282 matches
-
aduci tot grâul la batoză, așa că vorbește cu cineva să te ajute la căratul snopilor la arie. Poate vrea nenea Stoica să meargă cu carul. În două drumuri cu două care, cred că reușiți să aduceți ce-i deasupra la Spoială. - Așa sper și eu. Am să vorbesc mâine când mă întorc de la câmp. Trebuie să merg și la unchiul Vasile să-i cer colțarii ca să-i montez pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
sub bolovani Învăluind un pumn de oseminte. Eu nu-s profet, dar prin cuvânt, Cuvântul fiind dintâi, Vreau să-ți aduc o alinare Prin semn de binecuvântare. Pe creștet te mângâi! A sosit ora de bilanț: Să socotești, măi omule ! Spoiala ta cu tonele de glanț, În clipa asta, nu ți-ar fi destule, Omule, măi omule...! Ion Părăianu Referință Bibliografică: OMULE ! / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2036, Anul VI, 28 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
OMULE ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371117_a_372446]
-
voastră De la munte pan' la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii? Nu se nasc glorii pe stradă și la ușă cafenelii, N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă că pe funii, Măști cu toate de renume
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
voastră De la munte pan' la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii? Nu se nasc glorii pe stradă și la ușă cafenelii, N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă că pe funii, Măști cu toate de renume
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
DA! “Abilități de a se ”pricepe și a face orice..” De aia și stau cei mai “amărășteni” să asculte “taina vieții” de la cei mai “ajunși”.. Cumva “calitățile” rezumându-se numai la - abilități, astea bat la fund toate școlile și toate spoielile academice, care nu sunt - vezi Doamne - precum “școala vieții”... lor. Adică - vezi mai mult - ca și Domnul e la un consult, când aude așa noutate de la așa persoane fârtate, da poi cum? ”Abilități ce se prind din zbor ca să facă
“CALITĂŢILE” BĂRBATULUI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378049_a_379378]
-
trib cu vocea lui fierbinte Azi foc mocnit în lumi concave sau fluviu mort cu valuri stinse Cum să dejoace-n poezie penelul unei lumi abjecte O luptă a celebrității acoperită de sminteală O libertate fără forme ce dă vacarmului spoială O minge spartă între umbre endemic inimii defecte Ce să ascundă după slove o minte plină de-mpăcare Borcan cu miere noduroasă topită-n tocuri de subrete Viori cu forma de feline în voci cu pasuri pe-ndelete Ce să mai
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
o virgulă, se mulțumeau cu pericopa evanghelică rostită de 2000 de ani și atât... Ba, mai cereau câte un ajutor pentru acoperiș, pentru pictură, pentru veșminte, pentru praznicar, rareori pentru sărmani... 1 % din preoți mai adăugau la cuvânt câte o spoială pe ici pe colo, ceva nesemnificativ slab și cu bule..., ca sifonul îmbuteliat prost. Restul de 1 % erau Marii Predicatori: Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Teofil Pârâianu, Ilie Moldovan, Ilie Cleopa, Daniil Tudor, Constantin Galeriu, Ioan Iovan, Nil Dorobanțu, Milan Șesan
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > FRAIERU" DE TURMĂ Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Și fraierul învelea târfulița în staniol. Măi, băieți, ce vă mai plac păpușicile gonflabile la palma a doua ... eheee, spoiala costă scump, dar voi apreciați găurile negre, nu pentru că vă place astronomia ... nooo... doar tencuiala ieftină. Reclama e sufletu' comerțului, să moară cinci pești și caprele din dotare, alea din listele de facebuci. Nu știți care ? Aia cu țuțipide plecate
FRAIERU DE TURMĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372283_a_373612]
-
din Dacia Nord-Dunăreană) poetul Victor Vlad Delamarina (1870 - 1896), contemporanul lui Eminescu, daca poetul Victor Enache „nu stie“, ori „știe, și refuză a recunoaște“ că dintotdeauna dialectalul autor de compuneri cadențate (în picioare-troheu / iambi, ori nu) nu are decât o spoiala regional-mediocră, îmburuienata, a limbii materne - în cazul de față a limbii pelasge > valahe -, evident, toate acestea nu-l împiedica pe cronicarul de față (ce are sub lentilă, intru „radiografiere“, volumul Dor - călător de la matcă la izvor, de Victor Enache) să
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
ca toți aleșii locali de pe listele USL. Ei fuseseră votați pe o anumită realitate politică, care nu mai exista. Ce fac șobolanii roșii? Nimic mai simplu! Fură, ziua în amiaza mare, programul USL, cu toate componentele liberale. Ca să dea o spoială de legitimitate, este scos din joben un așa-zis partid de dreapta prin coruperea trădătorului manechin. Exact ca în 1947-1948! Mai mult, corupe peste 5.000 de aleși! De la toate nivelurile. Aleșii, fără onoare și demnitate, au pus botul! Acum
TABLETA DE WEEKEND (113): STAFIA USL, SAU MARELE FURT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379763_a_381092]
-
rupându-și vadul de-a curmezișul conștiinței unora, spintecând nădejdea altora, suflând în ultima lumânare agonizantă, cu ceara pe sfârșite! Însă, oricât de oțeliți sunt cei intrați în morișca mărunțelirii cu întrebări servite de către Răzvan Dumitrescu, nu scapă nerași de spoială și neînfățișați telespectatorilor în toată naturalețea biografie lor! Pe mâinile lui Răzvan Dumitrescu, aceștia sunt în cleștele din care nu scapă nici piroanele, nici scoabele, chiar și acționând cu rezistență în forță sau îndemânare vicleană! Există moderatori de emisiuni tv
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
trib cu vocea lui fierbinte Azi foc mocnit în lumi concave sau fluviu mort cu valuri stinse Cum să dejoace-n poezie penelul unei lumi abjecte O luptă a celebrității acoperită de sminteală O libertate fără forme ce dă vacarmului spoială O minge spartă între umbre endemic inimii defecte Ce să ascundă după slove o minte plină de-mpăcare Borcan cu miere noduroasă topită-n tocuri de subrete Viori cu forma de feline în voci cu pasuri pe-ndelete Ce să mai
CE SĂ MAI SCRIE-N POEZIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375730_a_377059]
-
te uită. Cine te-ntreabă ce simți tu, tu care ți-ai pus inima în zâmbetul lor diafan și viața ta în privirile lor. O nebun ce sunt!... Aplaudă ei artea, nu aplaudă ei numai zdrențele strălucite și împestrițate, numai spoiala albă și roșie, numai lumina orbitoare a lampelor? Asta aplaudă ei, asta li-ntărîtă simțirile, asta duce favoarea într-o vijelie sălbatecă, într-o turbare sălbatecă. Și daca unul din noi, prin gloria sa, prin favoarea sa, ajunge în cercuri mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în conștiința de solidaritate națională și economică dintre marea proprietate moșneană și mica proprietate țărănească. De ce se acuză însă o clasă de oameni pentru rele a căror izvor n-au fost niciodată ei? De ce " Romînul" nu ține seamă că această spoială franțuzească, această brumă de civilizație rău înțeleasă și copiată de la străini costă mult, disproporționat de mult, pe poporul nostru și că cauza de căpetenie a sărăciei lui nu sunt învoielile agricole, pe cari mai n-ar fi avut nevoie să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a populației a devenit deja atât de mare încît, deși voiește a alunga pe străin, nu poate trăi fără el. De aceea, cu fuga europenilor, foametea amenință populațiunile orășenești. Astfel, războiul din afară, mizeria și foametea înlăuntru sunt epilogul acelei spoieli egiptene, al acelui pospai de pseudocivilizațiune, atât de costisitor și atât de netrebnic ca și al nostru. Și la noi străinii se înmulțesc pe zi ce merge; ba toate reformele și îmbunătățirile, câte ne vine-n minte să le facem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bine, dar chiar șeful acestui guvern a recunoscut-o aceasta, căci însuși tindea la amânarea reformelor, întemeindu-se pe probabilitatea evenimentelor ce bat la poarta cetății noastre. Cu toate acestea curentul fatal de înnoituri care e caracteristic pentru epoca de spoială în care trăim împinge pe majoritate la punerea unor cestiuni ce nu pot decât să turbure țara și să accentueze deosebirile de interese și de partid între oameni. Cu părere de rău cată să constatăm că, cu toată bătrânețea prematură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
el arăta că: "Stratul social pe care (l (nfățișează mai cu deosebire aceste comedii este luat de jos ș( ne arată aspectul unor simțiminte omenești, de altminteri aceleași la toată lumea, manifestate (nsă aici (ntr-o formă specifică, adecă sub formele unei spoieli de civilizație occidentală, strecurată (n mod precipitat pănă (n acel strat ș( transformată aici (ntr-o adevărată caricatură a culturei moderne" (Maiorescu, 1966: 418). Ș(, puțin mai departe, "...putem constata ș( recunoaște acest merit (n scoaterea ș( (nfățișarea plină de spirit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cea mai bună politică se definește ca fiind cea care înlesnește cel mai mult practicarea activității înțeleptului și realizarea ataraxiei. Să lăsăm așadar politica politicienilor, dar să încercăm să-i instruim, să-i facem mai buni dându-le măcar o spoială de filosofie. Busturile oamenilor politici care ornează Vila Papirusurilor nu sunt alese la întâmplare. Este vorba de monarhi elenistici care au întreținut relații cu filosofi epicurieni: Ptolemeu Philadelphul, Philonide, dar și Demetrios Poliorcetul, Antigon Monophtalmos și Lisimah, regele Traciei, cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ultimele luni experiențe amare. A trebuit să aflu că intelectualii italieni nu și-au pus niciodată problema „culturii” populare și nici măcar nu știu ce e. Ei cred că poporul nu are cultură pentru că nu are cultură burgheză; sau cultura sa este acea spoială de cultură burgheză pe care poate s-o învețe la școală, la cazarmă sau, în orice caz, în relațiile birocratice cu clasa dominantă. Prin urmare, că poporul trăiește într-un fel de vis precultural, adică premoral și preideologic. Unde morala
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Ibrăileanu (Cezar Vraja). De altfel, singurul număr păstrat - în colecția Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iași - este adresat „D-lui G. Ț. Ibrăileanu, Bârlad”. La acest număr Ibrăileanu colaborează cu articolul Socialiștii, în care analizează, cu o terminologie junimista („spoiala”, „imitație”, „forme fără fond”), aspecte negative ale culturii românești. R.Z.
ROMANIA VIITOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289334_a_290663]
-
observator malițios și inteligent. În Satira jocului („Flacăra”, 1913), el realizează câteva tipuri - cămătarul, senatorul pehlivan, „un poețel simbolic”, „o văduvă trezită”, un gazetar vândut, un cartofor ș.a.m.d. -, care îi prilejuiesc ironii crude pe seama acestei „lumi nalte”, cu „spoiala ei de moravuri”. Broșura polemică Două măsuri (1898) conține o luare de poziție pătimașă într-o chestiune - situația evreilor în România - care îl obsedează pe autor. În această pleadorie tendențioasă, poate interesa sub aspect literar „icoana limpede a ovreiului vechi
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
Farul”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Liga conservatoare”, „Plaiuri românești”, „România viitoare”, „Românul literar”, „Salonul literar”, „Simbolul”, „Universul”, iar după 1950 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Familia” ș.a. A semnat și Cerchez, Eugenius, Genică, Radios de Cerynthia, Victor Olimp, Carina Lazzariny, Victor Spoială, Victor Talpă. Primele manifestări poetice mature ale lui S., adunate în volumul Zvonuri din necunoscut (1921), sunt marcate de influențele parnasiano-simboliste specifice cercurilor frecventate (Macedonski, „Vieața nouă”). Unele par mici colecții de recuzită, mizând mai mult pe forța de iradiere
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
SPOIALĂ, Vasile (3.IX.1935, Bistrița - 7.VIII.1993, Oradea), prozator și traducător. Este fiul Anei (n. Paraschiv) și al lui Theodor Spoială, medic. Învață la Bistrița, Beiuș și Oradea, unde va absolvi în 1953 Liceul „Emanuil Gojdu”. Se înscrie la
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
SPOIALĂ, Vasile (3.IX.1935, Bistrița - 7.VIII.1993, Oradea), prozator și traducător. Este fiul Anei (n. Paraschiv) și al lui Theodor Spoială, medic. Învață la Bistrița, Beiuș și Oradea, unde va absolvi în 1953 Liceul „Emanuil Gojdu”. Se înscrie la Facultatea de Medicină din Cluj, dar în 1957 își întrerupe studiile și lucrează un an ca maseur într-un dispensar clujean. Din
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]