112 matches
-
viață-l ține, cum știe, zic, a se hrăni pe sine peste puteri, așijderea din vreme Inima mea, ce-adânc și mult se teme că vei pleca, să știe se cuvine ajunul lung și foamea ei de tine să-și stâmpere din timp ca să se-ntreme. De-aceea, ochi ai mei, cu duioșie priviți frumosu-i chip și ca din unde sorbiți de pe obrazu-i bucurie, și tu, auz al meu, mi te pătrunde de glasul lui, preadulce armonie cum raiul însuși alta-n
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu mai am despre ce bucurii să scriu dacă am ajuns aici. Nu-i deloc așa, numai că voiam să explic cum am reușit zilele astea să mă înseninez, în ciuda viforniței și a întunecărilor de afară și dinăuntru. Ca să mă stâmpăr cumva, n-am făcut sport, n-am băut extract de sunătoare, nici nu m-am ghiftuit cu ciocolată neagră sau cu ardei iute, deși bucuriologii dau undă verde la toate în lupta cu stresul, depresia, insomniile. Am ales să mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
-i desprins din Gârleanu sau Brătescu-Voinești și-o leagă pe mama de o familie de guguștiuci. Deși păsăretul care și-a pitulat cuibul în caprifoiul de pe terasă e un turturel și-o turturică, prefer să le spun guguștiuci. Guguștiuc mai stâmpără un pic din duioșia pășunistă, pe când turturică însiropează orice poveste. Ca și ghiocel, lăcrămioară sau liliac (deși, pentru a respecta adevărul, să adaug că întâmplarea cu guguștiuci s-a desfășurat pe fond înmiresmat de liliac și lăcrămioare - zeci, sute! - care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele. Inima mi te-ar mânca, Inima s-ar sătura Dorul mi l-aș stâmpăra. 12 dechemvrie [CARA-OMER vânătoare] La Cara-Omer, în Dobrogea, zi umedă, cu promoroacă în pădure. Extrem de rar se poate întâmpla ca, într-o zi de vânătoare cu hăitași, să nu-ți vie la pușcă nimic. Din douăzeci și mai bine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
starea fizică specifică la intrarea în sacru, semn că fecioara a asimilat puterile mitice: „Dumbrăvile cu izvoară/ Cine bea pe loc se-nsoară./ Și jupânul nostru mire,/ Fiind foarte însetat,/ La un izvor s-a plecat,/ Și setea și-a stâmpărat;/ Dar când s-a sculat în picioare/ A zărit lâng-o floare/ O urmă de fiară” (Bucovina). Locul din care bea împăratul are o funcție augurală, izvoarele vin din sacru și predestinează consacrarea socială a inițiatului. Urma căutată înglobează fecunditatea sălbatică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dus la bacalul 47 de la care îmi cumpărasem munițiunile și puțin a lipsit, în ferbințeala explicațiunilor ce am avut cu el, să nu mă încurc în barba și tirbușoanele 48 lui. Dar a trebuit de la o vreme să-mi mai stâmpăr ardoarea cinegetică și să-mi răresc expedițiunile, căci mă pomenii, fără nici o stăruință din parte-mi, numit membru la tribunalul din Suceava. Pe atunci era mare lipsă de oameni și tinerii, ceva, ceva curăței erau foarte căutați. Ieșise Grigore Ghika
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
De mic copil ruinele acelei cetăți îmi fermecau privirile și mă făceau să visez, și abia atunci am avut prilejul fericit să-mi satisfac dorul de a le vedea de aproape. Am plecat spre cetate pe jos, după ce s-a stâmpărat 184 bine căldura de iulie, am apucat pe-o cărare poncișă 185 care urca prin o pădure de mesteacăn și după o oară și jumătate de mers în voie, am ajuns în vârf. Dar odată ajunși acolo, Doamne sfinte, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
milă de Isac. Iartă-l. Nu uita că ne-a zămislit pântecele aceleiași mame. Nu fi un Cain pentru Abel... Mangopul! Mangopul! Ard de nerăbdare să-l cuceresc! strigă Alexandru ca un posedat. Alexandre, îmi place inima ta înflăcărată, îi stâmpără Țamblac avântul eroic punându-i mâna pe umăr. Totuși, puțină măsură nu strică. Când ești tânăr, te arunci cu capul înainte: ori-ori! Îl încoronezi; ori îl pierzi! Este adevărat, când îmbătrânești și prea numeri boabele din ciorbă, rămâi flămând, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stângă, ne întâmpină și ne îmbie la un scurt popas două ʺciuperciʺ și un izvor cu cea mai bună apă plată din zonă, ʺIzvorul de suʼ Dîmbu Moriiʺ. Câteodată e chiar ʺsorgoșʺ la izvor, trebuind stat puțin pentru a ne stâmpăra setea. Comuna este străbătută de la miazăzi la miazănoapte de DJ 108E, drum care coboară pe malul drept al Râului Someș, prin Strâmtorile Țicăului mai departe spre Baia Mare. În Someș Guruslău, în partea de răsărit a localității, la vreo 2 km
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
-lea înainte de a muri a fost de a menține pacea cu Imperiul Otoman, „"socotindu din toții mai puternicu pre turcu și mai înțeleptu"”. „Nimic nu tulbura de la moartea lui Matiaș legăturile bune cu ungurii. Turcii din cetățile de la Dunărea-de-jos se stâmpărase; Mengli-Ghirai, Hanul Crâmului, socrul lui Selim, fiul cel mai mare al Sultanului, care stătea la Caffa, uitase drumul Moldovei. Numele «Moldoveanului» era cunoscut cu cinste în lumea întreagă, și polonii înșiși, dușmanii bătrânețelor sale, recunosteau fățis ce putere cuminte pleacă
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
hram al noii biserici este cel al Sf. Mucenic Oprea din Săliște. Se spune că doi bătrâni, nimeni alții decât Dumnezeu și Sf. Petru, cutreierau lumea. Ajungând la vremea prânzului, cei doi bătrâni se opresc la umbra pădurii și își stâmpără foamea cu bucatele ce le aveau la ei. Și cum le lipsea apa, Dumnezeu a făcut câtiva pași și apropiindu-se de o stâncă, atingând-o, face ca dintr-o crăpătură să curgă o apă limpede și răcoroasă. Văzând minunea
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
putea duce la binele oamenilor, ascultă de Sf. Pentru și transformă izvorul într-unul din care curgea doar mană cerească. În scurt timp, vestea se răspândește de puterile miraculoase ale izvorului și astfel tot mai mulți oameni vin să își stâmpere setea la acest izvor. În timp, din ce in ce mai mulți oameni își făceau provizii din licoarea izvorului cu speranța unei vieți cât mai lungi. Puterea miraculoasă încet încet face ca tot mai multă lume să râvnească la acest izvor ajungându-se ușor
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]