684 matches
-
afla acolo cu o misiune. Trebuia să găsească autorul unor infracțiuni foarte grave. Își amintea de Ileana și de cercetările pe care le făcuse împreună cu ea în pădurile din jur. Prin fața ochilor îi treceau imagini ca niște flash-uri cu starostele țiga nilor zlătari peste care se suprapuneau figurile lui Pop și ale olteanului Pohoață. Încet, gândurile lui începeau să se adune și să prindă contur. Dacă până acum îl considera pe bătrân un fel de călăuză pe care trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fata, e ca și cum ți-ar arde casa, zice romancierul Liviu Rebreanu), tot trebuiau să trimită pețitori la părinții fetei care se arătau surprinși (ei erau la curent cu mersul treburilor!), pe unul mai bătrân și cu meșteșug la vorbă, un staroste, o rudă, să expună motivul vizitei. Dacă totul decurgea normal, „se bătea palma”, stabilindu-se zestrea (vite, oi, pământ) fetei și se stabilea ziua nunții. Până la nuntă mirii rămâneau tot despărțiți și se pregăteau de marea sărbătoare a vieții lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai cetelor migratorilor sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pentru preoție. După ce-a fost preoțit, Nicolae pune Și mai mult preț pe postit Și pe rugăciune. Când părinții au murit, Foarte generos, El averea și-a-mpărțit Celor mai de jos. Arhiepiscop numit, Unchiul îl îmbie Pe nepotul său iubit Staroste să fie La o mare mănăstire, Sion botezata, Chiar de el, cu dăruire, Nou înființată. Unchiul vrea să se pornească Înspre palestine Locuri sfinte, să cunoască Și să se închine Unde chiar Mântuitorul Nostru a trăit Și El Însuși cu
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
tot ce mi-a mai rămas!...” Scrisoare în contumacie, cu dedicația: lui Damian Petrescu, viscolit de persiile Dorului! este un cutremurător poem adresat graficianului Damian Petrescu, cel care a dat un plus de nemurire unor ilustre nume ale poeziei universale, „starostele de Paris” și care a făcut din șapte cărti ale poetului Theodor Răpan autentice albume de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Marian Dumitru: Statuia unei iubiri *) O carte interesantă și foarte utilă, mină de aur pentru căutătorii de frumos, ne aduce în fața ochilor poeta, publicista și starostele de cenaclu, doamna Elisabeta Iosif : ”Orice semn este o insulă”. Întregul nostru destin, de la răsăritul tainic, până la apusul implacabil al vieții, este o călătorie plină de obstacole neprevăzute, dar și cu multe popasuri norocoase. Pelerinajul omului-scriitor la semnele importante ale
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
strada Constantin Lacea). Vlad era pe-atunci Guvernator Militar al Brașovului și Duce de Făgăraș și Almaș. „Castelul” său era nu departe de Bastionul Țesătorilor, iar pe strada Poarta Șchei, la nr. 14, era Casa Tartler unde locuia și fostul staroste al Breslei Țesătorilor - Thomas Siegel, împreună cu familia. Ei bine, așa cum era obiceiul locului, fiecare familie asigura, prin rotație, hrana apărătorilor Bastionului breslei. Și într-o dimineață, venise rândul familiei Siegel. Cahtarina, fiica starostelui (de-acum - bătrân și bolnav) se-nhămă
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
era Casa Tartler unde locuia și fostul staroste al Breslei Țesătorilor - Thomas Siegel, împreună cu familia. Ei bine, așa cum era obiceiul locului, fiecare familie asigura, prin rotație, hrana apărătorilor Bastionului breslei. Și într-o dimineață, venise rândul familiei Siegel. Cahtarina, fiica starostelui (de-acum - bătrân și bolnav) se-nhămă la sania umplută ochi, iar verișoarele sale și frățiorul mai mic împingeau din spate. Ningea bogat, cu fulgi de poveste argintată. Sania era grea. Catharina înainta anevoie la deal, printre nămeții mari. Dintr-
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
Sucevei, un spațiu multicultural, multietnic și multiconfesional. Noua instituție administrativă a magistratului Se cuvine să spunem că, începând cu anul 1783, Administrația militară (austriacă) a Bucovinei (Bukowiner Militaradministration) a trecut la reorganizarea administrării localităților înlocuind vechea formulă moldovenească (cu șoltuzi, starosti și pârgari) cu noua și moderna instituție administrativă a magistratului, care avea în frunte un jude, sprijinit de un consiliul municipal alcătuit din reprezentanți aleși din rândul populației orășenești. Astfel, la data de 3 iulie 1783, la Suceava se instituia
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
neopersan pir fiindcă se știe că p ori ph indo-european e redat în germanice prin f: pater ~ father, pur „foc“~ germ. Feuer, engl. fire; per ~ for. 5. Argumentul cel mai convingător ni-l oferă chiar limba română. Noi avem cuvintele staroste „conducătorul unei corporații“ și stareț „conducătorul unei mănăstiri“, ambele de origine slavă, care provin cu siguranță din adj. star- „bătrân“. Ideea noastră este așadar că sensul primordial al lui decan este „bătrân“ și de aici derivatul „conducător“. Numai în latină
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
așadar că sensul primordial al lui decan este „bătrân“ și de aici derivatul „conducător“. Numai în latină și greacă oamenii (și toți specialiștii!) au crezut că decan provine din decem, deka „zece“, fiind o mostră de falsă etimologie. Starețul și starostele nostru demonstrează că ideea legării de „10“ e greșită, ele fiind în mod clar provenite din star- „bătrân“, care e departe de „10“ *desent în slava veche! Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografică: Etimologia cuvantului decan / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele de porumb), jin ars. Ibăneștencele și-au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă, tăiată cubulețe, usturoi, șir din mămăligă (un amestec de apă cu făină de porumb înainte de a fi mestecat). De obicei, se consumă cu mămăliguță, varză murată tăiată mărunt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei localități: colacul de formă circulară pe care sunt aplicate flori și păsărele din aluat, în formă de S, care se oferă, de obicei, miresei, starostelui și cu care se întâmpină oaspeții, coce cu prune, ruladă din aluat de pâine care are la mijloc prune crude, amestecate cu zahăr, dată la cuptor, coce cu ceapă, ruladă din aluat de pâine cu ceapă călită puțin, pusă la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Văii Gurghiului, în repertoriul Florinei Oprea se află și o piesă ciobănească, gen zona Sibiului și piese cu iz satiric. Marin Budilcă, are 14 ani, cântă cu Ansamblul „Hora” din Reghin de 6 ani. Vrea să devină preot și este staroste la nunți, invită lumea la nuntă cu jin ars din pere, cântă la mire și mireasă „Iertăciunile” de la părinți. Pentru el muzica este un dar de la Dumnezeu pe care vrea să îl valorifice. În repertoriul său se află melodii proprii
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Acasă > Orizont > Portret > TITA BĂRBULESCU. ARTISTA ÎNSTELATA CĂ CERUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fiica a lui Nicolae Bărbulescu, lăutar cu ștaif de staroste, al lăutăriei cum n-o să mai fie nu doar la obârșia să, ci nicăieri în România mare, artista cu un glas numai melancolie, Tita Bărbulescu s-a ivit că o pasare cu glas alinător, a plaiurilor argeșene ce-a urcat
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
bagă mâna-n buzunar pentru o taxă de vreo șapte ori mai mare. Și atunci, vă veți întreba, desigur: Ce naiba găsesc de râs?! Găsesc de râs toate argumentele caduce pe care le-au rostit aseară la un post TV niște staroști de breaslă artistică - președinți care, au și recunoscut că „Încasând timbrul, își pot plăti încălzirea pentru biroul lor”, adică un lucru care, pe mine, nu mă încălzește cu nimic... Dar găsesc de râs mai ales faptul că rizibilul nu i-
BUGETUL PERSONAL AL SCRIITORULUI ŞI FOAMEA PE CARE VOR ALEŞII SĂ I-O TIMBREZE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366018_a_367347]
-
Miron Moghilă Barnovschi voievod”. Din alt text - Io, Miron Barnovschi Movilă Voievod - aflăm lucruri inedite despre scurta și fructuasa domnie, dar puțin cunoscută, a acestui domnitor-martir cu o vastă cultură, originar din Toporăuții Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
câinii lor de la celelalte trebuiau să sară în ajutorul celor care o păzeau. În timp, bătrânul Dumitru Costea l-a învățat pe Dumitrică tot ceea ce presupunea meseria de baci, Hobza și Clopățăl rămânând în continuare ciobani. Așa că, după moartea bătrânului, staroste, adică șeful stânei, a deve- nit Dumitrică al Costii. Ei își aveau stâna în Vemeșoaia - moștenire din moși-strămoși, și, cum de obicei îngrijeau de peste 800 de oi, le pășteau și în Galbena. Oile se urcau la munte în fiecare an
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
moștenire din moși-strămoși, și, cum de obicei îngrijeau de peste 800 de oi, le pășteau și în Galbena. Oile se urcau la munte în fiecare an la 1 iunie. Atunci era mare fierbere în tot satul, căci fiecare baci recunoscut drept staroste își forma turma pentru stâna sa punând la un loc propriile oi și pe cele ale rudelor, dar și pe ale altora, la înțelegere, până făceau de-o stână, adică 500-1000 de oi. Cum am spus - în Vemeșoaia era stâna
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
ce mă doare, în ploi de frânghii negre și ancore amare! Elicea mă absoarbe, viața trece, cuvintele îmi amuțesc pe gură!” Cu același har cu care a dat un plus de nemurire unor ilustre nume ale poeziei universale, Damian Petrescu - „staroste de Paris”, „graphist” genial și profesor unic de Artă imaginară, ilustrează Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret. În următoarea carte, Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005), Theodor Răpan continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
spiritualitatea decât la sate?! Și azi, îmi reamintesc spusele d-lui învățător:” Muzica e pâinea poporului nostru ce l-a hrănit și i-a astâmpărat dorurile. Atenție , la mine”: și începea a da tonul la cântece: „Eu sunt Barbu Lăutaru Starostele și cobzaru` Ce-am cântat pe la domnii Și la mândre cununii.” sau „Suflă vântul, suflă tare Marea Neagră e-n mișcare Al Constanței marinar Stă la țărm făr` de habar. ** * Mână ,mână, lopătare, Mână, zic, mână, mai tare Mân zic, mână
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
Petru Mușat, acestea având loc nu numai la palatul domnesc, ci și în casele boierești. Toți îl considerau pe domn ca pe un tată. Ioaniș Gorun, aflat la curtea boierului Coman, trebuie să salveze din ștreang pe fiica acestuia, Maria. „Starostele jocului, un flăcăiandru pus pe șotii, îl întreabă pe viteaz: - Pe dumneata cine ai vrea să te salveze, bădie? - Păi tot fătuca de odinioară. Se poate? - Dacă-i musai, de ce nu, zise el întorcân-du-se cu ea de mână.” „- Cel salvat
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
așteptata friptură haiducească, măturând mesele cu bucate, surpând drumul de acces... Toată lumea se adăpostește de furtună, oaspeții își iau rămas bun, aleargă la autobuze, la mașinile mici și căruța rămâne iar singură în curtea casei, cu speranța că la anul... Starostele ultimilor ediții, zâna cea blondă, Carmen Veronica Steiciuc, alături de bruneta și primitoarea doamna gazdă Rozalia Motrici mulțumesc juriului, acum reprezentat de prof.univ. Vasile Spiridon, lui I.D. Clement, care nu-și uită meseria de reporter și mai trage o ultimă imagine
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
sfârșit”, cel mai lung poem colectiv pentru Cartea Recordurilor http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/19/scrisoare-deschisa-pentru-natiunea-si-creatorii-proiectului-epopeic-%E2%80%9Eruga-fara-sfarsit-cel-mai-lung-poem-colectiv-pentru-cartea-recordurilor/#comment-1460 Publicat în 19 martie 2012 Romeo Tarhon Redacția Națiunea a primit recent de la domnul Vasile Bele, renumit folclorist, original staroste al nunților oșene, artist orator și rapsod, prozator și poet remarcabil, colaborator prețuit al publicației noastre, om cu har care nu permite risipirea tradițiilor sfinte ale satului românesc în deșertul dezromânizării de către neprietenii națiunii române în complicitate cu nemerniciții noștri
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]