196 matches
-
metodă pentru ogor e luna aprilie. Cu fiecare săptămână Întârziată, se obține o producție mai mică de grâu. În aprilie solul are o suficientă umiditate. Se ară ușor, și până la semănat, În cursul verii, se menține umiditatea prin grăpare și stârpirea buruienilor. A doua zi dimineață suntem invitați la un ceai. Stăm astfel două ore În mijlocul personalului, care ne cere multe informații asupra sistemelor de cultură de la noi. Directorul are un singur copil, o fată de 19 ani. Ea lucrează făcând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
se închină altor Dumnezei Allah, Buddha, Confucius etc., ori chipurilor cioplite, ori diferitelor vietăți terestre sau celor care încalcă legământul Tău de orice fel, Tu, în marea Ta bunătate, de ce nu-i ierți? De ce? De ce-i condamni la moarte, la stârpire și la nimicire? Zici că suntem făcuți după chipul și asemănarea Ta? Dacă e așa, de ce Te mai miri că suntem atât de răi? Nouă, "robilor" Tăi, ne impui să ne iubim vrăjmașul, dar Tu nu numai că nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
decât În sisteme și proiecte abstracte. „Principele ideal“ la români seamănă destul de bine cu țepeș — și asta e o Înclinare de care românii ar trebui să Învețe să se ferească. Poate că un țepeș, astăzi, n-ar fi rău pentru stârpirea corupției și un plus de ordine, dar atunci cum rămâne cu democrația? Galeria princiară a românilor — foarte prezentă și astăzi În conștiința națională — implică recursul la autoritate și ilustrează o Înclinare Încă vie spre marile modele ale trecutului. Dar nici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai puțini, dar fără Îndoială funcționari mai bogați” <endnote id="(193, p. 197)"/>. În 1860, Într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova pe același subiect, Mihail Kogălniceanu considera că portul tradițional de sorginte poloneză este o adevărată „stavilă” În calea „stârpirii antipatiilor și prejudecăților naționale” și că Îi expune pe evrei „glumelor și chiar brutalităților gloatelor” <endnote id="(195, pp. 129-130)"/>. La rândul său, venind de la Berlin, În 1841-1842, prin Galiția, Bucovina, Moldova și Muntenia, dr. Iuliu Barasch - adept al Haskalei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și țigani au fost deportați În Transnistria, unde au murit cu zecile de mii. De altfel, Încă din 1913, Într-un acces de protocronism, dr. N. Paulescu propusese „exterminarea evreilor”, „cum bunăoară se ucid ploșnițele” <endnote id="(67, p. 49)"/>. „Stârpirea insectelor” se făcea În epocă „prin gazificare” - o metodă „absolut sigură și garantată”, cum ne asigură o reclamă de la Începutul secolului XX <endnote id="(843, p. 122)"/>. Este firesc să ne Întrebăm ce anume a provocat astfel de imagini - atât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spre o „vedere” de un alt nivel, prin concentrarea minții și purificarea sa de „deșeurile” lumești. Încercăm astfel să inspirăm un alt aer, să vedem o altă lumină, care ne vine din interior, dar și de undeva de sus, prin stârpirea „stihiilor” răului. Veți spune că un atare exercițiu este dificil și peste măsura posibilităților noastre. Nu este adevărat! Ca „fărâmă” a puterii divine, fiecare ființă e capabilă de așa ceva. Nici nu ne dăm seama de ce suntem În stare. Primenirea lăuntrică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
au ajuns la slăbiciunea bătrânețelor și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnic hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci, bătrâni și infirmi, mai vârtos că prin asemeni așezământul să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșitorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială și, în oarecare măsură, de reprimare. Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața Iașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
să asigure independența corpului electoral etc. Vom cere ca oricine știe ceti și scrie, să voteze direct“. Programul cerea descentralizarea administrativă și autonomia comunală. Este foarte semnificativ că pentru populația rurală programul cerea nu mai: răspândirea instrucțiunii, ușurarea dărilor și stârpirea abuzurilor, măsuri igienice pentru stăvilirea marei mortalități și o sistemă completă de ajutare, protejare și încurajare prin toate mijloacele. Nici un cuvânt despre starea economică a țăranului, nici un cuvânt despre împroprietărire. Programul cere desființarea arestului preventiv în materie de presă. La
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Între timp Însă, la sate Își fac apariția diverși „agitatori”, de exemplu „Mikás Ferenc XE "Ferenc" ” (Florian Micaș XE "Micaș" ) sau „Pap Sándor XE "Sándor" ” (Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" ), tineri care pornesc să ațâțe poporul În vederea stârpirii maghiarilor, gândindu-se că „dacă aceștia nu vor mai exista, pământul le va rămâne lor”. În urma acțiunilor acestor „agitatori”, În multe locuri românii refuză prestarea robotelor, ajungându-se și la violențe, problema pământului transformându-se din ce În ce mai mult În problemă națională
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
îngr. și introd. Dan Slușanschi, pref. Virgil Cândea, București, 1983, vol. III, t. II: Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane, tr., îngr. și introd. Virgil Cândea, text rus îngr. Anca Irina Ionescu, București, 1987, vol. IV, t. II: Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu și a Cantacuzinilor. Memorii către Petru cel Mare (1717 și 1718), îngr. și introd. Paul Cernovodeanu, tr. și îngr. Alvina și Emil Lazea, Mihai Caratașu, pref. Virgil Cândea, București, 1996, vol. VI, t. I: Vita Constantini Cantemyrii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
pentru istoria socială, religioasă și culturală a islamului a avut loc cu ceva timp în urmă în afganistan. La 27 septembrie 1996, taLibanii au ocupat Kabulul, capitala țării. Au fost imediat create 16 compartimente ale Departamentului pentru promovarea binelui și stârpirea răului. Ele nu făceau decât să aducă la zi normele juridice tradiționale. Iată câteva prevederi ale acestui departament: a) cu excepția personalului medical, nici o femeie nu are voie să muncească; b) este interzisă ieșirea femeilor în stradă fără a fi acoperite
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
constituit pentru M. în primul rând un domeniu ce îi oferea argumente pentru susținerea crezului său național. Astfel se explică și interesul inegal pentru speciile folclorice, dintre care doina a fost complet ignorată. În spiritul Școlii Ardelene, el luptă pentru stârpirea superstițiilor și practicilor magice, dar nu înainte de a le consemna, recunoscând valoarea documentară a vrăjilor și farmecelor. Continua și principiile „Daciei literare”, potrivit cărora o literatură națională trebuie să se inspire din tradiția populară. Primul apel pentru a i se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
aproximativ două săptămâni, Atczél se și afla în drum spre Moscova, împreună cu Dudás József și Fauszt Imre, pentru investigații privind posibilitățile armistițiului ungar. Atczél, refugiat din Transilvania de Sud, propaga ideile naționalismului ungar integer, care includeau și izgonirea și/sau stârpirea românilor. În 1944 a dispărut, fără a se cunoaște multe detalii despre soarta lui; probabil a murit în vreo pușcărie rusească sau românească. De numele lui merită să ne aducem aminte, pentru că o anume publicistică românească îi readuce de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în lucrare a programului de reorganizare internă, indicat de noi în Contraadresa de la 3 decembrie 1881. Brătianu primește. Carp adaugă îndată a doua condiție, cea mai urgentă în împrejurările de atunci: reforma Băncii Naționale pe temeiul etalonului de aur, pentru stârpirea agiului, care amenința finanțele statului. Brătianu răspunde că aici trebuie să se consulte cu amicii săi. Mai cerem în sfârșit încetarea «satrapiilor» din districte și, odată cu intrarea lui Theodor Rosetti în minister, dacă ar primi o prealabilă înțelegere și asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Într-un stat propriu, cuprins În granițele istorice ale Palestinei”. Se cereau, de asemenea, „reparațiuni morale și materiale pentru toate ororile și fărădelegile comise contra sa”. În Încheiere, se cerea Conferinței „legiferarea pe plan internațional a unor măsuri eficiente pentru stârpirea antisemitismului”. Rezoluția era semnată de: șef-rabinul Cultului Mozaic, Jewish Agency for Romania, Congresul Mondial Evreiesc-Secția România, Organizația Sionistă din România, Uniunea Evreilor din România (U.E.R.), Partidul Evreiesc, Agudas xe "Israel"Israel, Asociația Culturală a Femeilor Evreice din România, Asociația titraților
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
nu ar putea oare prin sfătuirea pregătirile intense de război au dus la raționalizarea majorității produselor dar a dețului Fălciu. Primarul Andrian emitea des ordonanțe prin afișare publică, pentru a enoriașilor să le arate binefacerile măsurilor luate de Guvern, pentru stârpirea speculanților (...)”. De ce i se „pusese pata” pe catolici, comisarului-șef I. Balea, am aflat din documentul următor aflat la dosar. De fapt, „catolicii precupeți” nu respectau una dintre legile antisemite care interzicea evreilor aprovizionarea cu produse de orice fel înainte de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
S-ar putea crede că regimul a început o nouă epocă epocală de sistematizare, urbanizare, reconstrucție în mediul rural, că urmărește să strângă în vetrele satelor tot ceea ce poate defini un nucleu citadin modern și că, din cauza asta, a decis stârpirea răzleților, a acelor cetățeni care se împotrivesc bunelor, generoaselor, dezinteresatelor intenții ale statului socialist multilateral dezvoltat. Dar nu este chiar așa. Ci altfel. Pentru a înțelege mai repede și mai exact este trebuință să ne întoarcem cu câțiva ani (nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mână a lehamite și a continuat: „Cu un asemenea Parlament, nimeni nu are a se teme de ceva. Legiuitorii noștri sunt cei dintâi în a șterge distincția dintre legal și ilegal”. Iată că dl Mădălin Voicu are o soluție pentru stârpirea corupției din rândul legiuitorilor. În Parlamentul României, sugerează Domnia sa, să nu mai intre decât oameni care au o avere de măcar o jumătate de milion de dolari. Îmbuibatul domn Voicu se face că uită două lucruri. Primul - care este salariul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
nu o dată, că scopul său și idealul palestinienilor este încropirea unui stat palestinian. În cele mai multe instanțe însă liderul și membrii PLO dovedesc că singurul lor scop este distrugerea statului Israel. Sharon declară că scopul său și idealul israelienilor nu este stârpirea palestinienilor de pe fața pământului, ci asigurarea integrității statului Israel. Totuși, nu puține dintre acțiunile de azi și de ieri ale lui Sharon dovedesc o atracție necenzurată pentru violență. Nu puțini palestinieni se consideră atât de jecmăniți de evrei încât, spun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Geneva și-ar fi trimis oamenii pentru a cere un Împrumut mare, oferind dobânzi foarte avantajoase. Au fost refuzați cu regret, pentru că signo ria are cheltuieli mari cu Înfrumusețarea orașului. și mai e problema piraților din Adriatica, pentru a căror stârpire trebuie construită o flotă bine Înarmată. Conrad zâmbi: — Ca și cum Veneția n-ar avea flota gata pregătită... Da, Mărite Domn, dar trimișii ducelui Amadeus au plecat cu buza umflată. Nu i-a mers mai bine nici sta rețului Otto din Schaffhausen
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lor), „stabulație” etc. După ședință, în cancelaria școlii din satul Gheorghe Doja, zărind un Dicționar de neologisme, i-am arătat primarului că limbajul consătenilor săi a luat-o înaintea acestuia: stres(s) nu e înregistrat. Nu se găsesc nici demustizare (stîrpirea muștelor) și nici igienizare. Asta fiindcă - i-am spus în glumă, citînd o vorbă din darea de seamă - cineva „nu-și exercită atribuțiile în sensul scopului”! *L-am revăzut pe Arthur Rubinstein cîntînd, împreună cu orchestra din Paris, Concertul nr. 5
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se va produce în anul 1957, când va ajunge director adjunct în cadrul Centrului de cercetări Biologice. Acest Institut de cercetare se va numi din 1960 ”Traian Săvulescu”, în semn de omagiu adus marelui savant. A făcut experimente în ceea ce privește tratamentele pentru stârpirea unor ciuperci care produc boli ale mărului. Din 23 martie 1952, este membru corespondent al Academiei Române, iar din 1963, membru titular. Alice Săvulescu a scris și a publicat, fie singură, fie în colaborare cu alte personalități, peste 150 de lucrări
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
acestea, dar etichetările au curs la vale: „Ia te uită cine vorbește de morală în universități!”. Analog, văd cum politicieni și jurnaliști extrem de vocali jubilează cu voluptate nedisimulată, unii din naivă inconștiență, alții perfect interesați, măcar din sindromul mioritic al stârpirii termenului de comparație. Destui însă speră să asasineze proiectul Legii lustrației și ideea împărțirii apelor morale în societatea românească. „Ia te uită cine le promovează! O femeie ultrapătată!”. Îmi pare sincer rău că Mona Muscă nu a relatat niciodată episodul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
stimularea investițiilor străine; un șir de promisiuni față de electorat: țăranilor: credite cu dobânzi subvenționate -, salariaților - indexări -, întreprinzătorilor - reduceri de impozite -, bătrânilor, copiilor, persoanelor cu handicap și femeilor (sic!) - pensii și alocații -, tinerilor - locuri de muncă și credite pentru locuințe -, tuturor: stârpirea corupției și o administrație nouă. Cetățenii au votat acest tip de promisiuni, dând legitimitate de reprezentare anumitor partide politice. După un an și jumătate, promisiunile par uitate într-un colț de istorie a campaniei electorale. Aceasta nu ar fi deosebit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
la revoluție, poporul universitar și sindical prin reprezentanții săi aleși a strigat în presă și la poarta MEC, „Mircea Miclea și ai lui să se ducă dracului! și a acționat strâns unit cu presa vigilentă și programatic defetistă în ideea stârpirii în fașă a germenilor revoluției. Miclea a știut că o revoluție nu se poate face fără să ai într-o mână „biciul” (sancțiunea) și în alta „zăhărelul” (răsplata financiară pentru practici bune și pentru excelență). „Zăhărel” nu a avut, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]