1,300,941 matches
-
unde este cazul, credincioșii ortodocși vor putea, după retrocedare, să își desfășoare slujbele religioase în aceleași biserici, în alternanță cu credincioșii grecocatolici, din iubire frățească și din respectul pe care ni-l datorăm reciproc. Prin conținutul său, Memorandumul afirmă că “Statul Român întreține, prin instituțiile sale centrale și locale, o atmosferă de așa-zisă "neintervenție activă"prin care încearcă să arunce obligația sa legală de restituire a bunurilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, spre beneficiarii actuali ai acestor bunuri, adică
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
fie spre propriile sale instituții, fie spre Biserica Ortodoxă Română, fie spre terțe părți. Acest lucru este un abuz care generează dezbinare, amărăciune, confuzie și uneori chiar violență între cetățenii României.”, și propune ca “Restituirea bunurilor să fie rezolvată de Statul Român fără intervenția vreunei părți intermediare (parteneri, beneficiarii bunurilor, etc.). Dialogul ortodox - greco-catolic, care s-a dovedit ineficient, să intervină numai pentru identificarea modalităților practice prin care greco-catolicii își vor reprimi în fapt bunurile. Abia după ce Bisericii Române Unite cu
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
drept, se va putea rezolva, în spiritul dragostei frățești, accesul la aceste lăcașuri de cult a tuturor credincioșilor, inclusiv a celor care vor să practice cultul ortodox, indiferent cum au ajuns la această alegere.“ Problema restituirii bunurilor bisericești confiscate de statul comunist nu se limitează numai la greco-catolici. Și bisericile protestante maghiare și germane au revendicări temeinice, ca și Biserica Ortodoxă Română. Amînarea de către autorități a unei soluționări echitabile și realiste poate conduce către „cristalizarea” unei „probleme confesionale” în Romînia. O
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
bisericile protestante maghiare și germane au revendicări temeinice, ca și Biserica Ortodoxă Română. Amînarea de către autorități a unei soluționări echitabile și realiste poate conduce către „cristalizarea” unei „probleme confesionale” în Romînia. O asemenea „problemă confesională” ar mări vulnerabilitatea internă a statului și a societății, și, cu siguranță, va produce un „deficit de imagine” externă ce va afecta procesele de integrare rapidă în Europa. Indiferent de evoluția particulară a dialogului Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Greco- Catolică, Patriarhia Română înțelege să dezvolte
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
de ceilalți, capabili să creeze o conviețuire cu adevărat pașnică, înrădăcinată și fondată pe dragoste. Știm bine cum să acționăm pentru a stabili liniile care să ne conducă opera de evanghelizare, atât de necesară dupa perioada sumbră a ateismului de stat. Suntem de acord în a recunoaște tradiția religioasa și culturală a fiecărui popor, precum și libertatea religioasă. Evanghelizarea nu poate fi bazată pe un spirit de competiție, ci pe respect reciproc și pe cooperare, recunoscând fiecăruia libertatea de a trăi după
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Ministru, Silvio Berlusconi, la Palatul Chigi. Unul din punctele importante ale discuției a fost dimensiunea spirituală a Europei Unite. Continentul nostru trebuind să respire cu cei doi plămâni, Biserica Apuseană și Biserica Răsăriteană. În acest context, Patriarhul a mulțumit autorităților statului și poporului italian pentru sprijinul constant acordat României în procesul de integrare europeană și de aderare la NATO. Summit-ul NATO de la Praga, din noiembrie 2002, a consacrat invitarea oficială adresată României de a se încadra în structurile Alianței Nord-Atlantice
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
ne afirmăm disponibilitatea de a participa efectiv la rezolvarea problemelor sociale și economice ale țării, prin aceasta contribuind la însuși procesul de integrare în Uniunea Europeană. Problemele cele mai importante ale cultelor, cum sunt retrocedarea bunurilor, învățământul confesional și sprijinirea de către stat a activității social-caritative, trebuie soluționate în procesul de aderare la uniunea Europeană. Particularitățile culturale și religioase ale fiecărei națiuni pot servi ca un liant și ca o bogăție pentru o Europă unită și stabilă în loc să se constituie în factori de
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
avansate ale teoriei și practicii dreptului european, pe libertatea de gândire, pe toleranță și conviețuire, pe supremația individualității cetățenilor și a identităților culturale. În contextul evidențiat, viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității. Se respectă separarea puterilor în stat, responsabilitățile laice și religioase în societate. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și a spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Riscurile de natură etno-religioasă sunt, de asemenea foarte reduse, mai ales că între marile biserici creștine din România se desfășoară o robustă relație de cooperare ecumenică. În acest context România beneficiaza de suportul câtorva caracteristici definitorii: - continuitatea istorică a instituțiilor statului; - omogenitate etno-religioasă puternică; - toleranță religioasă; - mentalitatea populației consecvent antiextremistă, uneori cu accente moderat conservatoare; vocație europeană autentică (dovedită în recentele eforturi depuse în direcția integrării europene și euro-atlantice, dar și de întreținerea dialogului ecumenic între Biserica Ortodoxa Româna și Biserica
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
eforturilor de integrare euroatlantică. Alăturarea elementului religios de integrarea euro-alantică pare surprinzătoare, putând exista impresia că nu pot interacționa, în realitate au o bază comună extrem de solidă. Comunitatea euroatlantică este fundamentată pe valori ce se referă la democrație și la statul de drept, definind totodată drepturile omului și libertățile fundamentale așa cum au fost ele exprimate în Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, printre care: - libertatea de exprimare - libertatea de conștiință și religie - dreptul la educatie etc. O altă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
libertățile fundamentale așa cum au fost ele exprimate în Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, printre care: - libertatea de exprimare - libertatea de conștiință și religie - dreptul la educatie etc. O altă dimensiune a valorilor euro-atlantice este cooperarea dintre state, securitatea și apărarea comună, dialogul, comunicarea, schimbul de valori culturale și spirituale, solidaritatea în fața noilor provocări, a terorismului, rasismului și intoleranței. Esența acestor valori se regăsește în creștinism, valorile euro-atlantice neavând numai o motivație istorică și de ameliorare a calității
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
se poate afirma, cu precauție însă, fiindcă procesele de extindere a democrației și economiei libere, cu tehnologie avansată, au indus un model de societate euro-atlantic, în care problemele religiei și credinței au încetat să mai fie abordate ca „afaceri de stat”. În afara spațiului euro-atlantic, religia exercită, în general, funcții mai importante în sociatate. În statele europene foste socialiste, de pildă, bisericile ortodoxe se asociază direct cu administrațiile publice, în gestionarea problemelor societății având o influență notabilă asupra puterii (în Federația Rusă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
libere, cu tehnologie avansată, au indus un model de societate euro-atlantic, în care problemele religiei și credinței au încetat să mai fie abordate ca „afaceri de stat”. În afara spațiului euro-atlantic, religia exercită, în general, funcții mai importante în sociatate. În statele europene foste socialiste, de pildă, bisericile ortodoxe se asociază direct cu administrațiile publice, în gestionarea problemelor societății având o influență notabilă asupra puterii (în Federația Rusă sau Bulgaria). În țările musulmane există regimuri teocratice (Iran) sau guvernate de „legea islamică
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
a coerenței social-economice (decalaje sociale periculoase, grefate pe tribalism, regionalism, antagonisme etno-culturale și religioase). Diferențe de status; slăbiciunile regimului democratic, ale societății civile și anemica dezvoltare a spiritului public; un grad sporit de inamiciție între grupările etnoreligioase între frontierele unui stat sau între state ori între provincii din state diferite; orizonturi de așteptare lipsite de realism ale unor grupuri religioase ori etno-culturale și religioase, cu percepții nejuste ale oportunităților și amenințărilor; degradarea sau prăbușirea asteptărilor unor grupuri etno-culturale și religioase; intervenții
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
decalaje sociale periculoase, grefate pe tribalism, regionalism, antagonisme etno-culturale și religioase). Diferențe de status; slăbiciunile regimului democratic, ale societății civile și anemica dezvoltare a spiritului public; un grad sporit de inamiciție între grupările etnoreligioase între frontierele unui stat sau între state ori între provincii din state diferite; orizonturi de așteptare lipsite de realism ale unor grupuri religioase ori etno-culturale și religioase, cu percepții nejuste ale oportunităților și amenințărilor; degradarea sau prăbușirea asteptărilor unor grupuri etno-culturale și religioase; intervenții externe (armate, politice
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
tribalism, regionalism, antagonisme etno-culturale și religioase). Diferențe de status; slăbiciunile regimului democratic, ale societății civile și anemica dezvoltare a spiritului public; un grad sporit de inamiciție între grupările etnoreligioase între frontierele unui stat sau între state ori între provincii din state diferite; orizonturi de așteptare lipsite de realism ale unor grupuri religioase ori etno-culturale și religioase, cu percepții nejuste ale oportunităților și amenințărilor; degradarea sau prăbușirea asteptărilor unor grupuri etno-culturale și religioase; intervenții externe (armate, politice, religioase, teroriste, fundamentaliste în state
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
state diferite; orizonturi de așteptare lipsite de realism ale unor grupuri religioase ori etno-culturale și religioase, cu percepții nejuste ale oportunităților și amenințărilor; degradarea sau prăbușirea asteptărilor unor grupuri etno-culturale și religioase; intervenții externe (armate, politice, religioase, teroriste, fundamentaliste în state sau complexe regionale de securitate; tradiția istorică; voința de conflict etc. În România, Ortodoxia este intim asociată cu identitatea națională, cu profilul spiritual al națiunii. Ortodoxia a îndeplinit, de pildă, rol de ideologie națională, în acțiunea de emancipare de sub dominația
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
identitatea națională, cu profilul spiritual al națiunii. Ortodoxia a îndeplinit, de pildă, rol de ideologie națională, în acțiunea de emancipare de sub dominația austriacă și austro-ungară. Viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității, cu respectarea principiului separării puterilor în stat și a separării puterii laice, seculare de biserică. De asemenea, Constituția garantează libertatea de cult și egalitatea tuturor cultelor recunoscute legal. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
deși a trecut vremea Războiului Rece, a fi împreună și a rămâne împreună, indiferent cine suntem, continuă să fie o necesitate din perspectiva supraviețuirii, nu doar a Uniunii Europene ci a întregii planete. Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României Referință Bibliografică: Despre Biserica și conceptul de Securitate - partea a IV a / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
aibă peste câtva timp, după terminarea organizării de șantier și amenajarea terenului din jurul blocurilor, prin sădirea de pomi, semănarea de gazon și plantarea florilor. Minodora era fericită și, ca fericirea ei să fie deplină îl sună pe domnul Secretar de Stat să-i povestească ce a primit de la primărie. Avea nevoie de el și ca sponsor principal. Ea nu avea nicio șansă să și-l mobileze prin forțele proprii, așa că dacă domn profesor universitar, ajuns acum Secretar de Stat, mai dorea
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
Secretar de Stat să-i povestească ce a primit de la primărie. Avea nevoie de el și ca sponsor principal. Ea nu avea nicio șansă să și-l mobileze prin forțele proprii, așa că dacă domn profesor universitar, ajuns acum Secretar de Stat, mai dorea să aibă o amantă tânără de douăzeci și șase de ani, nu avea decât să cotizeze la dotarea viitorului cuibușor unde să se întâlnească cu el. La hotel mereu trebuia să se ferească când urca cu liftul la
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
Când sună pe numărul privat constată că are telefonul închis, așa că fu nevoită să apeleze la cel oficial, la care îi răspunse secretara. Și-a declinat identitatea și cum mai vorbise cu funcționara și altădată, aflând că domnul Secretar de Stat se află într-o ședință de lucru, a rugat-o să-l informeze că a fost căutat de ea și să-i dea un telefon de urgență, pentru niște comunicări foarte importante. Iubitul ei mai vârstnic care se bucura de
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
-se peste el începea să-l muște de peste tot, iar el abia se abținea să nu țipe, ca să nu-l audă locatarii din camerele vecine sau să alarmeze paza hotelului că nu se știe ce a pățit domnul Secretar de Stat, de țipă. Se gâdila și aceasta o distra pe Minodora, așa că atunci când dorea ceva de la el trecea la agresivitate. Ori îi dă ce dorește, ori îl mușcă de locurile vizibile și va ajunge la minister cu semne. Ce să facă
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
-l ținea: - Mor de dragul lui Niculae Ceaușescu ăsta! Îmi vine să-l pup de drag ce-mi e (e bine, gândesc eu, vorbește să-l audă milițienii). Se duce prin toate țările, se pupă cu toți negroteii ăia șefi de stat prin Africa și le bagă pe gât produsele românești, face rost de valută, să nu mai depindă de muscali. - Da, murmur eu. - Când am ieșit din pușcărie, i-am trimis un memoriu în 64 de puncte, în care i-am
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
mai depindă de muscali. - Da, murmur eu. - Când am ieșit din pușcărie, i-am trimis un memoriu în 64 de puncte, în care i-am explicat, pe limba lui de prost, să înțelegă și el, principiile de guvernare ale unui stat național. Le-a priceput. Le aplică punct cu punct. Face el ce nu am reușit să facem noi, legionarii! Încerc să-i sugerez un alt subiect de discuție. - Am auzit, zic, că ați făcut cerere să intrați în Uniunea Scriitorilor
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]