353 matches
-
Lophius spp.) - 20 0302.69.85 ---- Merlani albaștri (Micromesistius poutassou sau Gadus poutassou) - 20 0302.69.86 ---- Merlani albaștri sudici (Micromesistius australis) - 20 0302.69 87 ---- Pești-spada (Xiphias gladius) - 20 0302.69.88 ---- "Toothfish" (Dissostichus spp.) - 20 0302.69.91 ---- Stavrizi (Caranx trachurus, Trachurus trachurus)- 20 0302.69.92 ---- Țipari roz (Genypterus blacodes) - 20 0302.69.94 ---- Pești din specia Dicentrarchus labrax - 20 0302.69.95 ---- Dorade regale (Sparus aurata) - 20 0302.69.99 ---- Altele - 20 0302.70.00 - Ficat, icre
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
Lophius spp) - 20 0303.79.83 ---- Merlani albaștri (Micromesistius poutassou sau Gadus poutassou) - 20 0303.79.85 ---- Merlani albaștri sudici (Micromesistius australis) - 20 0303.79.87 ---- Pești-spada (Xiphias gladius) - 20 0303.79.88 ---- "Toothfish" (Dissostichus spp.) - 20 0303.79.91 ---- Stavrizi (Caranx trachurus, Trachurus trachurus)- 20 0303.79.92 ---- Grenadieri albaștri (Macruronus novaezealandiae)- 20 0303.79.93 ---- Țipari roz (Genypterus blacodes) - 20 0303.79.94 ---- Pești din speciile Pelotreis flavilatus și Peltorhamphus novaezealandiae - 20 0303.79.98 ---- Altele - 20 0303.80
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
înmuiate și cu miros neplăcut; - bulionul după fierbere și sedimentare, tulbure, cu miros neplăcut nu se admite pentru consum uman. Azot ușor hidrolizabil (mg NH3/100 g) - maximum: Peste proaspăt - salău, știuca, somn - 25; - crap, plătica, babușca etc. - 30; - cod, stavrid, macrou - 35. Articolul 19 Peștele sărat sau afumat care prezintă una din modificările de mai jos este inapt pentru consum uman: - șolzi ușor detașabili (cu exceptia heringilor și a scrumbiilor), branhiile cu miros străin și cu mucus abundent, consistentă scăzută, musculatură
NORME IGIENICO-SANITARE din 16 decembrie 1998 pentru alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159547_a_160876]
-
1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43. văduvita (Leuciscus idus) 30 1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100 1
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175279_a_176608]
-
1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43. văduvita (Leuciscus idus) 30 1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100 1
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăți. 6. La pescuitul marin se admite un procent de pești sub dimensiunile legale din totalul cantității pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunăre și de 20% pentru chefal, stavrid și scrumbie albastră. 7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt următoarele: a) 2,4 cm la Dunăre, bălti, lacuri, râuri colinare și de șes și în Delta Dunării; ... b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
râuri colinare și de șes și în Delta Dunării; ... b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile și bălțile din delta și în lacurile litorale; ... c) ● pescuitul activ (traul): sprot 2a - 0,7 cm; hamsie 2a - 0,10 cm; stavrid 2a - 0,12 cm; ● pescuitul staționar (unelte pasive): la talian 2a - 0,8 cm; la setca 2a - 0,100 cm. NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile art. ÎI din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea și completarea
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43. văduvita (Leuciscus idus) 30 1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100 1
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167475_a_168804]
-
1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43. văduvita (Leuciscus idus) 30 1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100 1
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167474_a_168803]
-
sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăți. 6. La pescuitul marin se admite un procent de pești sub dimensiunile legale din totalul cantității pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunăre și de 20% pentru chefal, stavrid și scrumbie albastră. 7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt următoarele: a) 2,4 cm la Dunăre, bălti, lacuri, râuri colinare și de șes și în Delta Dunării; ... b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167474_a_168803]
-
râuri colinare și de șes și în Delta Dunării; ... b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile și bălțile din delta și în lacurile litorale; ... c) ● pescuitul activ (traul): sprot 2a - 0,7 cm; hamsie 2a - 0,10 cm; stavrid 2a - 0,12 cm; ● pescuitul staționar (unelte pasive): la talian 2a - 0,8 cm; la setca 2a - 0,100 cm. NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile art. ÎI din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea și completarea
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167474_a_168803]
-
1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43. văduvita (Leuciscus idus) 30 1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100 1
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167476_a_168805]
-
1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43. văduvita (Leuciscus idus) 30 1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100 1
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177811_a_179140]
-
rânced, de mucegăi sau putred. Articolul 19 (1) Peștele refrigerat sau congelat (examinat după decongelare) nu trebuie să depășească următoarele valori de azot ușor hidrolizabil (mgNH3/100 g): ... Peste proaspăt ────────────── - salău, știuca, somn 25 - crap, plătica, babușca etc. 30 - cod, stavrid 35 - macrou 35 (2) Peștele congelat trebuie comercializat numai în stare congelata; este interzisă recongelarea peștelui după decongelare. ... (3) Peștele proaspăt, refrigerat sau congelat, care prezintă următoarele semne, nu se admite pentru consum uman: ... - solzii parțial decolorați și care se
NORME DE IGIENĂ din 3 aprilie 1995 privind alimentele şi protecţia sanitară a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
elementelor de legătură (vaiere, intermediare, frâie). Pentru a reține selectiv peștii, dimensiunea ochiului de plasă de la cămașa sacului trebuie să fie de: a) a = 7-8 mm (2a = 14-16 mm) pentru șprot; ... b) a =10-12 mm (2a = 20-24 mm) pentru hamsie/stavrid; ... 21. paragat - unealtă de pescuit cu cârlige, armată cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv paragatul este constituit dintr-o linie principală (ana) de care sunt prinse cârligele prin intermediul unor șnururi (petile) de lungimi și intervale de prindere variabile
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
realizau peste 15.000 tone/an, în perioada 1991-2005 captura totală s-a diminuat la circa 2.000 tone/an, pentru ca în ultimii ani să nu depășească 500 tone/an. Peste 90% din debarcări reprezintă speciile de talie mică: șprot, stavrid, bacaliar. Un procent relativ semnificativ din capturile cu traulul îl reprezintă capturile complementare reprezentate de rechin (6-12 tone/an). Debarcările de calcan ale acestei clase de nave reprezintă în prezent 47-48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
amplasate pe adâncimi variabile cuprinse între 5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1-2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
capturilor de pești din sectorul marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1,7%). 2.5
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
românesc al Mării Negre Stoc (tone) Specia 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Șprot Trebuie remarcat că presiunea asupra stocului de șprot și, mai nou, asupra celui de bacaliar a crescut îndeosebi după ce stocurile de hamsie și stavrid au scăzut extrem de mult datorită pescuitului intensiv și neselectiv în zonele de iernat, făcând ca atenția flotelor din țările riverane Mării Negre să se îndrepte acum și spre noi specii. Stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus, Aleev, 1956) Un declin drastic al abundenței
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
de bacaliar a crescut îndeosebi după ce stocurile de hamsie și stavrid au scăzut extrem de mult datorită pescuitului intensiv și neselectiv în zonele de iernat, făcând ca atenția flotelor din țările riverane Mării Negre să se îndrepte acum și spre noi specii. Stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus, Aleev, 1956) Un declin drastic al abundenței stocului a existat după 1995, când acesta s-a diminuat cu 56%. În 1991 stocul de stavrid a scăzut la un minim de 75.000 tone, captura scăzând de asemenea
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
flotelor din țările riverane Mării Negre să se îndrepte acum și spre noi specii. Stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus, Aleev, 1956) Un declin drastic al abundenței stocului a existat după 1995, când acesta s-a diminuat cu 56%. În 1991 stocul de stavrid a scăzut la un minim de 75.000 tone, captura scăzând de asemenea la 4,7 mii tone, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 20 de ori față de media anilor 1985-1989. În contrast cu hamsia și șprotul, stocul de stavrid a rămas
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
stocul de stavrid a scăzut la un minim de 75.000 tone, captura scăzând de asemenea la 4,7 mii tone, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 20 de ori față de media anilor 1985-1989. În contrast cu hamsia și șprotul, stocul de stavrid a rămas încă la un nivel foarte scăzut. Asemănător hamsiei, apreciem că pentru sectorul marin românesc nu este necesară stabilirea unei TAC, dar pentru protejarea completării se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii și estimarea TAC-ului
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
realizau peste 15.000 tone/an, în perioada 1991-2005 captura totală s-a diminuat la circa 2.000 tone/an, pentru ca în ultimii ani să nu depășească 500 tone/an. Peste 90% din debarcări reprezintă speciile de talie mică: șprot, stavrid, bacaliar. Un procent relativ semnificativ din capturile cu traulul îl reprezintă capturile complementare reprezentate de rechin (6-12 tone/an). Debarcările de calcan ale acestei clase de nave reprezintă în prezent 47-48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]