele din perfuzia de 0,500 un decupaj al edenului. La marginea întunericului, puțini se încumetau să bată de două ori. Pe câte o bordură de lumină, sub grinzile cerului, liliecii făceau echilibristică. Ghearele spintecau razele lunii, viscol cu îngeri blonzi la fereastră. Dumnezeu, în postul Paștelui, mătura cerul de stele, mamiferele își ancorau zborul de alt cer. Dumnezeul nebunilor, închide ochii cât să înfigem pioneze în tavan! La noapte întunericul va ermetiza uterele cimitirelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
toaca, precum o bătaie în poarta sfinților, striga sinaxarul. Umbra săruta pământul ca o confirmare a secundei, tot mai proaspete erau mormintele însemnate în inimă. La miezonoptică, moartea ascuțea săgeți din lemn de paltin în clopotnița bisericii, așchii de oțel spintecau liniștea. Noaptea era ca un cadavru, avea culoarea pământului, vorbea numai prin glasul corbilor, vedea, auzea, mirosea, pipăia, gusta cerul odată cu păsările care-i ciuguleau întunericul. Despre viețuirea de obște, Petru nu avea știință. Rugăciunea, Tatăl Nostru, Crezul, Psalmul 50
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
partea lui, hotărî să le arate că, dacă se săvîrșiseră într-adevăr cruzimi, acestea nu porniseră de la el și vinovată era firea aspră a ministrului lui. Astfel, într-o bună zi, folosind un pretext oarecare, porunci ca acesta să fie spintecat în două, în mijlocul pieței din Cesena, punîndu-i-se un butuc de lemn și un cuțit însîngerat alături. Sălbăticia acestui spectacol a provocat satisfacția poporului și în același timp uimirea lui. Dar să revenim de unde am plecat. Așadar, socotindu-se destul de puternic
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ei. Iar fetița, fetița mea... Nu pot admite că va ajunge slujnică la ruși. Sunt însurat, am și aici o copilă cu puțin mai în etate ca cea de acolo, dar asta nu mă împiedică să sufăr. Sunt ca și spintecat în două. Trebuie să le scot de acolo, deși nici aici lucrurile nu merg spre bine dar oricum le pot încă asigura o bucată de pâine, o școală în limba română, o viață mai normală. Soția mea a înțeles care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mai tot timpul în zare, și în spatele cărora părea că se află mereu gânduri adânci și tulburi. Avea linia de contur a nasului hotărâtă, în stil grec, care, împreună cu bărbia pronunțată, ofereau vigoare întregului său chip, lăsând parcă impresia că spintecă văzduhul. Iar buzele sale, aprinse și bine conturate, erau suficient de cărnoase și de ispititoare, încât știau să sădească, în oricare femeie, dorința de a-i fura măcar un sărut... Din întreg tezaurul de femei ce îi trecuseră, până la vârsta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
care arde necontenit. Iar, pe măsură ce vremea trece, flăcările încep amenințător să se înalțe, mistuindu-mă în văpaia lor, până când voi dispărea de tot. Și nu am puterea să strig la nimeni, fiindcă vocea mea în zadar s-ar strădui să spintece nepăsarea celorlalți, intimidantă prin dimensiuni, limpezidu-i la interior și determinâdu-i să-mi sosească în ajutor. Într-o cameră antifonată, nici răgetul celei mai îngrozitoare fiare sălbatice nu înseamnă altceva, decât tot nimic! La sfârșit, rămâne doar cruda resemnare, cu care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sub pleoape, dar, de revărsat, nu se revarsă, pentru că ești o mamă puternică; măcar așa vrei tu să dai impresia. În timp, ajungi să strângi în tine tot prisosul de amărăciune și de deziluzii, care ar fi în stare să spintece și pe cel mai solid și mai de nespintecat suflet existent. Dar, ușor-ușor, începi să cedezi, căci lupta-i grea, iar tu nu posezi niciun fel de armă. Să intri dezarmat într-un război este ca și cum ai începe să pășești
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
gura lumii, care nu mai tace, șoptește că viața-i toată i-a fost Satanei Închinată. Nici o muiere n-a văzut chestia-i sculată. Irod și-ai săi i s-au părut de neiertat, nu pentru că pe prunci i-au spintecat, ci fiind aceștia proaspeți și drăguți, decât să-i tai, mai bine-era să-i fuți. Și altele pe același calapod. Îmi Închipui că săraca maică-mea, acolo departe În sătucul ei basc, n-ar fi fost prea liniștită știind În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sprâncene simulând surpriza. Dar a asasina la comandă este? — Eu nu omor copii, nici bătrâni, Excelență. — Mda. De aceea ți-ai părăsit corpul de armată tercio și te-ai Înrolat pe galerele noastre de la Napoli? — Da. Dacă tot trebuia să spintec păgâni, am preferat s-o fac cu turci maturi și războinici, care se puteau apăra. Favoritul Îl privi lung un moment, fără o vorbă. Apoi reveni la hârtiile de pe masă. Părea să mediteze la ultimele cuvinte ale lui Alatriste. — Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
văzut! Imaginea s-a întipărit în mine cu fierul roșu. Ca un foc. Exact așa: un foc. Am văzut pe una din pagini cum Nabucodonosor lăsa să fie uciși pruncii lui Sedechia, în vreme ce Sedechia însuși era de față. Un soldat spinteca pieptul unui copil cu sulița. Alt copil măcelărit zăcea dezmembrat pe pământ. Sedechia ținea fața întoarsă și urla spre cer. Nu voi uita niciodată. Pe pagina cealaltă, care era și ea îndreptată spre mine, Samson dărâma stâlpii templului. Toți încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cîteva lăzi cu gloanțe de pistol de mai multe calibre și o mitralieră defectă. Nevasta lui Stelian, 40 de ani, încă frumoasă, dar obosită și speriată se ținea după ei și îi ruga să nu-i distrugă casa. Jandarmii îi spintecaseră cu baioneta pernele, plăpumile și saltelele și, la ordinul lui Pomenea, îi goliseră șifonierele, îi aruncaseră pe jos cărțile din bibliotecă după ce le scuturaseră ținîndu-le de coperte, ca de aripi. Nu-i iertaseră nici dulapul cu pahare și farfurii. Mai
Poștașul din sertar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7861_a_9186]
-
tîrziu, și penelul lui Sadoveanu: ,Curînd născu geana trandafirie a zorilor și deodată mi-au apărut în largul pustiei gorganele străvechi, în care cei dintăi rătăcitori ai acestei lumi izolate și-au astrucat osemintele. Multe din aceste movili au fost spintecate și prădate; altele își ascund încă taina; din întunericul țărînei lor veghează, călări și în arme, schelete de războinici, care-și păstrează trufia și în umilința pulberii. Generațiile de păstori în stepă le-au sondat închisorile; mocanii de azi le
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
deplasat spre Estoril și Cascais (de aici de unde locuim disting în depărtare târguri care strâng între degete albatroși și pacheboturi) iar acest etaj întâi al nostru din Quinta do Jacinto a vibrat ca și cum un vârtej de biele l-ar fi spintecat dintr-o lovitură, zgudind pe rafturi urșii de lut și elefanții de sticlă, paiațele de cârpe și un Wagner cromat, și făcând să cadă, de pe comodă pe jos, cutiuța emailată în care îți ții inelele, brățările și cerceii din argint
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
în care părea să păstreze ceva de preț și, până la urmă, erau doar o pereche de papuci de antilopă. Un urlet, din acele urlete care ies din străfundurile corpurilor celor mai descărnate, dar au forța brută a unui iatagan ce spintecă trupuri și pietre, porți și grilajuri, un asemenea urlet a străbătut toate odăile și sălile Caselor Noi și a ajuns, teribil, până în garaj, răsturnând canistra de combustibil pe care Octávio Cerdeira încerca să o desprindă de celelalte. Revenind la ușa
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
eu... Poate?... nu e sigur... În primul și-n primul rând! eu nu voi avea mormânt!... voi fi sfârtecat, azvârlit la câini... Sunt flămânzi câinii în momentul de față... nu numai locatarii! Apare în toate promisiunile undelor! Monstrul a fost spintecat la ora H! n-a apucat să facă uf! În definitiv, au venit doar un pic mai devreme Clémence și flăcăul... Vor ei să fie înaintea tuturor, înaintea gloatei... Altminteri la ce bun că mă cunosc deja, că ne știm
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
în năvalnica dezlănțuire ritmică. Dimineața fragedă a primăverii nordice lumina covoarele odăii și pânza lui Grigorescu: carul cu boi în dreptul hanului. Nemișcarea lucrurilor în jurul meu sau vibrația acordurilor muzicale îmi transmiseseră o neliniște lăuntrică. Dintr-o dată, un țipăt sfâșietor a spintecat tăcerea... Am sărit de la pian. M-am repezit spre odaia de culcare a lui Caragiale. În ușa deschisă, d-na Caragiale privea îngrozită. Moartea fulgerase viața marelui nostru scriitor într-o clipă - esențială - sinteză a unei existențe de o vioiciune
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
ar fi să cad răpus de oboseală În pădurea felinarelor cântătoare. Că-ar fi aproape-o ninsoare scânteioasă I se pare inimii - drept albă uvertură Pe sub stelarul, radiosul râu Ce umbrele ne joacă a caricatură. (1913) Benedikt LIVȘIȚ (1887-1939) ARDOARE Spintecă burta - nucă de cocos, Negrăbit călău de bosjesmani*; Până la moarte n-o să treacă spuma Grijilor senile, rămase peste ani. Cei din locuri veșnic gălbejite Încă nu dau semn de-mbrățișare - Blagoslovește călcâiul de copil Ca pe-o prăbușire în vană
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
la vale; viforul șuiera, gemea și urla în răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de codri zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frîntă ale fulgerelor spintecau, pe linii fantastice și nemărginit de lungi, întunecimile fioroase ale nopții înalte... Fierbeau văzduhurile și cerurile clocoteau sub descărcările zguduitoare ale tunetelor, și pămîntul înfricoșat se cutremura nemernic, pană în cele mai din adînc ale temeliilor sale, sub ropotul de
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
știe / dacă așa a fost să fie, dar precis nu a terminat totul de spus, / mă așteaptă de un mileniu la colțul acela de stradă / să-mi spună ce s-a petrecut între timp, / toate ororile istoriei, toate parșiveniile secolelor / spintecate de barbarii ne-ntrerupte.// La un colț de stradă plouă cu frunze galbene / înnebunite de flăcări leproase./ Ea mă așteaptă / cu dragostea de altădată, / nespusă niciunei vrăbii. // Merge înaintea mea / o apucă pe cărări umbroase / cu arbori bătrîni / despicați de amintiri
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
acum? Ar mai tolera ca numele de român (sper că se va reveni la scrierea cu majusculă!) să fie pus între ghilimele, ca o vocabulă dubioasă? (Vezi extrasul meu, pagina 188, nota 21.) Să nu pierdem nădejdea. Libertatea care a spintecat întunericul la 22 decembrie va aduce și triumful dreptății. Sper de asemeni că onorata cenzură, care nu se cuvine să stea împotriva democrației, adică a dreptului de a spune ce ai pe suflet, nu va reteza scurt drumul acestei scrisori
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
Și cartea de trișor. Râvnitul aur. Și norii-mprăștiați peste pustie. Caleidoscopul plin de arabescuri. Căințele și lacrimile-amare. De toate-acestea fost-a trebuință ca astăzi mâinile să se-mpreune. Cezar Aici, ce răvășit-au reci pumnale: un mort. Aici e trupul spintecat pe nume Cezar. Hoitul e-nsemnat de cratere crestate de metale. Aici temuta, azi înțepenita mașinărie ce-i aduse slavă acelui care fapte de ispravă a săvârșit și-a scris în împlinita-i viață. Tot aici și împăratul ce laurii
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
Alarma din parcare trezea toți morții din cartier. Am rămas ore în șir pe balcon să ascult greierii să aștept ora nelămurită când încet-încet - aproape că auzi - se luminează de ziuă. Aveam un șiș în mână cu care plănuisem să spintec tot întunericul ce (încă) tremura ca o mireasă în așternutul nunții sale. Când m-am întors în cameră mă așteptau la o masă îmbelșugată cu lumânări și pahare înalte toți morții familiei. I-am învăluit îndelung cu privirea ca să le
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
în albastru sângele tău luna trece atunci cu o femeie neagră în brațe peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a percepe sensul milenar al tainei cunoașterii divine. Cum era de așteptat și răspunsurile Demiurgului sunt închipuite mărturisiri cu adevarat grăitoare, reflectând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]