235 matches
-
trebuie să scadă pentru ca, în ansamblu, Universul să-și păstreze constantă entropia. În același timp, în sistemele biologice (care asigură cel puțin prima serie de reîncarnări − din planul fizic în cel spiritual) tendința evoluției entropiei este inversă , adică carrierul se spiritualizează. Și, cu această din urmă remarcă, încercăm să propunem un alt marker pentru spiritualizare, deocamdată la nivelul sistemelor biologice apoi, prin extrapolare, la cel al carrierilor de orice ordin și chiar a Universului. Așa cum noțiunea de entropie are, pe lângă conținutul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și caracterul redox, implicit spiritualizarea, în cazul celor mai diverse caractere și stări psihice ale omului. Astfel, tabelul II.1 corelează caracterul omului cu culoarea generală a aurei acestuia, așa cum este prezentată de . Se observă că, pe măsură ce caracterul omului se spiritualizează (S), culoarea aurei tinde spre violet, ceea ce în contextul celor arătate mai sus înseamnă un caracter redox reducător și deci spiritual. Tabelul II.2 corelează, tot după , câteva stări psihice cu culoarea luată de aură. Observația din comentariul tabelului II
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
însuflețită, lucrată până la ultima sa părticică, oscilând între faze de stricăciune și de regenerare continui (cicluri de reîncarnare, n.n.), întru totul metamorfozată după chipul Soarelui-Nous, principiu al reînnoirii (materia, prin participare la reîncarnări succesive, se transformă în informație, adică se spiritualizează, n.n.)”. Și, tot același text, citat de , arată că “Obligația fiecărui “Fiu al lui Hermes” (carrier perfect, n.n.) e de a elibera materia atrăgând-o, așa cum face Soarele, spre polul strălucitor și dătător de viață al Nous-ului, pentru a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
pământul și tot ce este pe el” (Ps 24/23,1). În profețiile mesianice de dupa exil, Mesia va primi goyim nahal"teka „neamurile drept moștenire” și va lua în stăpânire marginile Pământului (Ps 2,8). În Noul Testament, „moștenirea”, care se spiritualizează și devine Împărăția lui Dumnezeu și viața veșnică, este dobândită de Hristos în urmă pătimirii și a morții (cf. Evr 2,8) și e împărtășită tuturor celor care aderă la el (Gal 4,5-7). 4.3.17. ′așb („Socotitor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este mai bun, mai altruist prin determinările lui afective, decît prin cele raționale/intelectuale. * „Este În adulter cel care Își iubește prea Înfocat soția.” (P. Syrus) Există cu siguranță mult adevăr În acest paradox: Înșelăm „iubirea” cînd, În loc s-o spiritualizăm, o abatem de la menirea ei umană de a ne asigura, În primul rînd, o bucurie sufletească și o facem să aspire doar la satisfacții de ordin trupesc. * „Cea mai mare recunoștință pe care o poți dori de la unii oameni e
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și de patie, și-au păstrat bărbații lîngă ele. De altfel, femeilor frumoase li se pare că este de ajuns să se arate În lume, ca să și placă”. * „Dragostea este prima manifestare afectivă a materiei.” (Torquato Tasso) Însă, apoi, „sufletul” spiritualizează continuu „dragostea”: „A iubi o oră e ceva animalic; o zi e omenesc; o viață Întreagă e ceva Îngeresc; dar a iubi toată viața o singură ființă e ceva divin” (Paolo Montegazza). * „Fiecare dragoste este prima, În felul său.” (Petre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
resentimente sau prejudecăți. Μ Este mai ușor să recurgi În relațiile cu oamenii la autoritarism, decât la măsură: bunul-simț provine, de fapt, dintr-un accentuat simț al măsurii pe care-l are persoana În cauză. Μ Poetul, ca și filosoful, spiritualizează materia, dar o face În ritmuri lirice. Μ Fiecare vârstă a omului Își are reușitele și amărăciunile ei. Este cunoscută, În acest sens, remarca făcută unui copil de către un bătrân: „Copile, tu cu fiecare zi care trece Înveți câte ceva, pe când
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
repulsie. Μ Marile iubiri nu sunt frauduloase; doar În cele mici partenerii se complac În schimburi de replici mincinoase; de obicei, cel care admite compromisurile sau trădările În propria-i judecată le admite și În iubire. Μ Acea iubire este spiritualizată, care a devenit demnă de ea Însăși. Μ Certurile sunt caracteristice iubirilor egoiste, În care fiecare dintre Îndrăgostiți se Încăpățânează să creadă că modul său de iubire ar trebui să și-l Însușească, În mod obligatoriu, și celălalt. Μ Există
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rezultatele de moment pe care ea ți le oferă). Μ Actul de creație este, În primul rând, un răspuns la ceea ce-ți propui cu maximă intensitate. Μ Merituos este nu atât să ai talent, cât să știi să-l spiritualizezi continuu. Μ Ironizăm adesea naivitatea cuiva (sau naivitatea În sine), văzând În ea o limită psihologică sau o deficiență, dar neglijăm faptul că ea poate fi și un semn de superioritate morală (și anume atunci când naivitatea exprimă nevinovăția, candoarea, ingenuitatea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
valoare evocativă, convingeri, nădejdi, confruntări cu sine și cu alții, sunt adunate aici ca într-un album de instantanee descriptive. Mărturisiri de energii pentru viitor, de retrăiri ale propriului trecut lăsat în țară, sublimat în dimensiunile noului promovat de tehnică, spiritualizat prin artă, pictură, muzică, poezie, arhitectură. Cu o notă specială de apreciere acordată educației, dar și ideii de fraternitate a oamenilor liberi. Deținător de cultură și degustător rafinat al acesteia, Nicolae Suțu trăiește cultura ca pe o bucurie. În activitatea
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
unei versiuni organice și totalizante a istoriei lumii lipsite de așteptare sau entuziasm eshatologic” (Simonetti, ibidem), există o formă de milenarism radical, reprezentată, în secolul al II‑lea, de mișcarea montanistă. Reacția decisivă împotriva milenarismului vine din partea alexandrinilor, care au „spiritualizat” concepția eshatologică creștină. Pentru micul său tratat despre Anticrist, este posibil ca Irineu să se fi inspirat din operele lui Meliton, Despre diavol și Despre Apocalipsa lui Ioan. În mod sigur, el a folosit „doctrinele” prezbiterilor din Asia Mică (Orbe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
persoana umană dincolo de natura constituției sale somato-psihice. Tipurile morale au o altă semnificație, și ele privesc omul ca persoană. Spre deosebire de tipurile constituționale, care sunt structurale, tipurile morale sunt valorice, formate conform unor modele exemplare, prin care omul fizic (somatopsihică se spiritualizează, devenind persoană umană (ființă valoricăă. Nu trebuie Însă trasată o linie de separație absolută Între tipurile psihologic-constituționale și tipurile moral-valorice. Orice individ este un tip constituțional prin natura și structura sa genetică, dar el devine un tip moral numai prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că opiul „e În Europa, ca și În India, unul dintre cele mai importante mijloace curative” (aici după ediția germană, 1851, p. 472), dar În același timp un Befriedigungsmittel... Iar „În epoca noastră, fenomenologia extazului face loc chimiei evaziunii care spiritualizează produsele psihoactive”, cf. A. Roșu, Les conceptions psychologiques dans les textes médicaux indiens, Paris, 1978, p. 38. 30. Atitudinea autorului coincide cu cea tradițională, ai cărei avocați nativi au apărut abia mai târziu. Pentru a aprecia modul și varietatea utilizării
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poezie fundamental lirică, bizuită pe iluminări ale minții și totodată pe mari emoții pe care buna funcționare a gândirii nu are de ce să le împuțineze, dimpotrivă, așa cum s-a întâmplat absolut totdeauna (și cum e normal să se întâmple), le spiritualizează și prin urmare le amplifică. LUCIAN RAICU Probabil că elementul comun (sau, în orice caz, unul mai general) al versurilor lui Marin Sorescu îl constituie depoetizarea. El era anunțat de parodiile din Singur printre poeți, care, imitând cu umor maniera
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
onorabil din punct de vedere științific și practic. Eseul lui Maxine Greene „Curriculum and Consciousness” era o strălucită pledoarie filosofică în favoarea „umanizării curriculumului”. Studiul lui Philip H. Phenix „Transcendence and the Curriculum” mergea mai departe, argumentând teza necesității de „a spiritualiza curriculumul” și de a-l concepe ca un „text teologic”. Ralf F. Goldman, William H. Weber și Harold J. Noah analizau evoluția curriculumului din perspectivă economică și insistau asupra necesității de a introduce în teoria și practica acestuia „principiul garantului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
retipărite opere cruciale, cu orientare viitorologică și prospectivă: Newman și Olivier (1967, 1972)28, Kohlberg (1966, 1972)29, Scriven (1972)30, Martin (1972)31, Grannis (1972)32, Lamm (1972)33 și Rogers (1972)34. Toți pledau pentru curriculumul „deschis”, „umanizat”, „spiritualizat”. Conceptul de revoluție culturală, împrumutat, se pare, din țările comuniste - în special din China maoistă -, nu s-a impus în America. El implica ideea de radicalism extrem, care nu se potrivea nici tradițiilor și nici situației obiective din școli. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
totul s-a umbri, / Voi reciti «Pasteluri» de V. Alecsandri”), sunt vădite, însă e aici un Alecsandri trecut prin toată arta europeană antinaturalistă și antiparnasiană. În Mărturisiri (1942) P. își definește creația din etapa „tradiționalistă” drept „o poezie a pământului spiritualizat în vreme, a timpului materializat în amintire”. În alți termeni, o poezie în care contrariile se substituie unul altuia: spațiul (materia) devine stare de spirit, nonmateria, timpul se spațializează. Meleagurile copilăriei se confundă cu leagănul lumii, „dealul albăstrit de lună
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
lume, a morții. Iubirea ia forma invariabilă a obsesiei, senzualismul fiind însă unul convențional, de sorginte livrescă. Legenda Nurului (1877) preia, stângaci, simbolul prezent în stihurile lui Costache Conachi, pe care îl transpune în experiența proprie. „Nurul” reprezintă o iubire spiritualizată prin durere și suferință, ale cărei tărâmuri încep dincolo de rațional. Împotriva labilității destinului P. a încercat să se apere prin cultivarea stăruitoare a idealului feminin, conceput idilic și confruntat cu o realitate decepționantă. De unde, refugiul în vis. Ca orice romantic
PETRINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
viitorul morții și, asemeni Isoldei, agonizează învolburat, celebrând iubirea că moarte extatica. Lirismul târziu al poetei reorchestrează marile ei teme - la care se adaugă carnagiul războiului -, oficiind solemn, cu zvâcniri revoltate, „onoarea de a suferi”, într-o splendoare a dezolării spiritualizate amar, cu resemnare de astru crepuscular, absorbit în „forțele eterne”. Blamat că un sacrilegiu moral, dar entuziasmându-i pe Proust și pe Barrès, românul Le Visage émerveillé adopta formulă notației de jurnal, expunând, într-o proza cu tușa diafana, impresionista
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
de o „exaltată intensificare a vieții”, specifică nevrozaților, dintr-o „sensibilitate vibrantă, bogată”, de unde „beția de senzații”, „vârtejul patimilor violente”, toate exprimate într-o formulă destul de personală, care „îmbină fastul, bizareria, decorativismul rafinat”, specifice simbolismului, într-o „tentativă de a spiritualiza senzorialul”. Cu unele excepții, cronicarii teatrali i-au apreciat piesele, evidențiind efectul de verosimilitate, susținut de mai multe personaje, caracterizate cu siguranță, de ascuțimea observației, de dialogul viu, colorat, fără artificii. Au fost semnalate „calități pur teatrale” în construcția dramatică
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
unor opere ca Fuga lui Șefki (1927) și Maica Domnului de la mare nu le păgubește interesul: rămurișul frust și lâncezeala osmotică exprimă tehnica de explorare a zonelor sufletești mărginașe, în cadrul etnografic enigmatic datorită tocmai încâlcelilor sale surprinzătoare. Piatra și apa spiritualizate la Balcic, apa și vegetația ei spirituală de la Vidin, amestecul de moale și aspru, de întuneric și iluminare, de naturist și artificial se subsumează, în această proză cu silnicie întreținută, viziunilor spectral efulgurante; pentru închipuirile din zori și pentru închipuirile
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
regeneratoare ale iubirii aduc o înseninare sensibilă a universului liric. Acesta își rafinează formele și își aprinde culorile până la incandescență. Lumea renaște miraculos, într-o înfățișare purificată și transparentă, ce amintește o mitică preexistență paradisiacă. Până și atracția amoroasă se spiritualizează, îndrăgostiții simțindu-se fericiți să adoarmă sub ninsori vegetale, asemenea amanților eminescieni. E însă o dragoste la apusul vieții (Vară de noiembrie) și, pe deasupra, silită să rămână mereu tăinuită (Întâlniri). Poetul speculează mișcător aceste condiții restrictive ale sentimentului erotic, lăsând
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
I. Caragiale (deși, în acest caz, Perpessicius i-a relevat inexactități și confuzii). El identifică, printre primii, un Arghezi dual, „problematic”, serafic și satanic etc. și, comparându-l cu Urmuz (alt modern susținut de critic), ajunge la ideea că primul „spiritualizează inertul, masivul, scabrosul”, pe când celălalt „reduce spiritualitatea la mecanic, absurd și anestetic”, într-o operă ce e o „superbă teratologie a intelectului” și creație nu a unui „descreierat”, ci a unui ins din „cohorta celor chinuiți care se calcinează în
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
exuberanța coacerii, „pârga” scapă mereu undeva în afară de cadru, în prim-planul poemelor invadează substituții solari, produsele ardelenilor - fânul, grâul sau vinul -, esențele, filtrul; regăsite în alt anotimp, al penumbrei, al ploilor dezolante, provinciale, cu unda abia perceptibilă de melancolie, ce spiritualizează decorul. Mai încăpător, dar eterogen, volumul postum, Anotimpuri (1980), îl dezvăluie pe poet mai puțin apăsat de canoane, mai expansiv și „vulnerabil”. Lirismul e difuz, evanescent, versul lăsat să vibreze acum și pe coarde intime. Întrebările conduc meditația (moartea, vanitatea
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
persoana umană dincolo de natura constituției sale somato-psihice. Tipurile morale au o altă semnificație, și ele privesc omul ca persoană. Spre deosebire de tipurile constituționale, care sunt structurale, tipurile morale sunt valorice, formate conform unor modele exemplare, prin care omul fizic (somatopsihică se spiritualizează, devenind persoană umană (ființă valoricăă. Nu trebuie Însă trasată o linie de separație absolută Între tipurile psihologic-constituționale și tipurile moral-valorice. Orice individ este un tip constituțional prin natura și structura sa genetică, dar el devine un tip moral numai prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]