469 matches
-
în mod productiv perspectivelor realiste, prin faptul că vine în întâmpinarea preocupării acestora față de fenomenul puterii, însă extinde calitatea de actor și înspre alte entități decât statele-națiune. Pentru realiștii clasici, calitatea de actor (etatic) depinde de trei criterii: suveranitate, recunoașterea statalității și controlul asupra teritoriului și populației (Ibidem). În privința unor entități precum organizațiile internaționale interguvernamentale sau corporațiile transnaționale, participarea lor la interacțiunile internaționale este uneori recunoscută, însă realiștii consideră că funcțiile lor se subordonează funcțiilor statelor (Ibidem, pp. 18-19). Versiunea structurală
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statutul de Mare Putere în 1822, prin acceptarea ei în Concertul Europei) sau al polilor de putere dintr-un subsistem de puteri minore (în primul război mondial, trupele românești avansează adânc în teritoriul Ungariei - cu toate acestea, după încheierea conflictului, statalitatea Ungariei a fost restaurată). Pentru o analiză mai detaliată a procesului de constituire a alianțelor, vezi Snyder (1997). Pentru cele trei precondiții, vezi, de exemplu, Kupchan și Kupchan (1991, pp. 124-125). Conceptul de „securitate colectivă ideală” a fost preluat de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
parte avea argumentele sale. SÎrbii se revendicau a fi cei mai importanți luptători pentru libertatea slavilor din sud, prin rezistența lor antiotomană. Pe de altă parte, croații Își motivau superioritatea, prin persistența statului lor timp de un mileniu. În fapt, statalitatea croată a fost numai de fațadă, iar prin autonomia internă nu au reușit să ducă o politică proprie. Antagonismele dintre cele două popoare slave s-au manifestat prin pretențiile asupra Bosniei și Herțegovinei. Criteriul lingvistic nu a fost relevant, Întrucît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unei comprehensiuni mai largi, culturale, o spun cu toată imprecizia termenului, privind schimbarea comportamentului social al individului, articularea unei viziuni privind aclimatizarea locală a instituțiilor la democrație, de unde renașterea societății civile, nu În ultimul rând articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să cuprind și aspecte ce depind de imagine și imaginar În schimbarea discursului Puterii, de la stalinism la național-comunism, trecând prin măștile tranzitorii ale centralismului democratic, etatismului paternalist, În promulgarea unei societăți de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conștiințe a crizei” ce caracterizează dezbaterea despre modernitatea noastră, modernismul ori postmodernitatea societății românești. Criza constă În existența unor etalonări diferite, contradictorii și polemice privind modernitatea românească, mai cu seamă În ceea ce privește autenticitatea modernității În comparație cu descrierea acesteia după standardele occidentale. Astfel, statalitatea românească premerge nașterea societății românești moderne, ceea ce explică statutul Încă puternic al etatismului paternalist, concepția instrumentalizantă despre cetățean, gradul redus de autonomie al acestuia ori condiția de client al statului pe care cetățeanul și-o reînnoiește atunci când vorbește despre Încredere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În consecință centralizante, discriminatorii și exclusiviste puternice, militând pentru afirmarea unui ideal de unitate culturală modernă. Unitatea culturală românească premodernă conferită de limbă și credința religioasă, de o cultură a oralității mai ales, În comparație cu una scripturală, a fost preluată de statalitate, de unde accentul uneori exclusiv pragmatic dat de acest factor asupra centralizării culturale Înțelese ca „unitate”. Altfel spus, confuzia uneori voită care se face Între unitate și centralizare culturală a permis controlul diversității culturale, respectiv restrângerea diversității culturale. Spre deosebire de alte culturi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Între unitate și centralizare culturală a permis controlul diversității culturale, respectiv restrângerea diversității culturale. Spre deosebire de alte culturi moderne, a căror unitate este viabilă mai cu seamă În perimetrul limbii și al confesiunii, cultura română modernă este activă În special În cadrul statalității recente, desemnată după 1918. Liantul limbii nu a fost coeziv pentru comunitățile românești din afara României, cum nici liantul credinței religioase nu a avut un efect pragmatic, rămânând În planul unei proiecții etniciste, naționaliste. Este adevărat că Întrebării dacă factorul etnic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
activitatea grupului cultural și politic al „Junimii”, care face În general prima critică ideologică coerentă a modernității și modernizării românești. Critica maioresciană a inadecvării modernității românești reia teza hegeliană a corespondenței organice Între un „fond” și o „formă”, În care statalitatea ca și construct nu poate aparține decât unei dezvoltări „interioare” a națiunii. Merită observat că paradigma criticii maioresciene s-a păstrat aproape În Întregime Între cele două războaie mondiale, când diferiți ideologi și teoreticieni culturali au repus În drepturi inadecvarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-o dialectică a modernului și premodernului, o confruntare În care modernul poate ieși Învingător. Ceea ce s-ar fi petrecut probabil mai târziu, În absența impactului stalinizării și sovietizării, În cazul coagulării unei culturi care să nu fie „organică” cu statalitatea, cum demonstra după al doilea război mondial Adorno, reliefând gradul de neinstrumentalitate al culturii moderniste, rezistența ei Împotriva societății capitaliste consumeriste. De asemenea, trebuie observat că raportarea inadecvării de care scriam mai sus se face azi, din același unghi maiorescian
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pare firesc, chiar dacă proiecțiile lor diferă considerabil, fie și prin dimensiunea operei lor, ca autorii respectivi să nu fie conectați la problema pe care Încercăm să o tratăm, cea a societății civile, și pentru că la ceasul istoriei la care scriau, statalitatea etnică era cea mai performantă temă. Dar tocmai aici apare legitimarea interesului pentru opera lor, prin faptul că aceasta oferă un model cultural al individului generic, al modului de reacție la constrângerile culturale care au urmat În cele două tipuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
școala parohială din Baimaclia <ref id="50"> 50 Ibidem.</ref>. Astfel, Întreaga familie a preotului Huștiuc, conform jandarmeriei locale, prezenta un potențial pericol pentru administrația rusească din Basarabia. În categoria persoanelor care nu inspirau Încredere și „contribuiau la distrugerea periferiei statalității ruse” erau incluși toți reprezentanții administrației publice a orașului Ismail și ai zemstvei locale din județul Ismail, fără nici o excepție, „inclusiv și membrul Dumei de Stat, Tretiacenko, care manifestau o tendință puternică separatistă către România și Bulgaria”. Șeful jandarmeriei județene
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
sau instituționali considerându-i problematici; supraviețuirea statului sau a suveranității sale rămâne deci ideea principală și a acestui grup de analiști. Ei nu pun În discuție securitatea individului și acceptă multe dintre variabilele politicului ca date, de exemplu interesele naționale, statalitatea, societatea etc. În plus, un element demn de reținut este faptul că În discuțiile lor despre securitate se observă o anumită dificultate În a o defini. Tendința devine, În consecință, de a defini o disciplină de studii, de a identifica
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a elaborat propuneri în acest sens, conținând prevederi privind autoguvernarea substanțială în domeniul politic, juridic, economic, social și cultural, precum și necesitatea unor garanții că Transnistria va avea dreptul să decidă asupra viitorului său, dacă Moldova va hotărî să renunțe la statalitatea sa. Liderii transnistreni au insistat, inițial, pentru independență. Ulterior, au propus un proiect de tratat privind separarea puterilor între subiectele Confederației Moldovenești, ca un pas spre independența virtuală a Transnistriei. Rolul Rusiei În analiza evoluției conflictului transnistrean, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
reprezentant special al președintelui Rusiei pentru Transnistria și declarațiile acestuia nu pot fi văzute drept semnale încurajatoare. Astfel, D. Rogozin a declarat că " Atâta timp cât la Chișinău se aud declarații privind unirea urgentă cu România, iar din partea română sunt provocări la adresa statalității Moldovei, nu se poate vorbi de soluționarea rapidă a conflictului, nu se poate asigura integritatea teritorială a Moldovei... Trebuie să se recunoască rolul Rusiei ca singura țară care dispune de autoritate politică și forță în această regiune".16 Miza pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
deosebită o are Declarația de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991 de către Parlamentul Republicii, constituit în urma unor alegeri libere și democratice. Proclamarea suveranității și independenței au la bază, în primul rând, factorul istoric al continuității poporului român și statalității neîntrerupte „în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Dezmembrările teritoriale din 1775 și 1812 au fost în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei; dezmembrările au fost infirmate de întreaga evoluție
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
morală asumată. Ne-am propus să venim în întâmpinarea dorinței manifestate de numeroși români de pe ambele maluri ale Prutului, preocupați de înțelegerea corectă a evenimentelor, de a urmări momentele de referință din stabilirea, menținerea și încălcarea hotarului de răsărit al statalității românești. Sigur, culegerea poate fi completată cu alte documente de acest fel; nutrim speranța că, urmărind numai un anumit aspect, extrăgând fragmente din unele documente, nu am adus atingere imaginii de ansamblu, nici documentului propriu-zis, nici momentului la care se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
afirmarea independenței statale a Țării Moldovei”, preconizată prin decretul președintelui Republicii Moldova din 2 iulie 1998. S-a urmărit „oficierea aniversării a 640-a Statului Moldovenesc” drept argument hotărâtor pentru „importanța națională” a evenimentului din anul 1359, care ar semnifica „continuitatea statalității poporului moldovenesc în contextul istoric și etnic al devenirii lui ca națiune”. Deputații comuniști, care au susținut inițiativa sărbătoririi într-o Notă informativă, au recurs la diverse aberații, preluate din cartea de tristă faimă Istoria Respubliki Moldova, publicată de un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o variată gamă de forme, stiluri originale, ce s-au manifestat în diferitele ei sfere”. Problema a căpătat „noi dimensiuni” într-o lucrare în care autorul a hotărât - după cum precizează în Cuvânt înainte - să revină „la tematica afirmării și continuității statalității moldovenești”. Este reluată ideea Moldovei ca țară a moldovenilor deosebiți istoric de populațiile din vecinătatea spațiului carpato-nistrea: cea romanizată de la asfințit și cea slavizată de la răsărit. „Una din condițiile de bază pentru a se afirma ca entitate social-politică, național-teritorială aparte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
un asemenea acord n-a fost realizat, ceea ce din punct de vedere al dreptului internațional poartă calificativul de «acaparare de teritorii» și constituie un act nelegitim”. În epoca modernă, prin „proclamarea Republicii democratice la 2.12.1917 s-a reactivat statalitatea poporului moldoveneasc”. În august 1940, statul moldovenesc cu titulatura Republica Sovietică Socialistă Moldovenească - a doua Republică Moldovenească își continua mersul în istorie, având garanția unei forțe politice, economice și militare cu mare putere și autoritate - U.R.S.S. Această reinstaurare a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
poporului moldoveneasc”. În august 1940, statul moldovenesc cu titulatura Republica Sovietică Socialistă Moldovenească - a doua Republică Moldovenească își continua mersul în istorie, având garanția unei forțe politice, economice și militare cu mare putere și autoritate - U.R.S.S. Această reinstaurare a statalității moldovenești în Moldova dintre Prut și Nistru „a deschis în fața poporului moldovenesc orizonturi noi de realizare a sarcinilor politice, sociale, economice, național-culturale în vederea afirmării definitive a Republicii Moldova ca stat cu adevărat suveran și independent”. Adept înfocat al moldovenismului, autorul utilizează
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o dare de seamă cu concluzii „mobilizatoare”, decât de un demers istoric serios. Opțiunea totalitară este evidentă, și nu numai pentru trecut. Încă din 1994, Al. Zub atrăgea atenția asupra obiectivelor urmărite: „Nevoia unei ideologii oficiale, de întemeiere a unei statalități, pare a justifica, în mintea celor care au scris Moldovenii în istorie (Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Chișinău, două ediții, 1993 și 1994 - n. ns., I. A.), această teorie a moldovenismului. Aparent, ei apără «memoria istorică a locuitorilor acestor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o istorie plină de falsuri, care ne întoarce, atât în ce privește „interpretarea”, cât și limbajul, cu mulți ani în urmă, la „tezele” Cominternului referitoare la România stat multinațional, la imperialismul românesc, la Basarabia provincie rusească, locuită de poporul moldovenesc și „soluția” statalității moldovenești, cu fața - precizăm noi - numai către Răsărit și cu spatele la România și la Europa democratică. Autorul iese complet din câmpul dezbaterii științifice în tratarea evenimentelor din anul 1940. În urma încheierii Pactului Molotov-Ribbentrop, „Uniunea Sovietică a considerat extrem de judicios să folosească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
decurgea din conștiința comunității naționale și din imposibilitatea menținerii independenței Republicii Moldovenești în fața pericolului bolșevic și al intențiilor ucrainene de extindere. Atacurile - de ieri și de azi - la adresa Sfatului Țării și a Actului de Unire, apreciat drept un atentat asupra „statalității moldovenești” - au un caracter propagandistic stalinist, plasându-se în afara oricărei dezbateri științifice. Aceeași propagandă este reluată în ce privește situația Basarabiei în cadrul României întregite, prezentată ca un teritoriu cucerit, populația moldovenească fiind oprimată de regimul reacționar român de la București. Trebuie precizat că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Pactului Molotov-Ribbentrop. Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 100-104. Declarația de independență a Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova. 27 august 1991, Chișinău Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere și democratice, AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și statalitatea sa neîntreruptă în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale; CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei, acte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în provincie s-a instaurat o stare de spirit similară: muncitorii, singura forță în acel moment cu o anumită capacitate de organizare, erau paralizați, deși resimțeau tentația de a veni la București pentru a apăra nu o putere anume, ci statalitatea, care ar fi urmat să funcționeze într-un mod democratic. Din rațiuni neclare, probabil din cauza neîncrederii în capacitatea de mobilizare a diferitelor grupuri de muncitori, unii actori politici au solicitat venirea minerilor, segmentul care părea a fi cel mai bine
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]