236 matches
-
nu-ți vine să mai pleci..., parcă nici ție, călătorule, nu ți-ar veni, dacă nu ar ajunge la tine mirosul îmbietor de sarmale fierte-n oală de lut, ce ți se topesc în gură fără a le vedea măcar, stârnite și de acea țuică cu care-ai fost întâmpinat! Și, cum românul, în speță - moldoveanul, nu se dezminte atunci când este vorba de ospitalitate, nici domnul Temistocle Diaconu, întâiul gospodar al comunei, nu este mai prejos, domnia sa fiind un exemplu de
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
îți zăresc făptura/Strălucind în lacul plin de vise/ Îți miros parfumul îmbietor de rouă”...(„Suspin”). Însă echilibrul vis-realitate este fragil: „O petală cade lin pe lac/ Nu te mai văd/Erai o Morgana”. Iubita ivită în simțurile sale trezite/stârnite, are chip metamorfic, ascuns în cutele visării și îi bulversează trăirile. Iar sentimentele, încă neconturate, se strecoară prin sufletul său pur, provocându-i atitudini, dorințe, îndoieli, temeri, toate simțiri imprevizibile, necunoscute, care-i dau senzația că este urmărit, monitorizat, încătușat
FIORII INEFABILI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340462_a_341791]
-
Ce mai, o băgasem pe mânecă! Când mi-au spus că sunt liber să plec, eram cel mai fericit om. Dar, când să ajung la ușă, m-am trezit strigat de președintele comisiei, care nu prea luase parte la hazul stârnit și am văzut cum, de sub sprâncenele-i stufoase, mi-a aruncat o privire de mi-a înghețat sângele în vine. „To’așu! Am impresia că dumneata ai prea multă ideologie burgheză în subconștientul dumitale, că dacă ar fi în conștient
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
dorindu-și pentru câteva momente să se afle în cuștile de tablă prin ale căror găuri nu pot trece pietrele. Pietrele zboară, răpăie pe tabla dubei, iar când nu răpăie se aud icneli, vaiete și înjurături. În urma mașinii rămâne praful stârnit și un vacarm de nedescris. * * * Arina, constatând că momentele de adâncă tăcere s-au prelungit prea mult, socoti că acest fapt este în dezavantajul ei și întrebă la întâmplare: - În fond, ce are Duruma cu tine? De această dată Albert
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
fiecărui trăitor creștin în destinul său ascensional, predestinat spre eroism și martiriu: caracterul, educația, tradiția, soarta, curajul, revelarea, harul, misiunea, responsabilitatea, vocația, crucea, învierea, înălțarea, desăvârșirea. Gândurile ostașilor se așterneau troienite peste tinerețea lor cutezătoare, ca o ploaie de vară, stârnită repede din senin, vijelioasă și de scurtă durată, înfierbântând trupurile și limpezind sufletele ca niște frumoase coline de brazi tainici ai eroilor, ce scânteiază sub binecuvântarea astrului prin mireasma jertfelor sfinte. „În rama cerească a primăverii pătrundeau, înghiontind inima, zburătăcind
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
sale înmănușate, nici nu putusem să arunc o privire la adresă, telefon etc. Am pus-o mașinal în buzunarul sacoului. Nu apucasem să mă dumiresc bine de ceea ce primisem, căci ea alunecase pe lângă mine luată de o pală de vânt stârnită subit în acea amiază fierbinte, când orașul părea că plutea ridicat pe aburii degajați de asfaltul trotuarului. Cum eram în preajma fântânii arteziene de la Universitate, mă așezasem pe o bancă, să derulez filmul întâlnirii cu totul insolite. Și, în fumul unei
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
din stelele de mare care își urmaseră stăpâna. - Pentru ce dorești să vorbești cu regele nostru? - Este în palat, sau nu? - În acest palat nu se intră oricând și oricum! Unde te crezi? Balena plesni puternic cu coada, iar valul stârnit o împinse pe Stela departe de Palatul de Smarald în care locuia regele peștilor. Tocmai când se gândea să facă o nouă încercare, în apropiere se auzi sunetul prelung al unui melc de mare. Tânăra văzu câțiva bărbați trăgând după
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
cu dulcele păcat, În mine clocotesc nebunatice dorințe Mă storci de vlagă, mă umpli de căințe. Te chem în lumea mea de vis, Să țesem cărare pe tărâmul interzis, S-aprindem scântei din jarul mocnit, Ne pâlpâie în priviri focul stârnit. Referință Bibliografică: Sub dalta ta... / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2299, Anul VII, 17 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mariana Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SUB DALTA TA... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380346_a_381675]
-
Bogăția-n coșuri grele adunată. Vesmântul e în nuanțe asortate, De la o zi la alta schimbate. Silueta după frunze forma-și schimba, Azi coroană-ncărcată, Mâine tulpina felina, Azi uscată, mâine de picuri plină. Soare blând, dulce adiere, Zburliți copaci, Stârnita de furtună a ramurilor apropiere. Nori albi, pufoși sau negri de mânie, Crizanteme-n bigudiuri, Ramuri lungi de salcii atârnând în armonie ---------------------------------------- Rodica EIZIKOVITZ Haifa, Israel 10 aprilie 2015 Referință Bibliografica: Rodica EIZIKOVITS - VERSURI PURTATE DE VÂNT / Rodica Eizikovits : Confluente
VERSURI PURTATE DE VÂNT de RODICA EIZIKOVITS în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372895_a_374224]
-
-ți alese! 62 E iarba asta îmbietoare o minune sfântă E darul meu, cerescul dar de nuntă Și văd cum în mătasea de smarald Se vor cuibări: odor și drag cu drag. Terra: 63 -Iubite! ascultă seara-n concert privighetori Stârnite blând de aștrii Tăi strălucitori Și triluri felurite curg, -auzi cum sună În pliscurile lor urarea: "noapte bună". *** 64 Și milioanele de ani trecură-n desfătare Cum trec azi turmele sătule spre culcare. -SUNT Tatăl Dumnezeu și pe-astă stea
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
ridicat brațele să atingă cu degetele ei umerii lui Becky. Becky cea înaltă se îndoise că o ramură aplecată, trasă în jos să-și dăruiască fructul. Trupurile lor atât de apropiate între pânzele subțiri ale bluzelor îngăduiau transmiterea fiecărui zvâcnet stârnit și fierbinte. Îmbrățișarea de atunci stăruia în amintirea ei și acum. Amintiri nemărturisite nimănui vreodată. Acum, încă o dată ele invadară memoria lui Becky. Atunci năvăliseră să-și primească alinarea sub dezmierdările Aialei: Iaron care-i respinse gestul de tandrețe, altădată
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
îmi oferi ritmate sărut din buzele rujate arsuri de sâni, icniri și scâncet prin pori ardoarea varsă plânset izbiri de val ce-aduc furtună duet de gemete răsună în ritmurile-amețitoare de trupuri vii, fremătătoare un ceas, o noapte, cine știe ? stârniți de ritm și frenezie fiorii-n pântec nu ne mint alint, răsfăț și iar alint *** ce rai ți-s sânii borboane plouă aspru crâmpoțiți inspiră muze pielița de fruct respiră rouă când se simt priviți dezmierd de buze hulpav mă
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
Solitar, care le asocie, după moda franceză, zonei desertului, mai cu seamă că fuseseră aduse și... fructe. Păstră, în aceeași notă elegantă, discreție, zâmbind către sine și către ceilalți. Amfitrionul, cu figura sa impenetrabilă, se făcu a nu observa nedumerirea stârnită. Își luă pe farfurie o prună și mușcă din ea cu nări tremurânde de adevărat gourmet. Miramoț fu cea care îi urmă Americanului. Ea apucase un micuț ciorchine de struguri negri și ciugulea încetinel câte un bob, savurându-l, era
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
20 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu te pictez cu raze de flori și de ninsoare Ce-mi izvorăsc din sânge cu flăcări de mister, La răsărit de lună, când stele curg din cer Și-astfel m-aprind de arderi stârnite de-nnoptare, Ca să-ți înalț altare din visu-mi efemer Cu doine de lumină, mirabil giuvaer... Te-nalț, o, necuprinso, cu-amurguri cântătoare Iar tu mă-mbraci în toamne și-n flori de palmier Și-mi pustiești și cântul, și visul și
EU TE PICTEZ CU RAZE (SONET) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375184_a_376513]
-
nr. 2090 din 20 septembrie 2016. Eu te pictez cu raze de flori și de ninsoare Ce-mi izvorăsc din sânge cu flăcări de mister, La răsărit de lună, când stele curg din cer Și-astfel m-aprind de arderi stârnite de-nnoptare, Ca să-ți înalț altare din visu-mi efemer Cu doine de lumină, mirabil giuvaer... Te-nalț, o, necuprinso, cu-amurguri cântătoare Iar tu mă-mbraci în toamne și-n flori de palmier Și-mi pustiești și cântul, și visul și
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
în ulei și acrilic pe pânză, ... Citește mai mult Eu te pictez cu raze de flori și de ninsoareCe-mi izvorăsc din sânge cu flăcări de mister,La răsărit de lună, când stele curg din cerși-astfel m-aprind de arderi stârnite de-nnoptare,Ca să-ți înalț altare din visu-mi efemerCu doine de lumină, mirabil giuvaer...Te-nalț, o, necuprinso, cu-amurguri cântătoareIar tu mă-mbraci în toamne și-n flori de palmierși-mi pustiești și cântul, și visul și culoarea,Când mi-adumbrești
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
repede privirea de la lună la mine, de parcă îmi citise gândurile. - Vino, am zis, deschizând larg brațele, nerăbdătoare să-l îmbrățișez, sărutându-l și strângându-l la pieptul meu cu nesaț. După câteva minute, îi auzeam răsuflarea greoaie, caracteristică unui bărbat stârnit și, topită de dorință, i-am șoptit, privindu-l galeș și strângându-l cu repeziciune, de mâini: - Vreau să facem dragoste. - Știu; și eu vreau, a zis în timp ce deschidea portiera din față cu mâna dreaptă. M-am răsucit apoi spre
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
celor șase mii de ani, Care muriră-n fragedă pruncie, înfuriați răcnesc: sodom măreț răcnește înfuriat Stînd în picioare gol și palid pe aerul gravid, spre a se naște. 255 Frîng mădular de mădular războinicul și cu tiranul, reînchegîndu-se-n durere. Stîrnitul vînt tot suflă-n jur tăios; ei fug sforțîndu-se alene; Cerșesc, implora în zadar acum; nu ascultară rugăminți; Ei roșiile vîlvătăi le văd rostogolindu-se nainte prin largul univers Din fălcile întunecate ale morții dedesubt și de pe țărmuri depărtate și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Zaragoza, Spania. Ferrando, un bătrân căpitan și om de încredere a Contelui de Luna, ordona gărzii să vegheze cu atenție în timp ce de Luna patrulează fără încetare sub ferestrele Ducesei Leonora pe care o iubește. Inima contelui este sfâșiata de gelozia stârnita de atenția pe care Leonora o acordă rivalului sau, trubadurul Manrico. În dorința de a-si ține soldații treji, Ferrando le povestește istoria cu bătrânul Conte de Luna (Abbietta zingara). Se spune că o bătrână țiganca a fost găsită aplecata
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Carlo îi dezvăluie adevărată rațiune a morții lui Rodrigo. Regele este obligat să recunoască că Rodrigo și-a sacrificat viața pentru Carlo și pentru ideile care îl însuflețeau. Sosește Contele Larma pentru a-l avertiza pe Filip despre revoltă populară stârnita de Eboli în încercarea de a-l salva pe Carlo. O multime amenințătoare îl revendică pe moștenitorul tronului. Deși Regele accepta prezenta mulțimii în închisoare, intervenția Marelui Inchizitor pune punct revoltei și toată mulțimea îngenunchiază. 1/ Auto-da-fè înseamnă în limba
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Îl ridiculizează pe un căpitan englez, stabilit și el la Paris, care face o impresie jalnică prin excentricitatea sa de-a dreptul nebunească. Nici trăsura, nici caii englezi ca la carte, semn de mare șic, nu pot ține piept stuporii stârnite de pintenii auriți, ornați cu câte o rotiță dințată cât o farfurie pentru desert, de șalvarii aduși parcă din Turcia sau de mantoul cu mâneci largi, fâlfâitoare. Iar pentru buclele răvășite ale căpitanului T., prinse Într-un soi de bonetă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
făcut o a doua ediție decât cartea Însăși. Trasă În doar câteva exemplare, ea a fost dată acum câțiva ani, din mână În mână, câtorva persoane, iar acest soi de publicitate intimă și misterioasă i-a adus noroc. Oare vâlva stârnită acum Îi va fi la fel de favorabilă? Rumoarea, În ușurătatea ei, e ca femeile: vine tocmai când pare să fugă. Poate că, În lumea asta blestemată, cel mai sigur mijloc de a dobândi succesul este de a organiza suspansuri. Dar autorul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
regulă, este mai bine să meriți cinstea fără să o capeți, decât să te bucuri de ea fără să o meriți.” (M. Twain) Cine fură azi un ou mâine fură și un bou. (Obiceiul o dată format, ca și pofta o dată stârnită, nu mai poate fi ținut În frâu: „Cine fură azi un ac mâine fură un gânsac”; „Azi o ceapă, mâine o iapă, poimâne herghelia toată”; „De când s-a Învățat a fura, i-i rușine a cumpăra”; „Pentru hoțul cel mare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
laic, fie și în cadrul unei elite culturale și politice, sunt aproape firești. Spuse și făcute de un preot, în schimb, sunt aproape mișcătoare. Nu de puține ori mi s-a întâmplat, citind aceste predici, să trebuiască să-mi stăpânesc emoția stârnită. Dar nu pentru faptul exterior că lucruri normale pentru un laic, spuse sau făcute de un preot, capătă o valoare deosebită de mărturie, adică de „periculozitate sau de risc”, ci dintr-un motiv interior și aproape imposibil de exprimat. Faptul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Consiliului Imperial din Viena s-a constituit un comitetul format din reprezentanții a peste 20 de partide, ce includea 26 germani, 8 cehi, 7 poloni, 4 slavi de sud, 2 italieni, un român și un ucrainean. Datorită puternicelor dispute politico-naționale stârnite, proiectul a fost respins cu 17 voturi împotrivă, față de 16 pentru, în timp ce restul membrilor săi au absentat. Respingerea sa și de membrii Camerei Domnilor a determinat căderea guvernului Gautsch 13. După mai multe discuții, purtate în comisia parlamentară special instituită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]