203 matches
-
scurgere permanentă și debite relativ constante. Cei mai importanți sînt: Rusaia, Gîndacu, Diaca (cel mai mare = 10 km lungime), Humoru, Scorușu, Pîrîu Rece și Ciotina. La aceștia se adaugă o serie de mici pîrîiașe, și anume: Rotunda, Zada, Măgura, Fundoaia, Stînișoara, Puiu Mare, Suhărzelu Mic, Suhărzelu Mare, Tisa, Runcu și Haju. Dorna este cel mai mare afluent din întregul curs al Bistriței, avînd, la vărsare, un debit mediu de circa 6,5 mc/s. Aportul său, împreună cu cel al Negrii Șarului
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Frasin este conectat la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei, care traversează teritoriul orașului. Localitatea este înconjurată de Obcinele Bucovinei: Obcina Mare la nord, Obcina Voronețiana la est și Obcina Stânișoarei la vest. Frasin se învecinează cu: Lungimea drumurilor publice este de 28 km pe teritoriul orașului, dintre care drumuri modernizate 11 km și drumuri nemodernizate 17 km. Lungimea liniei de cale ferată care străbate teritoriul localității este de aproximativ 3
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
IUCN (rezervație naturală de tip faunistic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Vânători-Neamț. Arealul se întinde pe o suprafață de 11.500 hectare, aflându-se se află în partea sudică a Munților Sabasei (diviziunea centrală a Munților Stânișoarei) și cea nordică a județului Neamț. Zona se află la nord de porțiunea din DN15B, ce leagă localitățile Vânători-Neamț și Pipirig . Rezervația reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii faunistice rare, în principal: zimbrul ("Bison bonasus"). Se mai
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
este o depresiune subcarpatică ce aparține Subcarpaților Moldovei, situată între Munții Stânișoarei și Culmea Pleșului, pe valea râurilor Ozana și Topolița. Târgu Neamț este cea mai mare așezare umană din . Depresiunea Neamțului este situată la extremitatea nordică a Subcarpaților Moldovei, fiind mărginită în vest de Carpații Orientali, mai exact de Munții Stânișoarei
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
Stânișoarei și Culmea Pleșului, pe valea râurilor Ozana și Topolița. Târgu Neamț este cea mai mare așezare umană din . Depresiunea Neamțului este situată la extremitatea nordică a Subcarpaților Moldovei, fiind mărginită în vest de Carpații Orientali, mai exact de Munții Stânișoarei, iar spre nord-est și est fiind închisă de Culmea Pleșului. Teritoriul depresiunii este încadrat de paralelele de 47° 17' lat. N în nord și de cea de 47°06' lat. N în sud și de meridianele de 26°09' long
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
Masivul Ceahlău, culmile bistrițene desfășurându-se pe aproape 50 km spre est. Limită nord-estică este ferm marcată de firul Bistriței, peste care se învecinează, până la Holda, cu masivele Rarău — Giumalău și mai apoi, până la vărsarea Bistricioarei în Bistrița, cu Munții Stânișoarei . La vest, sunt despărțiți în partea sudică tot de Bistricioara, până la Bilbor, de Grupa nordică a Munților Giurgeului - Munții Borsecului și ulterior, până la Pasul Bursucăriei inclusiv de Depresiunea Bilbor, de grupa sudică a Munților Călimani - Munții Bilborului. Dincolo de izvoarele Bistricioarei
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
de departe cel mai cunoscut obiectiv, este defileul parcurs de apă Bistriței care separă abrupturile Pietrosului Bistriței de Masivul Giumalău - Rarău . Oferă acces la Vârful Pietrosul Bistriței, precum și la frumoase perspective asupra Văii Bistriței , Depresiunii Dornelor , Masivului Giumalău - Rarău , Munților Stânișoarei în zona nordică, Masivului Ceahlău , a zonei de nord a Masivului Hășmaș și asupra Munților Călimani. Un aven puțin cunoscut și spectaculos, se află în imediata vecinătate a satului Hăleasa situat pe malul drept al Bistriței (administrativ pe raza Orașului
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
bl. I2, sc. D, et. 3, apt. 55, sector 6 țel. 4106848 10163 NEGULESCU ANCA (n. 1954) Str. Turda, nr. 129, bl. 1, sc. D4, et. Parter, apt. 144, sector 1 țel. 6662829 092505732 13257 NEGUT ION (n. 1927) Str. Stânișoara nr. 6, sector 5 țel. 7892580 9478NICA CONSTANTIN CRISTIAN (n. 1956) Str. Sld. Șerban Ilie nr. 3 sector 4 țel. 3371399 092228026 9232 NICOLA ADRIANA (n. 1953) Sos. Vergului nr. 21-29, bl. G1-G4, sc. C, et. 8, apt. 127, sector
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
mai există o șansă. Căpitanul Își duse pumnul drept la inimă. Ceilalți făcură la fel. Apoi fiecare grup porni În altă direcție. Seara cădea peste Țara Dornelor Încet, ca o tristețe amânată prea mult. 28 iulie 1476, Leșu Ursului, munții Stânișoarei Voievodul nu sesizase decât târziu tropotul ușor al unui cal ce se apropia de el. Scoase sabia și se Întoarse fulgerător, gata să lovească. - Stai ușurel, măria ta... spuse, cu un zâmbet năstrușnic, Alexandru. Că doară nu mi-s ursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pomăt și zumzet de albine sus, în deal, în capătul Uliței Ion Creangă, nu departe de acea fermecată Dumbravă minunată, unde-au călătorit și s-au rătăcit micuța Lizuca și prietenul ei, Patrocle. De-aici pleca la vânătoare, în Munții Stânișoarei, ori la pescuit, la iazurile din preajma târgului, pe care le-a iubit și înveșnicit în Nada Florilor. A scris aici o duzină de cărți. Și multe din povestirile pe care le-a urzit în cărțile sale, le-a auzit prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
erau neliniștite datorită prezenței grupurilor înarmate sau a fugarilor politici. Pornind de la asemenea realități, Direcția Regională de Securitate Vâlcea a întocmit în februarie 1949 un „plan de acțiune informativă în problema «Bande»“, care prevedea: 1) Adâncirea acțiunii informative în jurul mănăstirilor (Stânișoara, Turnu, Robaia, Bistrița, Horezu și Arnota) și satelor (Costești și Bărbătești) din regiune, unde existau semnale că partizanii aveau susținere, inclusiv în forma aprovizionării. Se dispunea ca la mănăstirile Stânișoara și Turnu să fie dirijat și instruit informatorul „Nica“, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
problema «Bande»“, care prevedea: 1) Adâncirea acțiunii informative în jurul mănăstirilor (Stânișoara, Turnu, Robaia, Bistrița, Horezu și Arnota) și satelor (Costești și Bărbătești) din regiune, unde existau semnale că partizanii aveau susținere, inclusiv în forma aprovizionării. Se dispunea ca la mănăstirile Stânișoara și Turnu să fie dirijat și instruit informatorul „Nica“, care urma să activeze sub coordonarea unui sublocotenent de la Regionala Vâlcea. Două informatoare aveau să fie reactivate la mănăstirea Bistrița, realizarea instructajului și dirijarea lor revenind Biroului Raional de Securitate Horezu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
purtând același nume și Lacul Roșu. - în est se înșiră de la nord la sud munți și culmi aproape paralele, alcătuite din roci sedimentare, cu înălțimi sub 1 650 m și care sunt bine împădurite. Pe stânga Bistriței se află Munții Stânișoarei, iar pe DE REȚINUT Pasul Prislop (1 416 m) este cel mai înalt din Carpații Orientali; Munții Rodnei sunt cei mai înalți din Carpații Orientali (2 303 m vf. Pietrosu și 2 279 m vf. Ineu), cu relief glaciar și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
excavații în versant, depozitarea dezordonată pe areale limitrofe sau pe fundul văilor mici a unor însemnate cantități de pământ, piatră, deșeuri etc. Un exemplu sunt exploatările de sulf din masivul Călimani, în Carpații Orientali, și de minereuri cuprifere din Rarău, Stânișoara, Munții Apuseni. - extinderea suprafețelor cu pășuni și fânețe, prin defrișarea pădurilor din vecinătatea satelor și din zonele cu altitudini până la 1 600 - 1 800 m, formând astfel un mediu al pajiștilor secundare. - realizarea unor construcții mari, îndeosebi hidrotehnice, este însoțită
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din județul Focșani, unde cumanii ar fi avut un episcopat. Adăugăm pe lista posibilelor derivate de la baza pecenego-cumană koz cel puțin toponimele Cozla, care denumesc un sat în județul CarașSeverin și unul în județul Sălaj, precum și un vîrf în Munții Stînișoarei, care, așa cum se poate observa ușor, au paralele în toponimia sud-dunăreană de origine turcică. Considerăm că cele două etimologii sunt la fel de posibile lingvistic, verosimile geografic (vezi numeroasele Aluna, Alunu, Aluniș, Alunoasa, Nucu, Dealu Nucului, Nucușor pe de o parte, Capra
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
explorative și inițiatice (ca în eposul popular) având ca scop cunoașterea, inițierea, descoperirea adevărului despre moartea lui Nechifor, restabilirea justiției. Spațiul geografic obiectiv în care se desfășoară acțiunea (spațiu real, de la Măgura Tarcăului până în ținutul Dornelor, din colo de muntele Stânișoara) este dublat de un spațiu simbolic (spațiul labirintic, drumul ce urmează itinerariul simbolic al soarelui, spațiul interior al visului etc.). Reperele temporale sunt și ele duale, timpul diegetic obiectiv (mai puțin de un an, din toamnă până la sfârșitul lui mar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
gimnastică medicală, ștrand cu apă termală În aer liber (Căciulata) etc. La aceste elemente cu mare forță de atracție asupra turiștilor se adaugă În mod fericit numeroase obiective, cum ar fi: monumente istorice și de arhitectură (Mănăstirile Cozia, Turnu și Stînișoara, biserica Ostrov etc.), rezervația naturală complexă Cozia, masa lui Traian, izvorul lui Alexandru Ioan Cuza, castru Arutela etc. Puternica bază materială de cazare compusă din 9 hoteluri, 16 vile, 13 pensiuni, moteluri cabane și popasuri, restaurante, baruri, cofetării, pensiuni, o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
perimetrul stațiunii; - efectuarea unor marcaje noi, care să conducă la castrul Arutela, masa lui Traian, izvorul lui Alexandru Ioan Cuza, mănăstirea Turnu, Halta de la Căciulata (de unde poate fi luat trenul spre Turnu) etc. și În paralel refacerea marcajelor spre mănăstirea Stînișoara și cabana Cozia; - la masa lui Traian, castrul Arutela, izvorul lui Alexandru Ioan Cuza, rezervația complexă Cozia, să fie amplasate panouri cu texte În limba română și engleză În care să se prezinte, importanța științifică și turistică a obiectivelor respective
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.: castru roman Arutela, sec. II-III; - m. arh.: ruinele bisericii Cozia Veche; - m. arh.: rezervație arhelogică; - m. arh.: Schitul Ostrov - anul 1521, cu pictură interioară, ctitorit de Neagoe Basarab; - m. arh.: Mănăstirea Stînișoara; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1712, cu pictură interioară; - m. arh.: mănăstirea Cozia cu tot complexul: picturi și muzeu, 1388 ctitor Mircea cel Bătrîn (mormîntul lui Mircea cel Bătrîn și mama lui Mihai Viteazu); - m. arh.: mănăstirea Turnu, cu pictură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu desene de Eugen Drăguțescu, Paris, 1966; Mai aproape de îngeri, cu desene de Eugen Drăguțescu, postfață Ion Negoițescu, München, 1986; ed. anastatică, București, 2003. Repere bibliografice: Pavel Chihaia, Un scriitor de frunte al exilului românesc, RL, 1993, 11; Nicolae Stroescu Stânișoară, Cuvânt pentru George Ciorănescu, JL, 1993, 11-12; Ana Blandiana, Împotriva fatalității dizolvante, JL, 1993, 11-12; Cornelia Ștefănescu, Și-a asumat povara iubirii, JL, 1993, 11-12; Ioana Pârvulescu, Luxul lecturii, RL, 1993, 22; Viorica Nișcov, George Ciorănescu, RL, 1994, 1; Chihaia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
deplasare din tabăra de la Fântâna-Mare. De aci Batalionul 4 comandat de Maiorul Balmez (primul din rând, stânga) s-a deplasat la Broșteni pe Bistrița. Deplasarea s-a executat pe acolo secret față de grănicerii austrieci de la Cornul Luncii (granița de atunci) Stânișoara. Celelalte 3 batalioane - Comandantul Regimentului fiind Col. Ghelemé - le-am deplasat la Ciumulești pe Valea Moldovei spre a nu fi prea aproape de granița de la Bunești. Aci a rămas Regimentul și după lăsarea mea la vatră În noiembrie 1915 ca plutonier
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
decât cea descrisă în comunicatele oficiale. ... Seminariștii s-au întors din vacanța de iarnă, plini de surprize... Abia așteptau să se înnopteze, și, în dormitor odată cu „stingerea”, să înceapă povestirile. În marea lor majoritate, erau din nordul Moldovei, din munții Stânișoarei, Neamțului și Bistriței... de prin satele Ghindăoani, Grumăzești, Crăcăoani, Pipirig, Poiana Teiului ori Fărcașa ș.a. La plecare, povesteau ei, au lăsat satele îngropate în omăt, iar din casele, ca niște momâi învelite în alb, răsăreau doar hornurile cu fuioare subțiri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Cotul Donului” , și a luat calea munților.. I s-au alăturat învățători, ofițeri rezerviști, studenți, dar și simpli țărani... toți, de prin localități ca.. Pipirig, Grumăzești, Ghindăoani, Vânători, Crăcăoani, din munții Neamțului.. din Borca, Poiana Teiului, Hangu, Viișoara, de la poalele Stânișoarei... dar, și din sudul Bistriței, Tașca, Tarcău, Piatra Șoimului, ș.a. Toți oameni tari, oameni de munte, care cunoșteau bine legea muntelui... Au venit la el, și i s-au alăturat trup și suflet. Erau oameni încrezători în el, și în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
molcome.. După încruntarea sprincenelor și cutelor frunții, dădea impresia unui om cu o voință de neclintit. Când vorbea de străbunii lui, cu glasul grav și molcom, al omului de la munte, era cu totul fascinant. A văzut lumina zilei, la poalele Stânișoarei, într-un cătun de câteva case răzlețe, mai sus de Poiana Teiului, unde începea pădurea, deasă și adâncă..fără capăt. „La naștere povestea el pe un ton glumețcând popa m-o botezat, m-o scăpat în cristelniță, atât eram de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Runcu, supraveghind șoselele care duc de la Piatra Neamț prin Bărgăuani, Dragomirești, Grumăzești, Crăcăoani, Tg. Neamț, Vânători, Pipirig până sus la izvoarele Nemțișorului... Spre sfârșitul verii, siliți de trupele de miliție și securitate care-și întăriseră efectivele, s-au retras în munții Stânișoarei, mai greu accesibili.. cu păduri fără capăt, unde le pierdea urma.. și, de unde atacau surprinzându-i în ambuscade. Coborau pe la Coada Lacului, Izvoru Muntelui, spre sud, pe cursul prăpăstios al Pângărâciorului, își îndeplineau misiunea, și, treceau Bistrița pe la Bicaz, pierzându
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]