324 matches
-
Articolul 26 În scopul de a promova stabilirea și menținerea păcii și securității internaționale, fără a folosi pentru înarmări decît un minimum din resursele umane și economice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevăzut în Articolul 47, planuri care vor fi supuse Membrilor Națiunilor Unite în vederea stabilirii unui sistem de reglementare a înarmărilor. Votare Articolul 27 1. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de un vot. 2. Hotărîrile Consiliului de Securitate
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
vor menține contingențe naționale de forțe aeriene imediat utilizabile pentru o acțiune combinată de constrîngere internațională. Efectivele și gradul de pregătire ale acestor contingențe precum și planurile pentru acțiunea lor combinată vor fi stabilite de către Consiliul de Securitate, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, în limitele indicate prin acordul sau acordurile speciale, menționate în Articolul 43. Articolul 46 Planurile pentru folosirea forțelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul Comitetului de Stat-Major. Articolul 47 1. Se va înființa un Comitet de Stat-Major
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
vor fi stabilite de către Consiliul de Securitate, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, în limitele indicate prin acordul sau acordurile speciale, menționate în Articolul 43. Articolul 46 Planurile pentru folosirea forțelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul Comitetului de Stat-Major. Articolul 47 1. Se va înființa un Comitet de Stat-Major pentru a sfătui și asista Consiliul de Securitate în toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de Securitate pentru menținerea păcii și securității internaționale, la folosirea și
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
Stat-Major, în limitele indicate prin acordul sau acordurile speciale, menționate în Articolul 43. Articolul 46 Planurile pentru folosirea forțelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul Comitetului de Stat-Major. Articolul 47 1. Se va înființa un Comitet de Stat-Major pentru a sfătui și asista Consiliul de Securitate în toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de Securitate pentru menținerea păcii și securității internaționale, la folosirea și comandă forțelor puse la dispoziția să, la reglementarea înarmărilor și
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
de Securitate în toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de Securitate pentru menținerea păcii și securității internaționale, la folosirea și comandă forțelor puse la dispoziția să, la reglementarea înarmărilor și la eventuală dezarmare. 2. Comitetul de Stat-Major va fi alcătuit din Șefii Statelor-Majore ale membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate sau din reprezentanții lor. Orice Membru al Națiunilor Unite care nu este reprezentant permanent în Comitet va fi invitat de către Comitet să i se asocieze cînd participarea
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
lor. Orice Membru al Națiunilor Unite care nu este reprezentant permanent în Comitet va fi invitat de către Comitet să i se asocieze cînd participarea acelui Membru la lucrările lui este necesară pentru buna îndeplinire a îndatoririlor Comitetului. 3. Comitetul de Stat-Major va răspunde, sub autoritatea Consiliului de Securitate, de conducerea strategică a oricăror forțe armate puse la dispoziția Consiliului de Securitate. Problemele privind comandă unor asemenea forțe vor fi reglementate ulterior. 4. Cu autorizația Consiliului de Securitate și după consultarea cu
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
de Securitate, de conducerea strategică a oricăror forțe armate puse la dispoziția Consiliului de Securitate. Problemele privind comandă unor asemenea forțe vor fi reglementate ulterior. 4. Cu autorizația Consiliului de Securitate și după consultarea cu organizațiile regionale corespunzătoare, Comitetul de Stat-Major poate înființa subcomitete regionale. Articolul 48 1. Măsurile necesare executării hotărîrilor Consiliului de Securitate în scopul menținerii păcii și securității internaționale vor fi luate de toți Membrii Națiunilor Unite sau de unii dintre ei, după cum va stabili Consiliul de Securitate
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
pe aceea de Președinte la Casație cinci ani; ... e) Generalii de rezervă și în retragere: ... 1. Câri vor fi exercitat comandă unei armate în fața inamicului, ca titulari, cel putin 3 luni. 2. Câri au îndeplinit funcțiunea de Șef al marelui Stat-Major, sau de inspector general de armată (comandant de armată), în timp de pace, cel puțin patru ani. Numărul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru, luați în ordinea vechimii, la vacante existente; f) Foștii Președinți
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
Grecia (1834-1849) și ambasador la Berlin (1849). Delegat, apoi Președinte al Dietei germanice de la Frankfurt (1853-1854). Internunțiu (1855), apoi ambasador al Austro-Ungariei la Contantinopol (1867-1870). În plan militar, o importantă realizare a sa a fost aceea când, în calitate de Șef de Stat-Major al generalului Dandolo, comandantul expediției austriece împotriva piraților greci, a negociat cu abilitate extrădarea prizonierilor creștini și a încheiat cu pașa din Saint-Jean-d'Acre un tratat privind soarta generală a creștinilor din Orient. Pentru acest succes al misiunii sale, a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
I i-a trimis la Berlin, pentru a lua parte la nuntă, pe generalul Gheorghe Slăniceanu și pe Teodor Văcărescu. Iacob Lahovary (1846-1907), militar de carieră, cu studii universitare la Paris (licență în matematici), unde a urmat și Școala de Stat-Major. În momentul însemnării din jurnal avea gradul de locotenent-colonel. Mai târziu avea să fie ministru în diferite guverne conservatoare. Edmond von Herz, baron austriac de origine evreiască, soțul Mariei Ghica, fiica omului politic liberal Dimitrie Ghica. Leopold de Hohenzollern (1835-1905
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
art. 23, buget M.F., "întâmplătoare" prin aceleași unități sau formațiuni, de care depind administrativ, conform Instrucțiunilor Nr. 3.700 din 1 Martie 1949 , pentru punerea în aplicare a bugetului Ministerului Apărării Naționale. Articolul 7 Direcția Superioară Politică a Armatei, Marele Stat-Major, precum și direcțiile și secțiile vizate din Ministerul Apărării Naționale, se însărcinează în părțile ce le privesc, cu aducerea la îndeplinire a prezentei decizii ministeriale. Dată la 3 Mai 1949. Ministru, General-Colonel Emil Bodnaras -----
DECIZIE nr. 461 din 3 mai 1949 privind înfiinţarea Casei Centrale a Armatei din Capitala R.P.R. şi a Caselor Armatei de garnizoana din ţara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128615_a_129944]
-
siguranța creat prin prezentul decret-lege. Zona de graniță este teritoriul românesc de-a lungul hotarelor țării a cărui adancime variază după natură graniței între 10-30 km. Articolul 4 Crearea zonelor militare pe întreg teritoriul țării va fi propusă de Marele Stat-Major al Armatei, la cererea Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Aerului și Marinei. Ele se stabilesc, se modifică, sau se desființează printr'un jurnal al Consiliului de Miniștri, întărit printr'un înalt decret regal. Articolul 5 Măsurile de siguranță și prevedere
LEGE nr. 4.215 din 10 decembrie 1938 pentru crearea zonelor militare şi pentru măsurile necesare apărării tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136800_a_138129]
-
scopului sau. Capitolul 3 Organele de conducere a Muzeului Articolul 14 Conducerea Muzeului Militar Național se face de către un consiliu de conducere numit prin Decret Regal, după propunerea ministrului apărării naționale și compus din: a) Șeful serviciului istoric din Marele Stat-Major sau un general în activitate, rezervă sau retragere, ca președinte; ... b) Un ofițer adjunct al M. S. Regelui; ... c) Trei ofițeri generali sau colonei din activitate; ... d) Profesorul de istorie generală dela Școală superioară de razboiu; ... e) Directorul Muzeului Național
LEGE nr. 122 din 1 aprilie 1937 privind organizarea şi funcţionarea Muzeului Militar Naţional din Bucureşti şi regionalele sale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136647_a_137976]
-
Muzeului Militar; ... c) Personalul ofițeresc specializat; ... d) Personalul tehnic civil; ... e) Personalul administrativ. ... Articolul 21 Directorul și subdirectorul Muzeului vor fi numiți dintre ofițerii superiori activi, în rezervă sau retragere, prin Decret Regal, de către Ministerul Apărării Naționale, după recomandația Marelui Stat-Major, de preferință din cei cu studii în specialitate istorică. Articolul 22 Atribuțiunile directorului sînt: Execută bugetul întocmit de consiliul Muzeului. Execută hotărîrile consiliului de conducere, putând a angaja singur cheltuieli pînă la o sumă fixată anual de către consiliul de conducere
LEGE nr. 122 din 1 aprilie 1937 privind organizarea şi funcţionarea Muzeului Militar Naţional din Bucureşti şi regionalele sale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136647_a_137976]
-
Franța, alături de alți ofițeri români, pentru a urma cursurile Școlii de la Fontainebleau ĂȘcoala de aplicație de artilerie și geniu) din apropierea Parisului. După trei ani, perseverentul ofițer a absolvit această școală, cu aprecierea ,,prea bine’’, obținând și brevetul de ofițer de stat-major. În aceeași perioadă, Constantin Prezan s-a împrietenit, la Paris, cu viitorul prim-ministru liberal, I. I. C. Brătianu, aflat, de asemenea, la studii, punându-se bazele beneficei colaborări de mai târziu. Din anul 1886 până în anul 1896, Constantin Prezan îmbrățișează
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
viziune strategică, tărie de caracter. Regele Ferdinand, recunoscând meritele lui Prezan, i-a conferit, prin Decretul nr. 372, din 5 februarie 1920, Ordinul ,,Mihai Viteazul’’ clasa I, pentru ,, competența cu care a datchiar pe câmpul de luptă-directive în calitate de Șef de Stat-Major al Înaltului Comandament și care au avut drept rezultat înfrângerea desăvârșită a maghiarilor precum și ocuparea Budapestei în anul 1919.’’
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
expune, în timpul mesei, teoriile sale antimilitariste. Indignarea soacrei mele. 18 aprilie Superbă zi însorită. Am aranjat, împreună cu soacra mea, hainele soțului ei mort în 190239. Pălaria: sudoarea frunții a marcat ușor borul. Moliile. Cuvintele soacrei mele. Uniforma de căpitan de stat-major. Cea de comandant. Chipiul roșu. Cocarda franceză. Aranjează hainele împreună cu mine... La o vârstă foarte înaintată ducele de Richelieu 40 încă mai iubea. Pusese ochii pe una din femeile de serviciu din casă. Puțin înainte de a se stinge din viață
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
militare, cu o structură relativ simplă, dar dând dovadă de numeroase contradicții în practică, se afla Conducerea Superioară (formațiune supusă statului-major al armatei; ea derula afacerile financiare, specifice fiecărui corp de armată). Conducerea ei directă îi revenea colonelului din marele stat-major Náray Antal (compozitorul Marșului Transilvan, devenit atât de cunoscut în zilele intrării în Transilvania). La fața locului, administrația militară funcționa pe trei niveluri. Nivelul inferior: comandamentul militar din district, care nu practica doar îndatoririle prefectului din teritoriu, era, în același
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pentru un interval de aproape un an: în toamna lui 1941, pe teritoriul întregii Ungarii a devenit valabil acel "ține dreapta". Directivele de funcționare ale administrației militare au fost cuprinse într-o lucrare de 117 pagini, emisă de conducerea marelui stat-major. Purta titlul Directive cu privire la organizarea administrației militare pe teritoriul Transilvaniei eliberate, iar pe copertă avea mențiunea Strict Secret! Redactată de ministerele de resort, împreună cu notele explicative, această publicație - pentru cei avizați, Cartea cenușie - a devenit biblia administrației militare ungare în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ocărești, să-i disprețuiești pe românii transilvani ca popor și să pretinzi răzbunare împotriva lor, și, tot așa nici atitudinea germanilor de pe vremea ocupației române nu trebuia zgândărită 19. În această direcție mergea, în mare măsură, acea dispoziție a marelui stat-major, emisă în preajma intrării în Transilvania, care interzicea îndepărtarea abuzivă a semnelor de demarcație de la frontieră. Despre comportamentul față de naționalități, textul consemnează că doar față de germani și maghiari "trebuie arătată cea mai mare dragoste și politețe", iar comportamentul ostașilor armatei ungare
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cursul oficial 30/1 și, conform acestui curs pretindea chiriile; de la sine putere îi schimbase pe concesionarii unor fabrici, întreprinderi, ba chiar cafenele, așezându-și protejații în locul lor. În Satu Mare, comandantul local, în ciuda interdicției prescrise în Directive de către conducerea marelui stat-major, a retrocedat (cu de la sine putere) foștilor proprietari bunuri bisericești și civile de care aceștia fuseseră deposedați pe vremea reformei agrare. Comandantul militar de la Cluj, Beck Albert, nu numai că a retras autorizații pentru tutungerii și cinematografe, dar a închis
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în unități militare care lucrau la defrișări de păduri, unde aveau parte de un regim extrem de dur. Nu este deci de mirare că, în timpul războiului, 70% din dezertorii corpului de armată XI Cluj au fost de naționalitate română. Șeful marelui stat-major a trebuit de multe ori să-i atenționeze pe comandanții de unități asupra respectării drepturilor militarilor români: "Să nu acceptați ca cineva, în special cei din corpul ofițerilor mai tineri sau al subofițerilor, chiar al ordonanțelor, să se comporte brutal
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a decis să nu execute ordinul de evacuare), și, cu ajutorul "Organizației a Zecea" (Tízes Szervezet) s-a pus la punct garda civică care supraveghea ordinea în acea perioadă tulbure. Acțiunea s-a bucurat nu numai de aprobarea colonelului de mare stat-major Veress, ci și de cea a unor foruri mai înalte. Se leagă de aceasta și călătoria la Cluj a specialistului în diaspora Szabados Mihály, care, chiar în acea lună, din însărcinarea Serviciului Special Transilvan, a întreprins călătoria în împrejurări chiar
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
aștept până m-o chema foamea. 6 august Am luat-o pe M. de la aeroport. Copiii supărați că am plecat într-acolo cu două ore mai devreme. Până și Petter, care altfel e mort după avioane. 7 august Ședință de stat-major. Activitatea are un succes îmbucurător. Capacitatea stației Roma a crescut cu 120 la sută. B.-A. estimează că până la 40 la sută din populația porcină a sectorului I a fost exterminată. Cu alte cuvinte mult peste așteptări. Totuși Rosén e
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
scrierile bisericești, din viețile sfinților și din vorbele apostolilor. Acest bărbat politic, cu totul devotat politicii germane și regelui Carol, era desemnat ca să devie șeful partidului liberal. și, cu toate acestea, înăuntrul partidului era departe de a fi popular. Din stat-majorul partidului liberal mai făceau parte Eugeniu Carada, generalul D. Lecca, Mihail Ferikide, Constantin Nacu, Anastase Stolojan, generalul Radu Mihail, Tache Giani etc. etc. O figură caracteristică era aceea a lui Eugeniu Carada. Vechi liberal, ieșit dintr-o familie de oameni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]