347 matches
-
vrei tu.” Și eu am spus-o cu suflet și emoție, și nu m-am încurcat deloc, ba chiar am tras cu ochiul la sfârșit, întregind portretul moșului: „Și de-acolo știe Moșul, / Că-i șiret el, lucru mare”. Din cauza stânjenelii create de primele încercări eșuate, toți cei de față, copii și părinți, m-au ascultat cu mare atenție. Și versurile pline de credință spuse cu patos și inimă de un copil care nu cunoștea spaima de comuniști i-a impresionat
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
de la cămin, și după aceea îi va aduce pe bunici, toate acestea până în ora zece seara. Era stabilit ca ceilalți invitații să sosească la ora douăzeci și unu treizeci, să aibă timp să socializeze între ei, să se cunoască, pentru a dispărea stânjeneala dintr-un grup de necunoscuți. Cris, în afara lui Marian și Andrei și-a mai invitat câțiva prieteni și colege mai apropiate sufletește. Cum nu știa fiecare cu cine va veni la banchet, era și el curios cum va arăta grupul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
cocoloș de brânză. Și pe când acesta își ștergea mustățile după cele câteva înghițituri de apă sorbite cu nesaț, s-a auzit poftită să-i pozeze. Puțin intimidată de siguranța invitației, și-a trecut degetele prin părul cam rebel și cu stânjeneală s-a așezat pe scăunelul scund, în fața pictorului. Artistul o privi scurt, cum îi era obiceiul, mijind ochii. Îl văzu cum își țuguie buzele sub mustăți și, spre nemulțumirea ei, cum scoate un mormăit de neînțeles. Mai observă cum apucă
PORTRETUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349372_a_350701]
-
de la cămin, și după aceea îi va aduce pe bunici, toate acestea până în ora zece seara. Era stabilit ca ceilalți invitații să sosească la ora douăzeci și unu treizeci, să aibă timp să socializeze între ei, să se cunoască, pentru a dispare stânjeneala dintr-un grup de necunoscuți. Cris, în afara lui Marian și Andrei și-a mai invitat câțiva prieteni și colege mai apropiate sufletește. Cum nu știa fiecare cu cine va veni la banchet, era și el curios cum va arăta grupul
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
Nu se mai aude Serenada Privighetorii, îmi pare rău, mai uităm de multe. E liniștea unei prăbușiri în golul de insuportabilitate termică și toate se dezintegrează sub această vreme tipic catastrofală. Când printre întrezăriri urmăresc soarele extrem de strălucitor și fără stânjeneală, senzația că acolo fierbe universul pune stăpânire pe mine. Sub amenințarea unei liniști atotstăpânitoare, nimic nu mai are dezideratul unui viețuitor în acest capăt de pământ.Nopțile verii de-acuma nu mai au conturul unei visări perfecte. Greierii și-au
MI-AŞ FI DORIT SĂ FIE UN VIS de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364816_a_366145]
-
întrebă: - Pe unde umblați, neastâmpăraților? Nu mi-ați promis că stați în casă până mă întorc? Pe unde...ați umblat? Cei doi iepurași se ascund unul în spatele celuilalt de rușine că au supărat-o pe mama lor. Când le văzu stânjeneala îi cheamă lângă ea, îmbrățișându-i cu dragoste. Iepurașii se lipesc cu încredere și iubire de mama lor. Acum n-are decât să bată vântul și să fie ceață până mâine... Casa lor era la doi pași de locul unde
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
parcă nu avea nicio noimă tot ce făceam. Ea părea că nu-mi dădea importanță, încerca să nu mă bage în seamă, își aranja lucrurile în șifonier și în sertare, cu o prefăcută atenție acordată acestei activități. Încă nu dispăruse stânjeneala dintre doi oameni străini, care nu s-au văzut niciodată, decât în pozele de pe avatar, sau cu ajutorul camerei web. Doream din nou s-o îmbrățișez și am făcut un pas spre ea, dar ea se strecură cu pricepere, intuind ce
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
am desfăcut sau “tăiat” nodul atâtor panglici - parcă pentru a compensa sentimentul cu care credeam că inaugurează oficialitățile atâtea manifestări îndeobște edilitare, unul emfatic, de mărinimia “buricului pământului” - încât aproape că începeam să înțeleg o oarecare oboseală rutinieră, poate chiar stânjeneală pe care trebuie s-o fi încercat acestea! La două-trei zile am fost “programați” să ne cunoaștem cuscrii, aceștia fiind plecați din localitate la venirea noastră aici, ca și pe surorile lui Darrell, Darla, Debby și David, fratele său Referință
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (3) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356732_a_358061]
-
un răspuns mai detaliat, dar n-apucase, întrucât Procuroru' îl întrerupsese, rostind înveselit: „A!... Agent, deci!... Hai să trăiești, Agentule!”, în timp ce-și ciocnea sticla de bere de a sa, printr-un gest arhicunoscut tuturor bărbaților. Revenise apoi, sesizând stânjeneala tânărului: „Nu-i nimic rău în munca asta. Nu te simți jicnit! Doar că mă distrează ceva!... Știi ce? Faptul că-n țara asta, toate meseriile au devenit de agenți: agenți de vânzări ... agenți comerciali ... agenți de marketing ... agenți de
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
procent de circa 30% din populație, restul de 70 rămânând cel puțin indiferent, dacă e să luăm în calcul nepăsarea, dar și teama. Din procentul rămas, de 70%, să zicem că 20% ori poate mai puțin, au un sentiment de stânjeneală, se simt oarecum vinovați că ei sunt sănătoși, iar ceilalți nu, cu toate că, dacă ne gândim bine, nimeni nu este perfect sănătos. Rămâne un procent de circa 50% peste care orice informație de acest fel nu-l atinge, indiferent de gravitatea
VINA DE A FI BOLNAV de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368118_a_369447]
-
din nou.Ști!...am visat clipă asta,din clipă în care te-am condus la gară.Iartă-mi lipsa manierelor,nu obijnuiesc să primesc oaspeți,te servesc cu ceva? -Un pahar cu apă zise Maria încercând un vag sentiment de stânjeneala provocat de faptul că nu știa cum va reacționa Aurel când va afla motivul acestei vizite. Iar cand Aurel reveni în cameră și așeza paharul pe masă,Maria se hotărî să-i spună adevărul. -Aurele,te rog așează-te lângă
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
potrivește gleznă ei în palmă lui.Si revăzu dulce și dureros ,cu ochii minții formă sânului scăpat din strânsoarea palmei ei într-o după amiază fierbinte de vară. Și îl privea cu ochii aceia frumosi.Fara să fie stânjenita...deși stânjeneala se ghicea sub vena care-i pulsa sălbatic la tâmpla stanga.Si buzele-i i le simțea frematande. Atunci știu ce de fapt nu-i ieșise niciodată din minte.O amânase numai... Pentru o secundă privirea ei slabi sub arșiță
POVESTE DE DRAGOSTE (2) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354164_a_355493]
-
Eugen, cu sau fără zahăr? - Fără, te rog! Mulțumesc, sărut mâna! După acest schimb de cuvinte, aproape obligatorii în astfel de situații, Iuliana plecă la bucătărie, dezlipindu-și cu greu privirea de pe chipul mamei sale. Eugen își freca palmele, semn de stânjeneală ori de nehotărâre, cum destul de rar i se întâmpla. Doamna Luiza îi ocolea privirea și își oprea cu greu câte un oftat după fiecare replică exprimată ori ascultată. La fel de stingheri, amândoi și-au ocolit privirile preț de câteva secunde. - Domnule
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
vrei tu.” Și eu am spus-o cu suflet și emoție, și nu m-am încurcat deloc, ba chiar am tras cu ochiul la sfârșit, întregind portretul moșului: „Și de-acolo știe Moșul, / Că-i șiret el, lucru mare”. Din cauza stânjenelii create de primele încercări eșuate, toți cei de față, copii și părinți, m-au ascultat cu mare atenție. Și versurile pline de credință spuse cu patos și inimă de un copil care nu cunoștea spaima de comuniști i-a impresionat
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
căzu ca un trăsnet întrebarea unuia dintre bicicliști. Luat prin surprindere, muzeograful mormăi ceva ce semăna cu un fel de scuză nedeslușită. Nici cel care pusese întrebarea nu înțelese prea bine de ce era vitrina spartă. Au trecut peste moment de stânjeneală și s-au îndreptat spre bicicletele lăsate la ieșire. S-au urcat nerăbdători în șaua bicicletei și au ieșit pe aceeași poartă pe care intraseră cu câteva clipe mai înainte fără să le pese de general. Din înaltul treptelor mausoleului
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
pentru primirea oaspeților cu onor. - Ești liber!, rosti generalul. Căpitanul coborî sabia și o băgă în teacă. - Să trăiți domnule general!, zise el făcând stânga împrejur depărtându-Generalul își duse mâna la mustață, răsucind colțul ei așa cum obișnuia în momente de stânjeneală și se retrase înăuntrul Mausoleului spre sarcofag. Regretă că-l mai anunțase pe Alexandru Averescu despre eveniment. Bicicliștii ăștia nu știau ce-i acela respect cu adevărat. Călcau în picioare noblețea unei jertfe militare care ar fi meritat mai mult
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
din sală pronunțând alte câteva nume, unele total necunoscute Irinei. - O, super! Dar dați-mi vă rog și câteva nume de antreprenori de succes de la noi, spuse oarecum nerăbdătoare vocea trainereului. Răspunsul se lăsa așteptat; doar o foială și o stânjeneală discretă, indica faptul că cei prezenți auziseră întrebarea. - Irina Schrotter, spuse cineva într-un târziu. N-am auzit de ea, răspunse trainerul. Cu ce se ocupă? Și fără a mai aștepta răspunsul dat de undeva cu o voce moale, insistă
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
Dintre care unu-doi să le dea și lor târcoale. Dar să fie așa, mai finuți, nu din tagma celor ce-și amintesc să cumpere flori când se cherchelesc sau fac vreo boacănă. Nu mai pomenesc de senzația aceea de stânjeneală când te apropii de taraba cu flori. Oare ce flori să cumperi? Și câte? Iei mai multe alandala, șapte flori de nouă feluri, aceeași floare în enșpe nuanțe, ori aceeași floare într-o singură culoare? Cum e indicat? Că fiecare
„- Aş dori un buchet de flori pentru prietena mea!” „- Ce-mi puteți spune despre ea?...” Despre ei, cei terorizați de buchetul pentru ea () [Corola-blog/BlogPost/338855_a_340184]
-
luat o întorsătură nu tocmai plăcută. Relația noastră a ajuns într-un punct de stagnare și a rămas acolo luni bune. Aproape că am început să ne ignorăm reciproc, însă din fericire ne-am întâlnit față în față și, din stânjeneală, tot ce am putut face a fost să râdem de acel episod. Apoi ne-am reluat prietenia. Dar dacă nu ne întâlneam era altă poveste. Ceea ce mă duce la altă întrebare. Dacă nu te vezi pe viu, cum faci să
De unde atâta ură pe Internet? () [Corola-blog/BlogPost/338944_a_340273]
-
integralitate. Cursurile de semiotică din facultate, cele de lingvistică structurală, ba chiar orele de folclor și de teoria literaturii mi-au fost infinit mai folositoare decât orice alt curs de economie pe care l-am urmat după facultate, voluntar, din stânjeneala de a nu avea „studii de specialitate”. Pragmatica lingvistică îți deschide capul cu forța unei revelații și subîntinde restul universului de conținuturi. În plus, asta îmi dă un avantaj competitiv asupra celor care după facultate au rămas practic doar cu
Diploma ta nu valorează (mai) nimic () [Corola-blog/BlogPost/338073_a_339402]
-
nu eram de serviciu. Viorica bătea uneori apropouri să-i repar nu știu ce aparat tocmai când soțul era de serviciu. Nu am dat curs, dar indirect i-am spus soțului când, de față cu el, am reparat aparatul defect. Râzând de stânjeneala mea când a întrebat „de unde știai că-i defect” mi-a spus verde-n față „ai fi făcut o faptă bună astâmpărând necesitățile acestei femei pe care, cu tot efortul nu le pot acoperii”. Nu era gelos și o compătimea
PRIETENUL CASEI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343241_a_344570]
-
parcă nu avea nicio noimă tot ce făceam. Ea părea că nu-mi dădea importanță, încerca să nu mă bage în seamă, își aranja lucrurile în șifonier și în sertare, cu o prefăcută atenție acordată acestei activități. Încă nu dispăruse stânjeneala dintre doi oameni străini, care nu s-au văzut niciodată, decât în pozele de pe avatar, sau cu ajutorul camerei web. Doream din nou s-o îmbrățișez și am făcut un pas spre ea, dar ea se strecură cu pricepere, intuind ce
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
fost să faci criza asta acasă, nu pe-aci. Văzând locul unde se afla și privindu-se atent, omul se simți stânjenit de postura în care se afla. Căpitanul urlă la câini să tacă din gură acum, în timp ce Sile observa stânjeneala omului. După ce potoli câinii, căpitanul se întoarse spre om și îl întrebă: - Cum te simți acum? Ți-e mai bine? Ai nevoie să te ajutăm să ajungi acasă? - Vă mulțumesc, oameni buni! Dacă nu erați voi... - Ei, dacă nu erau
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
iubea atât de mult pe ea încât nu mai avea loc nimeni în sufletul său? Dacă se gândea bine, nici în relațiile cu familia nu se manifesta altfel. Nu simțea o efuziune deosebită când era în preajma lor. Exista o anumită stânjeneală. Ele aveau viețile lor, destul de tumultoase și pline de evenimente, unele mai șocante decât celelalte, pe când ea s-a mulțumit cu puținul ce i-l oferea singurătatea. Prefera să fie izolată, să ocolească orice era legat de public, de lume
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
de sub biroul colegei. În efortul ei disperat de a-și recăpăta echilibrul, abandonă involuntar pachetul de hârțoage pe care-l purta în brațe, ce se risipi pe sub birourile colegilor și pe sub scaunele acestora, care o priviră surprinși și amuzați de stânjeneala ei, mai mult decât evidentă. Murmurând scuze, roșie ca focul și umilită peste măsură, reuși să adune hârtiile și se întoarse la locul ei, tulburată și rușinată, străduindu-se să se recompună și să-și reia lucrul cu luciditate. Restul
HAPPY VALENTINE S DAY de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372512_a_373841]