1,895 matches
-
că alți ciobani i-au dat să bea alcool neprefăcut. Au pus un pariu. Ar fi băut aproape un litru.". Mama băiatului de 17 ani a spus că acesta a pus "rămășag că rezistă la rachiul neprefăcut". Un îngrijitor de la stână și-a dat seama, luni dimineață, că minorul nu se mai poate trezi. Medicii de pe ambulanță l-au dus la Spitalul Județean. 50 de minute ei au încercat să salveze viața copilului, însă au pierdut în fața morții. Diagnosticul pus de
A pus pariu cu viața și a pierdut. Moartea tragică a unui copil by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77723_a_79048]
-
într-un sertar special, în care nu se mai afla decît o bucată de sticlă Tiffany și niște pergament din Liban. Nu știu de ce păstram pergamentul. Crezusem că e o bucățică din Vechiul Testament, dar era contractul de arendare a unei stâne. Tata nici măcar nu se obosise să împăturească fața de masă, și, când m-am uitat la țesătura adunată cocoloș lateral, "O să iasă cu scandal", m-am gândit și mi-am anunțat intenția de a mă duce la Armata Salvării pentru
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
și care voia să ajungă la Mircea Vodă. Cînd s-a văzut rusnacul la Medgidia avea o barbă de 12 zile, ceea ce nu i se părea tocmai rău, că parcă aducea cu ciobanii machidoni care mai veneau în oraș de la stînă. Dar caii se ogîrjiseră de foame și trăsura, mîndria lui, era rușinată de un noroi galben maroniu, ca scîrna de cîine și care cînd s-a apucat să-l spele, zgîria și lacul sclipitor al trăsurii și blazonul de pe portiere
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
optime de schi există și la Vatra Dornei, unde se află cea mai lungă pârtie din țară, de 3 km. Pentru începători există stațiuni cu pârtii mai puțin frecventate, cu înclinare mai mică, optimă și pentru copii, dintre acestea amintim Stâna de Vale (județul Bihor) sau Semenic (județul Caraș-Severin), Valea Arieșului, Muntele Băișorii (în Apuseni), pârtia modernizată de la Homorod (jud. Harghita). În nordul și centrul Carpaților Orientali se află Borșa (jud. Maramureș), respectiv Durău (jud. Neamț). La Bușteni, lângă pârtia Calinderu
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
mai fost recompensate cu premii speciale proiectul „Turism ecvestru”, deschiderea liniei aeriene Târgu-Mureș - Budapesta, hotelul de gheață de la Bâlea Lac, Carta pentru Geoturism a National Geographic Society pentru România și Phoenicia Grand Hotel din București. ( M. D. M.) Excursie la Stâna de Vale Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! ” din Arad organizează în prima decadă a lunii martie o drumeție montană de iarnă. Grupul va pleca din Arad în dimineața zilei de vineri, 3 martie, cu
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
se poate face deplasarea și cu acceleratul de la ora 8. 00, care pleacă din Timișoara la ora 6. 42). De la Beiuș, excursioniștii se vor deplasa cu mașina la tabăra de studenți Gaudeamus (1200 m) situată la 2 km de stațiunea Stâna de Vale, unde se face cazarea (cazarea timp de 3 nopți costă 45 de lei noi). Masa se servește din rucsac. Întoarcerea în Arad este programată în seara zilei de luni, 6 martie. În funcție de starea zăpezii, se intenționează vizitarea următoarelor
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
se face cazarea (cazarea timp de 3 nopți costă 45 de lei noi). Masa se servește din rucsac. Întoarcerea în Arad este programată în seara zilei de luni, 6 martie. În funcție de starea zăpezii, se intenționează vizitarea următoarelor obiective turistice: stațiunea Stâna de Vale, Izvorul Minunilor, drumul Promenada Generalului, cascadele Săritoarea Ieduțului (15 m), Vălul Miresei (20 m), Moara Dracului (25 m, aflată la 1 283 m altitudine), Vf. Poieni (1627 m) etc. Cheltuielile de transport se vor ridica la cca 33
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
19 martie); Olănești (afecțiuni digestive; 19, 20 și 21 martie), Saturn (afecțiuni ginecologice și reumatismale; 19 martie); Slănic Moldova (afecțiuni digestive; 20 martie); Slănic Prahova (afecțiuni respiratorii și reumatismale; 20 martie); Sovata (afecțiuni ginecologice și reumatismale; 18 și 19 martie); Stâna de Vale (afecțiuni ale sistemului nervos; 18 martie); Techirghiol (afecțiuni reumatismale și ginecologice; 20 martie); Tușnad (afecțiuni cardiovasculare; 20 și 21 martie); Vatra Dornei (afecțiuni cardiovasculare; 20 martie). Unitățile de cazare sunt de cel puțin două stele. Persoanele interesate se
Agenda2006-09-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284815_a_286144]
-
martie); Olănești (afecțiuni digestive; 19, 20 și 21 martie martie), Saturn (afecțiuni ginecologice și reumatismale; 19 martie); Slănic Moldova (afecțiuni digestive; 20 martie); Slănic Prahova (afecțiuni respiratorii și reumatismale; 20 martie); Sovata (afecțiuni ginecologice și reumatismale; 18 și 19 martie); Stâna de Vale (afecțiuni ale sistemului nervos; 18 martie); Techirghiol (afecțiuni reumatismale și ginecologice; 20 martie); Tușnad (afecțiuni cardiovasculare; 20 și 21 martie); Vatra Dornei (afecțiuni cardiovasculare; 20 martie). Unitățile de cazare sunt de cel puțin două stele. Persoanele interesate vor
Agenda2006-09-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284815_a_286144]
-
din Dolj. Inculpatul avea un mod special de acțiune: punea ochii pe taximetriste, cărora le comanda o cursă în localități aflate la o oarecare distanță de orașele reședință de județ. Reușea să le câștige încrederea povestindu-le că lucra la stână și că trebuia să aducă brânza pentru piață. La destinație însă, în locuri izolate, femeile se trezeau cu cuțitul la gât, tâlharul lăsându-le fără bunurile de valoare, după care le viola. La mijlocul lui ianuarie 2004, după trei lovituri date
Agenda2006-21-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284983_a_286312]
-
stări pe care mulți le cunosc. Indiferent dacă lumea gustă sau nu muzica, e un disc sincer. Sunt mulțumit de mesajul care e înăuntru și de modul cum am lucrat“. Cel de-al treilea videoclip al trupei se numește „La stână“ și e o poveste euro-mioritică. Textele de azi... Atunci când se referă la starea muzicii autohtone, părerile lui Tavi, care trăiește într-o țară unde industria de profil funcționează după reguli profesioniste, sunt pertinente. „Dacă la fotbal am ajuns la un
Agenda2006-03-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284649_a_285978]
-
la Izvin. Aici mai lucrau încă trei persoane, printre care și victima Nicolae C. În 4 martie, seara, Ilie I. i-a făcut o vizită angajatorului său pentru a lua alimentele necesare atât lui, cât și colegilor. La întoarcerea spre stână, a fost însoțit de Nicolae. Pe drum, cei doi au cumpărat băuturi alcoolice, iar odată ajunși în camera în care erau cazați, s-au pus pe băut. La un moment dat, au început să se certe și să se înjure
Agenda2006-03-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284644_a_285973]
-
este un dat. Se mai întreabă dacă Franța, în decadența ei, va fi în stare de „superbe negații”. Sensul ascuns, poate subliminar, al eseului este o educație. Vindecat de exaltări, Cioran deprinde decadența și se pregătește, bogat în primitivitate („De la stână la salon”), de mult inexistentă în Franța, să devină „Estet al asfințitului de culturi” și să enunțe mari negări. Ideea, pe care are instinctul, sau bunul gust, să n-o formuleze este că, educat de Franța, el îi aduce ce
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
întineri și s-ar înzdrăveni din nou să se poată odată descotorosi de pacoste! La ce-i trebuia ei noră-n casă? La ce folosesc toate femeiuștile astea cu vânt sub fuste care dau târcoale în jurul copiilor ca lupoaicele la stână, dacă nu numai la împovărarea și grijile bietelor mame! De la ele, tot răul și înstrăinarea. De la hărmăsăroaicele astea cu sângele fierbinte, care nu se gândesc decât la îmbucătura lor și la ambiția lor de-a te înlătura, încet, încet, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lătrându-le numele și-i amenința cu chefnituri scurte, clănțănind dinții ascuțiți de ragilă și cremene, să-i țină la distanță. Tudora nu era acasă. Ceruse voie și plecase, amețită de aerul rece, de ninsoare și de zăpezile căzute, la stâna din marginea pădurii, în nuntire. Avea să lipsească trei zile. Trei zile și trei nopți, câinii ciobănești și zăvozii din sat aveau să-i dea târcoale, mârâitori și pofticioși, zburlindu-și spinarea ca la lup, și ea să se lupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus, Păltiniș, Stâna de Vale, Lacu Roșu. În paralel, s-a dezvoltat și turismul maritim. Mai întâi a fost pus în valoare nămolul terapeutic din Lacul Techirghiol (în anul 1899), care a stat la baza dezvoltării stațiunilor riverane Eforie Sud și Eforie Nord
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
bronșic și a TBC-ului, hipertiroidă, în surmenaj fizic și intelectual precum și în cazul tulburărilor de creștere la copii. Păltiniș Salina Turda turistice (relief, vegetație) a dus la dezvoltarea a numeroase stațiuni climaterice: Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Borșa, Durău, Lacu Roșu ș.a.. 4. Bioclimatul de salină caracterizat prin presiune ridicată, temperatură constantă (12-14șC), umezeală scăzută (70%) și mai ales prezența aerosolilor sărați (Na, Cl, Ca, Mg), duce la acțiuni decongestive ale căilor respiratorii. Terapia dă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
balneoclimateric valorifică condițiile climatice cu caracter stimulativ ale zonei montane, contribuind la ameliorarea unor afecțiuni respiratorii și la creșterea rezistenței organismului. Cele mai reprezentative stațiuni pentru acest tip de turism sunt, de exemplu, Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Bușteni, Durău, Păltiniș, Stâna de Vale. Turismul de drumeție montană este stimulat de prezența unor peisaje geografice cu un pitoresc aparte, generat de varietatea reliefului (carstic, vulcanic, glaciar, pe conglomerate), de diversitatea ecosistemelor ș.a. Practicarea acestui turism presupune existența unor poteci marcate și amenajarea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care se adaugă infrastructura specifică, cu mijloace de transport pe cablu și pârtii amenajate. Principala regiune este Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Predeal), unde sunt concentrate cca. ½ din lungimea pârtiilor și a mijloacele mecanice pe cablu. Se adaugă Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Durău, Vatra Dornei ș.a. 2) Turismul litoral se desfășoară pe țărmul Mării Negre, mai ales la sud de Capul Midia, unde s-au amenajat 15 stațiuni, ce răspund unor motivații turistice diverse: recreere, agrement nautic, cură heliomarină și tratamentul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
folosit-o și Agripina până în anul 1962, an când Agripina a trecut la cele veșnice la vârsta de 62 de ani. Dumitru a avut trei băieți și două fete. A construit două poduri din bârne și pământ. Costache Cristescu avea stâna de oi pe aproape. Aici se întâlnea uneori Dumitru cu Costache Cristescu. Într-o zi, pe la prânz, Dumitru s-a întors cu carul de la câmp. În timp ce dejuga boii, i-a întrebat pe copii ce au mai făcut, ce au mai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu carul de la câmp. În timp ce dejuga boii, i-a întrebat pe copii ce au mai făcut, ce au mai văzut? Lucache, fiul cel mai mare al lui Dumitru și al Agripinei, i-a spus că a văzut niște oameni la stână. Abia a apucat să dejuge un bou, iar pe celălalt l-a lăsat înjugat și a plecat să vadă ce este la stână. Aici se aflau Costache Cristescu, Ion Timofte și doi jandarmi. Toți patru se întreceau în trasul cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai mare al lui Dumitru și al Agripinei, i-a spus că a văzut niște oameni la stână. Abia a apucat să dejuge un bou, iar pe celălalt l-a lăsat înjugat și a plecat să vadă ce este la stână. Aici se aflau Costache Cristescu, Ion Timofte și doi jandarmi. Toți patru se întreceau în trasul cu arma la țintă într-o buturugă de lemn. După mai multe astfel de încercări, printre care a luat parte și Dumitru, care din
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
era un trăgător bun, a avut loc o discuție contradictorie și Dumitru a fost împușcat cu un glonț de război, intrându-i prin gură și ieșindu-i prin creștet, prăvălindu-se în groapa în care ardea de obicei focul în stână, când se fierbe zărul pentru a se obține urda. Vatra era plină cu sânge. Cei doi străini au plecat peste deal și duși au fost. Din toate comentariile celor doi, adică Cristescu și Timofte, incidentul a pornit de la faptul că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vițel, dar câinele nu a zis nici mâr. Avea Cocoloș un dar de nu-l mâncau câinii ... sau mai bine zis nu-l lătrau. Lada era plină cu pelicele de miel pentru căciuli, că Burdun în fiecare vară îngrijea de stână, căci avea oi multe și l-au ușurat Lucache și cu Cocoloș de atâtea pelicele de miel, câte au putut duce ei în spate. Tot așa l-au ușurat pe Gheorghe Busuioc de vin, că doar și de vin aveau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la munte și izlazul rămân devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]