9,717 matches
-
care au fost sesizate organele de urmărire penală. http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044 Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial. Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie
OUG 13. DNA, REACȚIE după anunțul Ministrului Justiției despre demisii by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102423_a_103715]
-
acela de a tergiversa soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată, întrucât prevederile legale contestate au mai fost supuse controlului de contencios constituțional, ocazie cu care s-a statuat că acestea nu vin în contradicție cu dispozițiile Legii fundamentale și convenționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.903/P/2004, Curtea de Apel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169939_a_171268]
-
dispozițiile art. IX pct. 3 și 5 din Legea nr. 281/2003 nu conțin nici o prevedere cu caracter retroactiv, acestea urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a legii. Astfel, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că dreptul relativ la exercitarea căilor de atac este fixat de legea în vigoare în momentul pronunțării, deoarece admisibilitatea unei căi de atac constituie o calitate inerentă a hotărârii și, în aceste condiții, nici o cale de atac nu poate rezultă dintr-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169939_a_171268]
-
sunt încălcate nici prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât dispozițiile legale criticate nu aduc atingere dreptului părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea, întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169939_a_171268]
-
este în concordanță cu prevederile art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege, iar căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești se exercită în condițiile legii. După cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, cu excepția dreptului la un dublu grad de jurisdicție în materie penală, nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd câte grade de jurisdicție trebuie asigurate pentru soluționarea diferitelor litigii, căile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219316_a_220645]
-
adresa justiției, cauțiune care depășește valoarea activului net al societății. În susținere depune note scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca neîntemeiată, arătând că textul legal criticat a mai format anterior obiectul controlului de constituționalitate, Curtea statuând că acest text este constituțional. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 21 aprilie 2003 și din 5 iunie 2003, pronunțate în dosarele nr. 993/2003 și nr. 4.383/2003, Judecătoria Galați și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155621_a_156950]
-
exercitarea abuzivă a acțiunii cu scopul tergiversării nejustificate a acesteia. Referitor la aspectul discriminatoriu invocat de autorul excepției cu privire la titularii obligației de a achita cauțiunea obligatorie, se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 135/1996 , prin care s-a statuat că egalitatea în drepturi nu înseamnă uniformitate, ci presupune instituirea unui tratament egal pentru situații juridice care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Și, în fine, se arată că acest principiu îi are în vedere numai pe cetățeni, nu și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155621_a_156950]
-
procedural, care, potrivit dispozițiilor art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală, este de competența exclusivă a legiuitorului. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate îngrădesc accesul liber la justiție, prin aceleași decizii Curtea a statuat că depunerea cau��iunii stabilite prin art. 127 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna acțiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silită, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 21 din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155621_a_156950]
-
a mai pronunțat, de exemplu prin Decizia nr. 236 din 5 iulie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 20 noiembrie 2001, respingându-se susținerile privind încălcarea dreptului de acces la justiție. Totodată s-a statuat că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus nici unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155621_a_156950]
-
rămânând nemodificate. „La elaborarea propunerii de modificare a art. 297 alin.(1) a fost avută în vedere detalierea sintagmei 'îndeplinește prin încălcarea legii', utilizate în dispozitivul deciziei instanței de contencios constituțional, prin paragraful 60 din Decizia nr. 405/2016: 'Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația
Dezbatere publică la Ministerul Justiției by Andreea Marinaș () [Corola-website/Journalistic/101207_a_102499]
-
cu privire la noțiunile de vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și folos necuvenit, care au fost considerate constituționale. Citește și: Elena Udrea, despre Laura Codruța Kovesi: Nu știe DREPT "Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat pe de o parte că reglementările privitoare la noțiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat că 'previzibilitatea legii ține de conținutul textului în discuție, de domeniul de aplicare, de destinatar
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
la sfaturi lămuritoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de un subiect activ calificat, de un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudență în exercițiul profesiei sale'", se mai precizează în comunicat. DNA arată că CCR a statuat în mod constant în analiza de constituționalitate a dispozițiilor abuzului în serviciu că "previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calități în virtutea căreia este obligat să-și modeleze conduita". Prin urmare, faptul că
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
de control, potrivit legii, "are indubitabil un înțeles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinți caracterul constituțional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora". În plus, având în vedere că legea în sine are caracter de generalitate, CCR a statuat că "împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea acesteia într-o infracțiune ori alta nu este atributul instanței de contencios constituțional, fiind de competența exclusivă a judecătorului de drept comun să interpreteze și să aplice legea". Citește
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
o decizie în privința promulgării acestei legi'. În această situație lucrurile sunt extrem de clar tranșate de CJUE în Ordonanța emisă în cauza C-74/15 Tarcău în data de 19 noiembrie 2015 (care este publicată și pe site-ul MAE). Aceasta statuează tocmai că persoana fizică - asociat sau administrator al unei societăți comerciale - care a adus o garanție ipotecară la creditul luat de societatea comercială la care are calitatea de mai sus - este tratată ca și un consumator, ca atare beneficiază de
Daniel Zamfir: E inacceptabil ca BNR să dezinformeze Administrația Prezidențială by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103305_a_104597]
-
indiscutabil: dimensiunea strict estetică a operei sale a fost ani la rînd hipertrofiată, din motive ce nu au avut a face cu literatura. Nimic nu justifică situarea acestui romantic întîrziat printre marii poeți români; locul său, mult mai modest, îl statuează primele două volume de versuri publicate. Ca și alți scriitori români, Goga a spus ce avea de spus doar la tinerețe. Noutatea frapantă a poeziei lui Goga se măsoară analizînd exemplele tipice din volumul Poezii, cele care - de altfel - i-
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
pe de altă parte, normele în cauză afectează, în sens negativ, regimul juridic al acestora', precizează sursa citată. Potrivit sesizării, în ceea ce privește natura autorităților administrației publice locale (consiliile locale, primarii și consiliile județene) de instituții fundamentale ale statului, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 1105/2010 faptul că acestea sunt instituții fundamentale, această natură fiind deopotrivă subliniată de statutul constituțional al acestora, consacrat de art. 120-122 - Administrația publică locală, și de faptul că organizarea și funcționarea lor, se reglementează, potrivit art.
Klaus Iohannis atacă la CCR modificările Legii administrației locale () [Corola-website/Journalistic/103352_a_104644]
-
de neconstituționalitate este nefondată, precizând că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 , prin raportare la dispozițiile constituționale indicate de autorul acesteia și cu privire la unele critici similare. Amintește, în acest sens, cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 1.376 din 16 decembrie 2008 , nr. 1.343 din 22 octombrie 2009, nr. 1.384 din 20 octombrie 2011, nr. 385 din 26 aprilie 2012, nr. 623 din 12 iunie 2012, nr. 651
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252533_a_253862]
-
Partea I, nr. 48 din 27 ianuarie 2009, că instituirea în mod distinct a responsabilității achitării tarifului de utilizare și deținere a rovinietei valabile pentru utilizatorii români și cei străini nu încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, acest principiu constituțional nu are semnificația uniformității, astfel încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, situațiilor diferite trebuie să le corespundă un tratament diferit. Situația evident diferită a celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252533_a_253862]
-
afecta în vreun fel libertatea comerțului, consacrată de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. Prin Decizia nr. 87 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 14 martie 2012, Curtea a statuat că instituirea responsabilității achitării tarifului de utilizare și deținere a rovinietei valabile pentru utilizatori nu încalcă principiul liberei circulații. Dreptul la liberă circulație, astfel cum este reglementat de Constituția României, prin receptarea sa din Pactul internațional privitor la drepturile civile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252533_a_253862]
-
România nu constituie o piedică în calea exercitării oricărui tip de activitate economică, cu respectarea exigențelor legale corespunzătoare fiecărui domeniu de activitate. Tot astfel, textele de lege criticate nu sunt de natură să contravină art. 135 din Legea fundamentală care statuează că economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență și care, în acest context, instituie obligațiile care revin statului român. În fine, Curtea constată că, de vreme ce nu a reținut încălcarea vreunuia dintre drepturile fundamentale prevăzute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252533_a_253862]
-
2009. Astfel, cu acele prilejuri, Curtea a observat că instituirea în mod distinct a responsabilității achitării tarifului de utilizare și deținere a rovinietei valabile pentru utilizatorii români și cei străini nu încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, acest principiu constituțional nu are semnificația uniformității, astfel încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, situațiilor diferite trebuie să le corespundă un tratament diferit. În cauză, situația evident diferită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242265_a_243594]
-
Constituției, s-a simțit nevoia garantării la nivel constituțional a principiului libertății economice care, împreună cu libera inițiativă, constituie fundamentul economiei de piață. Acest drept fundamental este reglementat de art. 45 din Constituție, care coroborat cu art. 135 din Legea fundamentală statuează că economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență. De asemenea, statul este obligat să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Curtea constată că, în considerarea specificului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242781_a_244110]
-
20 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, însă, în cauza de față, Curtea și-a reconsiderat jurisprudența, tocmai datorită aplicării unei noi viziuni evolutive asupra modului de interpretare a principiilor statuate de art. 135 din Constituție, ceea ce determină în prezent un conținut complex al dreptului la libertate economică și, pe cale de consecință, un nivel de protecție constituțional superior în privința acestuia. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242781_a_244110]
-
pe care urmează să o atace și, ca urmare, declararea nulității recursului promovat. De altfel, prin Decizia nr. 246 din 4 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, Curtea a mai statuat că hotărârea prin care instanța se declară necompetentă se poate ataca separat cu recurs, întrucât această hotărâre are caracter de dezinvestire. Stabilirea unui termen derogatoriu mai scurt și care curge de la data pronunțării hotărârii, pentru declararea recursului, s-a impus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235148_a_236477]
-
colaborării dintre Parlament și Guvern, iar pe de altă parte, cele două norme instituie obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (Decizia Curții Constituționale nr. 515/2004). Totodată, prin Decizia nr. 1.056/2007, instanța de contencios constituțional a statuat că „această obligație a Parlamentului este în consonanță cu dispozițiile constituționale ale art. 138 alin. (2), care prevăd că Guvernul are competența exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat și de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]