420 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > COLINDUL BUCURIEI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1821 din 26 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului COLINDUL BUCURIEI În staul de oi, curat, Stă Crăciun îngândurat. Colindăm, Doamne, colindăm... Că Dumnezeu i-a lăsat, Darul sfânt la colindat. Colindăm, Doamne, colindăm... Două nuci și două mere, Să se ducă-n Rai cu ele. Colindăm, Doamne, colindăm... Dar Moșul Crăciun le-
COLINDUL BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370120_a_371449]
-
mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a fost să dea fericire românului printr-o altă mare sărbătoare, Nașterea Fiului lui Dumnezeu spre care cântul se înălța: Din slăvi un înger coborî: / "Fiți veseli!"- îngerul le-a spus / "Plecați, și-n staul veți găsi / Pe Craiul stelelor de sus!" (colind popular românesc). S-au contopit divin voințele și, în ziua de 25 Decembrie 1386, Mânuitorului i s-a dat dreptul de a fi sărbătorit cu dragoste și în ținuturile valahe, ca cel
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
sorcova, cântată de copii și chipul mamei, cel topit în ii, din cesurile ei târzii, au sosit magii de la sud, îi văd aeve și-i aud, trec maiestos conduși de-o stea spre maica mea, spre maica ta, acolo-n staulul din dos unde născutu-Sa Hristos. mă doare c-a trecut alt an, și vine timpul de răscruce, când răstigniți murim pe cruce și-o îngropăm pe ana-n zid, între liniște și vid și dorul îl topim în doine și
LA CUMPĂNĂ DE ANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353346_a_354675]
-
Peșterea în care Sfântul Andrei și-a îndeplinit misiunea de mărturisire a Cuvânului lui Dumnezeu și în care au fost creștinați localnicii. Aceasta a fost descoperită în anul 1920, în 1944 a fost renovată și sfințită, în comunism a devenit staul pentru animale și a fost reamenajată după 1990. În stânca înnegrită de vreme pot fi distinse părțile unei biserici rupestre cu pronaos, naos și altar. Pe laterala stângă se află un pat de piatră pe care se spune că se
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
găsit mort într-un sat din apropiere, se închinase îngrozit și în același timp și disperat. Murise Caiafa? Cum? De ce? Asasinat? Moarte naturală? Dumnezeule! 21 VALOAREA LUI ZERO Afară este o vreme de groază. Urlă vifornița ca lupii flămînzi lîngă staulul oilor. Mancuse se uită pe fereastră, apoi oftează. Nu mai sînt lemne și el trebuie să iasă din casă, ca să le aducă de la magazie. Cîinele l-a simțit și latră. Nu-i destul de cald în casă?! se întreabă el, dar
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PRIVESC PÂRAIELE ÎN URMĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1576 din 25 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Privesc pâraiele în urmă, Pe coasta muntelui, în sus Și văd, ici-colo câte-o turmă, Mergând spre staul, la apus. Se-nchide zarea spre izvoare. Se strânge viața în culcuș. Pădurea-și pierde din culoare, Când astrul scade din urcuș. Iar în înalt, doar vântu-adie, Veghează peste-a vieții taină. Din ceruri, luna argintie, Pictează-a nopții neagră
PRIVESC PÂRAIELE ÎN URMĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353910_a_355239]
-
televizor toți zbierau că statu-i vinovat pentru faptul că o duc ei greu, normal, voiau să... dea jos și statul! Jos de colo pănă colo! Jos guvenul dacă nu ne place, jos primul ministru, jos aia, jos ailaltă, jos staul, (că nu e ei proștii lui!)... Ei, s-au luptat ca să fie liberi, nu să le zică ăia ce să facă! Fie vorba-ntre noi, se luptaseră la birt, în satele, comunele sau orașele pe unde trăiau. Pe străzi, ieșiseră
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
crește până la încă alți patru copii. În condițiile actuale din România, acesta este un adevărat eroism. La Valea Screzii, Părintele Nicolae Tănase a construit un așezământ care, pe lângă locuință, cuprinde un dispensar medical și o biserică, o brutărie și un staul. În acest centru locuiesc deja copii, adolescenți și tineri; la vârsta de 18 ani, tinerii trebuie să părăsească orfelinatele de stat și ajung de multe ori în stradă. Părintele Nicolae Tănase a scos din subsolurile Bucureștiului, mame tinere cu copiii
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
voi împlini cu sârguință poruncile; dacă mă silești să-mi schimb credința, mai degrabă îți predau capul decât credința. Creștin m-am născut și creștin voi muri”. Rânduit să îngrijească de vite, fericitul Ioan își întindea într-un colț al staulului trupul obosit, mulțumind lui Dumnezeu că l-a învrednicit a se face următor al smereniei lui Iisus Hristos, Cel ce a primit a Se naște într-o iesle săracă, lângă Bethleem. Dumnezeu, văzând credința robului Său și mărturisirea sa, a
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
să-l îndrăgească, ajutând la aceasta și smerenia și blândețea ce-l împodobeau pe Ioan. După o vreme i-au rânduit pentru viețuire o cămăruță apropiată de grajd, pe care la început cuviosul a refuzat-o, continuând să doarmă în staulul său iubit, pentru a-și chinui trupul cu traiul greu și nevoința în mirosul greu al dobitoacelor și loviturile lor de picioare. Cu rugăciunile sfântului, noaptea grajdul se umplea de bună mireasmă duhovnicească, căci acesta devenise locașul de nevoință unde
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
cerută, gândind că poate vrea să o mănânce el însuși sau să o dea vreunei familii creștine sărace, precum obișnuia să facă adesea, dăruind altora partea sa de mâncare ce i se cuvenea. Sfântul a luat farfuria și, mergând în staul, a îngenuncheat și s-a rugat din adâncul inimii, cerând lui Dumnezeu să trimită farfuria cu mâncare stăpânului său, la Mecca, cu oricare mijloc va rândui Domnul în atotputernicia Sa. A cerut aceasta cu smerenie și simplitate, cu nimic îndoindu
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
și lui Dumnezeu cele sunt ale lui Dumnezeu”. După puțini ani, însă, pe care i-a trăit în post și rugăciune, apropiindu-se sfârșitul vieții sale pământești, fericitul s-a îmbolnăvit și a cerut să fie culcat pe paie în staulul pe care îl sfințise cu rugăciunile sale și cu reaua pătimire îndurată pentru numele și dragostea lui Hristos, Cel ce S-a făcut om pentru noi și S-a răstignit pentru marea Sa iubire către toți. Cunoscând mai dinainte ceasul
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
din Livezeni. Dar proastele continuau să rîdă, Bianca de Cholo descoperise murăturile și strigătele de entuziasm ale fetelor alertaseră cîinii vecinilor, cineva striga hoții, o femeie zbiera că a văzut vulpea, ursul mormăia în pădure și oile behăiau plictisite în staul. Și, cu toate astea, se apropia marea clipă, așa, ca o eclipsă de soare, cînd poporul stă cu sufletul la gură și cu ciobul afumat la ochi, ca să nu-i scape evenimentul. Ca de obicei, fetele admiraseră pozele, că doar
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
pe poartă: Și zărind pastorii, s-au apropiat. „Seară bună, oameni!” - zic, ...stâlcit puțin: „Suntem Magi, și <semnul> care l-am urmat, ne-a adus la voi, ca să vă vestim, că vi s-a născut Marele Împărat!” „Este, ...acolo-n staul, ...precum, ...ziceți voi: Pruncul și părinții, − niște bieți străini... Dar poftiți la masă, să cinați cu noi: Cine știe ce, ...n-avem oameni buni!” Magii, să răspundă, nici nu apucară, căci lumină mare, venea dinspre munți... Se-arătă un înger. Frunțile-și
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
nici nu apucară, căci lumină mare, venea dinspre munți... Se-arătă un înger. Frunțile-și plecară, păstorii și Magii, speriați și muțiți. „Nu vă temeți oameni!” − zise el puternic, dâdu-le o veste îmbucurătoare: „Azi în Bet’lehem, în al vostru staul, S-a născut Mesia, Domnul nostru Mare!” Oștile cerești, s-au pornit să-nalțe, Inm de veselie! Păstorii urară!... Magii bucuroși, visterii-și deschise, au intrat în staul, și I se-nchinară. Simt și eu îndemn, pentru o-nchinare... Fără smirnă
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
puternic, dâdu-le o veste îmbucurătoare: „Azi în Bet’lehem, în al vostru staul, S-a născut Mesia, Domnul nostru Mare!” Oștile cerești, s-au pornit să-nalțe, Inm de veselie! Păstorii urară!... Magii bucuroși, visterii-și deschise, au intrat în staul, și I se-nchinară. Simt și eu îndemn, pentru o-nchinare... Fără smirnă, Pruncu-l rog să mi-o primească: Tămâie sau aur, să-I închin, rost are?... Eu Îi închin Țara, să mi-o mântuiască! Fără Acest Domn, născut − ...așa-n
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
invitat toți copiii din sat și chiar de prin împrejurimi, întrucât era o zi deosebită, iar Sorina este singura la părinți și vrea să cunoască mulți copii. Îi plac florile, animalele toate, puișorii de găină, boboceii de rață, vițelușii din staul și chiar iubește și căprioarele din pădure care uneori, vin până în poarta casei. Bunicul Sorinei, Bubu, cum îi spune ea, este un om frumos la chip, cu niște ochi blânzi așa cum îi stă bine unui bunicuț să fie și vorba
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
țesută-n fire, Steluțe mici, clipind mărunt, răsar. Tăcerile se las' peste noianul adormit, O liniște se-nvăluie încremenind pădurea Și o lumină arde-n munte, ca-ntr-un schit. Urcând încet pe creste, își picură iubirea. La Viflaim coboară-n staul magii Și lângă iesle sunt ciobanii în cojoace. Cu Îngeri ninge, și-nfloresc copacii Și Maica Sa, zâmbind, L-adoarme-n pace. De-aceea vin și azi colindători Sub vălul iernii, troienind cărări, Vestind pe Cel ce se învăluie în nori. Colindul
NOAPTE DE NEA. COLIND. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358852_a_360181]
-
răsculate vânturile suflă puternic asupra coamelor dealurilor, zburlind clăile de fân și gonind peste țarină smocuri de paie nemâncate de vite în iarna cea lungă... Îmi pare că vântul a deschis ușa grajdului și noaptea ar putea intra lupii în staulul de vite... Mi-e frică să ies din casă, mi-e teamă și să aduc apă de la fântâna din ogradă, căci afară zboară scândurile din garduri și crengile rupte din copaci. Dar trebuie să ies, căci oile noastre au fugit
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
la colhoz și murise de gripă japoneză când copilul al mic nici nu se născuse. Tatăl lui Vania, fusese cântăreț la biserică, dar acum, fiindcă de mult nu se mai făceau slujbe în biserici, din ele se făcuseră magazii și staule, s-a angajat grăjdar la colhoz. Sub noul guvernământ, oile nu le mai țineau închise în biserică și se luaseră măsuri de curățenie. Cu nevasta lui, tatăl lui Tanea, acum oameni bătrâni, locuiau în casa lor cu fata mai mare
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
seara scapătă-n tărie se strâng ciobanii lângă foc cu gândul dus la vreo fetie eu, numai eu nu am noroc că-s rătăcit de suferința de-a fi departe de la voi mă mai alină doar dorința s-aud în staul zvon de oi iar de-oi sfârși cum nu mi-e vrerea măcar m-aduceți înapoi și noaptea risipiți tăcerea cu ceteri, flaut sau oboi ...... și-n zori când iar se scutură ori cețuri ori boboci de rouă vă strângeți
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340461_a_341790]
-
dimineață, își prinsese boneta strâmb peste cârlionții negri. A doua avea încă acel obicei prost de a se legăna ușor de pe călcâie pe degete (oare chiar nu-și dădea seama că asta o făcea să semene cu un elefant în staul?). Iar a treia, Gulbahar - cea care fusese cu ea când îl descoperiseră pe Mica Privighetoare - avea umbre întunecate sub ochi, în acea dimineață. - Parc-ai avea un ochi la spate, obișnuia să-i șoptească admirativ cariye Mihrimah. - E doar un
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
le trimită câte un tren la 40 de secunde, ar aștepta răbdători. Dar cum în orele de vârf șefii Metrorex își arată nepăsarea și incompetența și trimit trenurile la 5 minute, așteptând ca bucureștenii să stea ca vitele înghesuite în staul, călătorii nu au încredere și încearcă să se îngrămădească în vagoane. Unii nu vor să întârzie la muncă, alții merg la cursuri, alții au treburi urgente. Despre haosul de la Metrorex București am mai scris. Nimic nu este unitar, nimic nu
Crima lentă, în imagini martor: ca să nu ziceți că v-a luat prin surprindere tragedia ce va veni () [Corola-blog/BlogPost/339153_a_340482]
-
melodia care ieșea din fluier. - Ăsta-i un fluier fermecat! - își zise. Într-un târziu băiatul nu mai cântă. - Gata oițele mele dragi, luați-vă mielușeii și mergeți la păscut că acum se face seară și trebuie să mergem la staul. Voi veți paște iarba fragedă de pe zăvoi, iar eu voi continua să vă cânt. Mai trecu ceva vreme și boierul decise ca pe Ionel să-l adopte ca fiu. Era isteț, respectos și avea înclinații spre tot ceea ce era frumos
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
un țărm uitat de lume el își știe plânsul âsta, dar și rostul lui prin lume... Aud frunza cum foșnește într-o strană, sau un ram, verdele în mine crește bucurie cât mai am.... Aud glasul de mioară într-un staul înghețat dar credința încălzește pruncul fără de păcat. Aud pașii care trec peste lumea nevăzută, de uimire și nădejde am rămas o clipă mută. Aud marea simfonie Dirijorul stă în cer eu mai ard în poezie și mă bucur de mister
AM ALES de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341624_a_342953]