266 matches
-
îi subliniază un tâlc universal, legat de pasionalitate, timp și moarte. Dar punctul cel mai înalt al „mai dreptei cinstiri” promise de autor „lumii lui Anton Pann” e de căutat în Nastratin Hogea la Isarlâk, în care, pe fundalul de „spornică mulțime” la fel de pestriță („Veneau de toată mâna”) ca și pulpanele și „cârpelile” de pe „ciudatul caic”, se detașează imaginea nu atât a insului Nastratin („înghemuit pe-o bârnă, / Un turc smolit de foame și chin, cu fața cârnă, / Cu mâinile și
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
unui roman de Melville („Call me Ishmael”). Textul mai trimite, serios ori parodic, la Biblie, la Eminescu, la cultura „joasă”, îmbină „experiența” prozaicului și a intertextualității, a onirismului (sau a realismului magic), a grotescului și a absurdului, într-o pornire spornică de a demitiza literatura și limbajul. SCRIERI: Tablou de familie (în colaborare), București, 1995; Bucla, București, 1999. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, „Șase!”, RL, 1995, 35; Tania Radu, Un debut în grup sau Un fals tablou de familie, LAI, 1995, 39
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
Uneori asemenea alianțe de familie cu case de regenți de altă lege dădeau Curții romane o unealtă îndemînatecă ca, prin mijlocirea prințeselor măritate, să exerciteze în țară străină în favorul religiei catolice o propagandă pe cât de ascunsă pe atât de spornică. Maria, soția bizantină a lui Bela IV, trimise în anul 1247 pe doi minoriți la scaunul papal, dîndu-i știre că plănuiește și se va sili de-a readuce pe greci și pe împăratul lor Vatatzes (Ioannes III Ducas) în sânul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu teamă din drumul oricărei ciocniri cu viteazul inamic. Pe când Petru sporea în curaj și putere de luptă și era singur stăpân atât pe teatrul de luptă cât și în țara cucerită, Ivanco pierdu din parte-și nădejdea într-un spornic ajutor despre romei, se furișă tiptil din orașul Tîrnova, pe care nu-l mai putea mănținea, și se refugie la-mpăratul la Constantinopole, cu gând să-l câștige în persoană pentru interesul său. Rușinea romeilor de a fi învinși în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
moartea lui Ioan Asan, atât de priceput întru ale statului, se suise pe tronul româno-bulgar Calliman Asan, un băiat abia de zece ani, veni foarte la-ndemîna planurilor ambițioase ale împăratului Ioan Vatatzes, care căuta cumințește să tragă un folos foarte spornic din ea. Înainte de toate Vatatzes își puse de gând să umilească și să supuie pe rivalul său Ioan Angelos (Comnen) din Tessalonic, care-și arogă numirea și drepturile unui împărat, cu care scop el înduplecă pe tatăl acestuia, Teodor Angelos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din neamul Comnenilor, ostaș și om de stat eminent, și se-ntoarse în rezidența sa Niceea cu nimbul unui triumfător. Incursiunea lui Mihail Asan și repedea sa izbândă în Macedonia. La capătul unei domnii de treizeci și trei de ani, glorioase și spornice totodată, împăratul Ioannes Dukas (Vatatzes) se săvârși din viață și lăsă urmaș pe fiu-său Theodoros Laskaris II, care, după obiceiul de-atunci, fu ridicat pe-o pavăză și proclamat împărat. Pe vremea aceea domnea asupra bulgaro-romînilor regele Mihail, fiul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grecești de cea latină. De atunci comunitatea religioasă între greci și latini se dovedi nerealizabilă pe calea bunei învoieli. Cu atât mai zeloși lucrau papii pentru ca să ridice din nou împărăția latină din Constantinopol și pentru acest scop chemară în cruciată spornică Apusul în contra împăraților bizantini. Bonifaciu VIII, (1294 - 1303), Benedict XI (1303 - 1304), Clement V (1305 - 1314) tindeau cu atât mai mult la gloria de-a cuceri împărăția grecească cu cât se temeau cu drept cuvânt că această împărăție va cădea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dovedește întîi că stările de jos erau în așa de adâncă necultură și slăbiciune morală încît nu erau harnice a ocupa vro funcție mai importantă a statului, apoi că numai în clasa boierească se putea găsi aptitudinea necesară pentru o spornică conducere a trebilor publice din țară. Astfel, într-un stat curat agricol, interesele și fireasca dezvoltare a mici proprietăți de pământ precum și acelea ale țărănimii, care prin număr forma o foarte precumpănitoare majoritate, aceste interese rămaseră cu totul nereprezentate și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urgentă cătră Solomon, comite al Brașovului, cătră Mikth, banul întregii Slavonii, și în fine cătră Mihai Bassarab, domnul Țării Românești, insinuîndu-le cu tot dinadinsul ca să deie intrare în teritoriile lor respective cari aparțin Ungariei călugărilor dominicani și să le deie spornic ajutor pentru ca aceștia, în calitate de inchizitori, să combată scelerateța eretică (haereticae pravitatis). Dar tocmai din partea acestor țări laterale Ungaria avea a înfrunta pe atunci o mulțime de dușmănii și de complicațiuni serioase, căci atât Ștefan Dușan, despotul Serbiei, având ajutor bizantin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în urmă-i decât amintirea istorică a unei lungi activități și dreptul formal de-a exista mai departe. Regele Ludovic I (cel Mare) al Ungariei și mumă-sa Elisabeta au fost aceia cari au dat Scaunului roman cel dentîi impuls spornic pentru reînvierea decăzutei episcopii. În anul 1347 Clement VI aduse la cunoștința episcopului de Calocsa cumcă, după cererea și recomandarea celor doi solicitatori regali amintiți mai sus, au numit pe capelanul lor, călugărul Augustin (Lectorem ordinis heremitarum sancti Augustini) Toma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țărilor și teritoriilor schismatice pe cari le-ar cuceri, fu gata de război contra turcilor și era îndemnat într-una la aceasta de cătră mumă-sa, evlavioasa regină Elisabeta pe care iarăși Scaunul roman o stimula și o lăuda pentru spornica ei solicitare. Rugat de împăratul Ioan Paleologul, care trimise tot într-o vreme o solie la Buda și alta la Avignon, regele Ludovic I încheie cu împăratul un tratat prin care acesta promitea cu jurământ ca pîn-într-un an să se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
față. Sigismund se adresă cătră creștinătatea întreagă, pentru a câștiga conlucrarea ei la o cruciată spre apărarea legii, spre mântuirea Ungariei și a Bosniei și spre a dispresura capitala bizantină asaltată. Chibzuința sa era ațintită mai cu samă asupra unei spornice participări a Franței, unde și trimise pe marele său tavernic, Nicolae de Canisa. După planul său de campanie teatrul de război avea să fie strămutat pe malul drept al Dunării, cetățile din Bulgaria trebuiau luate, osmanii apucați între oastea crucii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceva de-a cătarea, nici putea să realizeze de unde era de-a îndemîna și cu succes atragerea altor turci în partidul său, de aceea trecu cu Djuneid din Valachia peste Tracia în Thessalia unde spera să afle un ajutor mai spornic și o participare mai repede din partea populației și unde într-adevăr se și spori văzând cu ochii mica sa oștire compusă din turci și români. El se apropie acuma de orașul Thessaloniki, cu al cărui comandant însemnător, Dimitrios Laskaris Leontaris
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
botaniști mușchi stygici sau mușchi de Fahlun. Dar ei nu sânt nimic mai puțin decât soli ai morții. Putrezirea lor pregătește loc eleganților mușchi de Alpi (Alpenmoos) după a cărui distrugere urmează în curând alți mușchi, mai verzi și mai spornici, până ce s-a format un humus suficient pentru mură, zmeură și în fine pentru brad. Astfel, dintr-un început 304 r insignifiant se formează o pătură din ce în ce mai mare de humus pe stânca goală și se stabilește o vegetație din ce în ce mai tare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a format un humus suficient pentru mură, zmeură și în fine pentru brad. Astfel, dintr-un început 304 r insignifiant se formează o pătură din ce în ce mai mare de humus pe stânca goală și se stabilește o vegetație din ce în ce mai tare și mai spornică, care nu se nutrește din humusul care se-nmulțește în loc de-a scădea, după orice generație, ci cu al cărui ajutor numai își trage nutrimentul din aer. Materii vegetale în stare de putrejune le ia orice bură de ploaie din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încrederii în stat. Oare să fim un popor atât de bătrân încît să fi pierdut memoria trecutului? Să nu știm că numai în păstrarea bunurilor morale cu greu câștigate în trecut, în păstrarea elementelor educative ale istoriei române e rădăcina spornică a viitorului? Să nu vedem limpede că instinctele demagogice nu sunt decât rămășițele invidiei venetice, care dușmănea tot în această țară: și familie, și biserică, și limbă, și datină? Oare noi să nu știm că vrajba socială și politică n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
maghiară. În comitatele ce s-au ținut de granița militară lipsește factorul însemnat vulgar care, în alte comitate, cu limbi amestecate, e purtătoarea nestrămutată a ideei naționale. Ar fi afacerea administrației ungare din nou introduse de-a face, prin activitate spornică și dezinteresată, ca nouăle relațiuni să devie prețioase și plăcute oamenilor, de-a le arăta că soarele Constituției, care le luminează și lor, nu este numai o iluzie, ci un astru ceresc care priiește terenului întreg al activității civile. Tocmai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuvântului n-ar putea-o numi nici d. Beldiman. Din nefericire formalismul și persistarea staționară în obiceiuri vechi și adesea netrebnice sunt cu mult mai răspândite în biserica orientală, decât în aceea a Occidentului. Acolo artele au găsit o încuragiare spornică; penelul lui Rafael, arhitectura unui Michelangelo, muzica unui Palestrina au fost în serviciul bisericii; acolo arta oratorică și-a avut eroii ei și daca vom judeca bine, vom vedea că chiar cultura universitară superioară se datorește, cel puțin în începuturile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bine, dacă vreți cu tot dinadinsul,/nu sufăr, nu e toamnă,/ nu e lună - nu-i nimic... «toate trec, durere sau noroc,/ nimic nu ține viața-n loc», pam-pam!...” etc. În final însă, când te aștepți mai puțin, după această spornică bravadă, întorsătura: „O lacrimă. Stop. Totuși, toamnă./ Mai lipsea cineva ca să fim doi.” Secretul unor asemenea poeme (reprezentative) este că diversiunea parodică și în genere (auto)ironică potențează lirismul autentic, iar confesiunea devine, în urma ei, mai apropiată și mai credibilă
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
istoric actual [...] care pregătește atâtea noi forme de universalism, începând cu organizarea federativă a continentelor și sfârșind cu idealurile ecumenicităților spirituale [...] încurajează și, ceva mai mult, solicită chiar o experiență și o înțelegere globală a lumii și a existenței [...], mai spornic înfăptuită în cadrul diasporei”. Autorul crede că în virtutea „polarității antinomice și complementare” a culturii, „spiritualității românești care se manifestă în țară prin rezistență și protest trebuie să-i corespundă în diaspora o spiritualitate care să valorifice în chip pozitiv libertatea umană
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
placheta Visurile vieții, ce cuprinde douăzeci și opt de poezii. Influențate din lirica lui G. Coșbuc, versurile înscriu motive asemănătoare cu cele ale predecesorului său: frumusețea naturii și a traiului patriarhal de la sat (Casa mea, Noapte de vară), elogierea muncii istovitoare, dar spornice a plugarului (La plug). În primăvara anului 1940 S. avea sub tipar volumul Game. SCRIERI: Visurile vieții, Soroca, 1934. Repere bibliografice: A.D. [Alexandru David], „Visurile vieții”, VBA, 1934, 4; Rafail Radiana, Sergiu Sârbu, VBA, 1937, 18; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
SARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289494_a_290823]
-
Biroului Politic, colaboratorii institutului au fost intimidați, așa încât cei mai mulți n-au mai luat atitudine, și-au făcut chiar autocritica și, cu excepția a două persoane, au votat în favoarea propriei lor pedepsiri. În această ședință au fost amenințați cu consecințe politice Ana Spornic, ministru al Educației, și cei doi locțiitori ai săi. Ana Spornic a „zburat” din Ministerul Educației și din Biroul Politic, dar a rămas membru al Comitetului Central și după câteva săptămâni a ajuns ministru de stat în Ministerul Planificării, iar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai luat atitudine, și-au făcut chiar autocritica și, cu excepția a două persoane, au votat în favoarea propriei lor pedepsiri. În această ședință au fost amenințați cu consecințe politice Ana Spornic, ministru al Educației, și cei doi locțiitori ai săi. Ana Spornic a „zburat” din Ministerul Educației și din Biroul Politic, dar a rămas membru al Comitetului Central și după câteva săptămâni a ajuns ministru de stat în Ministerul Planificării, iar fostul ei locțiitor, Rădoi, ambasador în Algeria. Numai pedagogii și psihologii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ce sens mai are să-i cauți un sens? Mărturia unui abuz nesoluționat până în 2004 (Mioara Moțescu) În fostul Institut de Psihologie am lucrat 20 de ani (1962-1982), când, în baza Ordinelor MEI nr. 2685 și 2738/1982 semnate de A. Spornic, Institutul de științe Pedagogice și Psihologice a fost desființat ilegal, încălcându-se toată legislația în vigoare. Dând curs solicitării conducerii Institutului (Virgiliu Radulian), care a decis împreună cu MEI ca în ianuarie 1981 Nicolae Stoian (cetățean francez de origine română) să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
art. 130, lit. i din Codul muncii), respectiv la 1 an și 4 luni după ce a avut loc acțiunea MT; • Institutul de Psihologie a fost desființat nu prin Hotărâre de Guvern, ci prin ordinul MI nr. 2738 semnat de Aneta Spornic; • nu s-a operat privarea noastră de libertate, deoarece nu a existat o bază juridică legală, ci a fost numai o pedeapsă politică; dosarul de la Tribunal nu conținea decât o așa-zisă „adeziune” (în fapt, anamneza completată de noi) și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]