949 matches
-
cineva, două fețe ale carierei lui Coșovei: cea de dinainte de 1990 (când, tânăr încă, era considerat, pe bună dreptate, unul dintre cei mai buni poeți români în viață) și cea de după (când numărul mare de volume publicate și relativa lor stereotipie i-au sedimentat imaginea de autor industrios). În această a doua etapă, cronicile mefiente n-au întârziat să apară, chiar din partea unor admiratori declarați ai poeziei lui Coșovei. Reproșul cel mai frecvent privea tocmai tipul de „rutină” la care, parcă
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
pentru o proză ancorată în cotidianul românesc al tranziției. Romanele Dumnezeu binecuvântează America, Ultima tresărire a submarinului legionar sau Blazare participă la un fenomen literar numit pe bună dreptate de Sanda Cordoș „de-tabuizarea României”. Câteva dintre cele mai persistente stereotipii și fantasme comunitare, imposibil de pus în discuție în timpul totalitarismului, ies la iveală sub diverse formule narative în proza lui Petre Barbu, Bogdan Suceavă sau Dan Lungu. Până la capătul liniei, cel mai recent volum al scriitorului, e poate și cel
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
o face cu mijloace neadecvate: Ah! Vino repede sabie, armură, să lupt cu lenea care mă fură. (Lecție) De altfel, papionul, bastonul, sabia, armura, alternanța succesivă a mitizării și demitizării, așteptări frustrate, ființe real-himerice, povești animaliere, conformația imaginativă a lumii, stereotipia, răceala sau blândețea, nimic din toate acestea și altceva nu există! nu sunt soluții practice la totala înstrăinare de sine, la cufundarea în lene și desfrâu mintal, la moarte lentă. Sau poate că nu? Ironia acidă lasă loc bănuielii că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
dacă autorul va miza în continuare pe jocul bagatelei axiotropiste de universalizare a valorilor sau se va fixa în zona dramelor prezentului, strigînd în deșert. Cert e doar faptul că teatrul său, pe care l-aș numi un accelerator de stereotipii, face posibilă explorarea artistică a unui univers încă necunoscut și, mai ales, imprevizibil. (Préférence cu Istoria. Teatru și bagatelă de Horia Gârbea, în Zburătorul, nr. 1 2 3 1995, p. ȘTEFAN ION GHILIMESCU A utorul de texte pentru teatru este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
guvernante, profesori, arhivari, notari "și alții tot așa de tari"); pentru "saprofiții academici închistați în jurul capodoperelor". E nevoie vitală de experiment, de experiențe și de contestații regeneratoare, de violențe avangardiste capabile să scuture clișeele gustului, deconcertând o receptivitate "sclerozată de stereotipii". Prin ele, cultura se revoltă periodic contra culturalului cu care ajunge să fie echivalată. Pe de altă parte, eseistul nu creditează oricând și oricât noutatea, nu o consideră o valoare în sine. Noul Roman nu-i spune nimic. Ba îi
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
mai tranchilizant: "Doar 2,5% din populație e țigănească, în contrast cu presupunerile comunității internaționale." Noroc cu imaginile salubre ale Sibiului, fără a cărui actuală postură europeană, probabil că nici nu am fi întâlnit cuvântul cultură în articolele respective. Mă întreb dacă stereotipiile de percepție referitoare la țara noastră nu sunt cumva întreținute și prin felul cum noi înșine orientăm asemenea vizite. În loc de cunoașterea mănăstirilor bucovinene - încă o tură prin aziluri (probabil, un reflex creat de baroneasa Nicholson). Iar dacă Maramureșul e prea
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
analiză și mister. Romanul urmează un model de existență, din care își produce o structură larg și subtil motivată. El nu ascunde o anumită insuficiență epică, un deficit de concretitudine, neacoperite, problematic sau analitic, prin evenimente și personaje, amenințate de stereotipie și categorial. Amprenta contextuală, diferențiată, înainte și după dictatură, impietează asupra perspectivei și substanței romanești. În pofida elaborării intense, marcă a responsabilității profesionale, A. Blandiana este un scriitor stăpânit de spontaneitate, ușor înșelat de "trucuri" și "nesincerități" estetice. Concepția iese din
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
de a investi cu afecte procesul conservării active a unor corpuri oarecare: biciclete ruginite, sticle goale, electrocasnice ieșite din uz, haine vechi degradate la statutul de cârpe, carnete pline de mâzgălituri. Ba chiar fire de praf. Sau - dincolo de orice imaginație - stereotipii memorialistice ale unei femei fără un viitor prea evident și fără un trecut notabil. Tot ce aparține acelei părți din viață pe lângă care trecem neatent, dar lângă care ne aflăm - dinamic - în permanență. În viziunea lui Călinescu, Ion Ghica e
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
acestui deziderat este indubitabilă, totul, cum și declară regizorul, se petrece în mintea lui, de aici și rezultanta fantasmală, deconstrucția absurdistă a evenimentelor, mixarea aleatorie a realului cu inserturi coșmarești hipersofisticate ca și muzica neconvențională produsă de compozitoarea astmatică Ana, stereotipiile maniacale și intervențiile misterioase, concertate abstract etc. Interpolarea în film a unor indicații/ avertismente scrise pe pereți sau jocurile de cuvinte precum cele înscrise pe tricouri, Preda Porter sau Helmis, - Cezar Helmis este producătorul filmului, iată că ficțiunea prinde aripi
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
pe ele. Trecerea de la metoda expeditivă și eclatantă - cu finalitate mai niciodată dusă la capăt, ci amânată sistematic de la o săptămână la alta - proprie scrisului publicistic, la actul decis și angajant al unui volum de critică literară presupune dintotdeauna anumite stereotipii discrete și anumite reciclări neintenționate ale primelor deprinderi. După îndelunga exersare a gazetăriei, nu e ușoară treabă să te investești într-o muncă de concepție și de construcție, fără deadline-uri și fără un public imediat. Iar de obicei - ca să rămânem
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
fiecărui altar." Tocmai un asemenea drum mental București-Iași pune în practică interviul pe care Ovidiu Nimigean i-l oferă lui Doris Mironescu. Temut ca polemist și extrem de rafinat ca poet, mentorul fenomenului cluboptist vine parcă să mai relaxeze încrâncenarea și stereotipiile limbajelor publicistice din Capitală. Fie și numai ca terapie stilistică, dialogul merită parcurs. Cap-coadă. Și vă pot dovedi asta: "Cum prea puțini îmi știu boiul, aș uzurpa o imagine de spadasin ager. Cine mă știe mă știe însă așa cum sunt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
un șir nesfîrșit de reformulări, de reinvestiri și de reconsiderări. Formele însele, în ansamblu și în detaliu, nu sunt decît capcane optice și semantice pe care Arcimboldo le întinde privitorului spre a-i dezvălui precaritatea certitudinilor și a-i flata stereotipiile experienței. Iar contemporanii i-au înțeles provocarea cu o remarcabilă promptitudine. Madrigalul canonicului Gregorio Comanini, dedicat lucrării Nimfa Flora, este un model de receptare exactă și de analiză implicită, atît în ceea ce privește viziunea cît și tehnica lui Arcimboldo: ,, Sunt oare Flora
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
oarecum ready made al ridicării din sprânceană. Consultați selecția de ecouri la volumul al doilea - orchestrată de Dan Stanca, Tudorel Urian, Paul Cernat, Doris Mironescu, Bianca Burța-Cernat, Antonio Patraș, Mihai Iovănel, Andrei Terian, Al. Cistelecan - și vă veți convinge singuri. Stereotipii ambalate colorat, maliții de diagnostician, scrupule teoretice. Am mai spus, cu câteva luni în urmă, cum stau lucrurile cu magnetizarea automată a recenzentului în fața tomurilor lui Dan C. Mihăilescu. Și - alt semn de ready made, recunosc - nu-mi iau vorba
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
pot dărîma lumi, pot manipula cu mare ușurință. Ceea ce am simțit mereu. Un retor trebuie să deosebească totodată binele de rău. Astfel, retorica bună conduce, inevitabil, la cunoașterea profundă a omului. A structurii sale. În plus, oratoria bună nu admite stereotipii. Fapt de care este suprasaturată limba actuală, agresată și umilită. Toate acestea conduc subtil la ceea ce putem numi deja falsul existențial. Una din realitățile în care ne scufundăm tot mai mult, eliminînd frontierele fabulatorului. Noțiunea aceasta ascunde, de fapt, o
Cibernetică politică by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9525_a_10850]
-
munca sterilă și angoasantă pentru obținerea tezicului urmată de atelierul de confecții metalice, întâlnim scenariul arhicunoscut al tuturor prozelor produse și expirate în anii '50. Dacă ne ținem îndeaproape de limbajul și de mentalitatea povestirii, regăsim o panoplie completă a stereotipiilor de abecedar sau - tot pe-acolo - telejurnal: bancurile politice spuse pe ascuns, micile gheșefturi regizate abil de fiecare angajat, spectacolele penibile ale vizitelor prezidențiale, discuțiile părintești și întotdeauna costisitoare cu câte un cadru didactic pus pe arbitraje, etc. Apoi, o dată cu
Incapacitatea acomodării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9627_a_10952]
-
prejudecăți, și de moarte, ea pune față în față imaginea crudă și reverberația ei aburită, tăietura dură și reflexul ei de lumină, fatalitatea realului și aspirația surdă către o altă lume, imanența brutală și visul purificator. Inventariind, Laura Mara dezactivează stereotipiile, denumind obiecte și lucruri, ia în posesie natura lor profundă, descriind situații aparent comune, reconstruiește din temelii lumea însăși. O reconstruiește repede, oarecum în stare de urgență, dar, mai ales, o reconstruiește inteligent, rebel, amar și trist: aha și cât
Portrete și schițe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9666_a_10991]
-
raționalitate, iar orientalii, lipsiți de calități, ar fi "inferiori" datorită "emotivității" lor. Această opoziție ar justifica destinul de conducător al albilor și prezența vesticilor pe teritorii care nu au fost niciodată ale lor, contribuind, cu bună știință, la solidificarea unor stereotipii de gândire, proliferate, pe de o parte, pentru a impune stăpânirea colonială și, pe de altă parte, pentru a opri colonizații de la a-și construi un spațiu socio-cultural independent, bazat firesc pe stratificarea istorică și destinul politic al propriei lor
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
postcoloniale într-o singură arie majoră de investigare, după cum a apărut și dificultatea de a recunoaște, integra și reflecta propria diversitate etno-culturală. Frontierele lumii postcoloniale nu mai sunt doar politice sau lingvistice, ci au devenit mai degrabă imaginative, bazate pe stereotipii imagologice. Pe de altă parte, e la fel de greșită ideea că fostele colonii nu pot face nimic important și că tot ce se întâmplă acolo se datorează colonizatorilor: o cultură străveche, precum cea a Indiei, bunăoară, nu poate sub nici o formă
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
să le dăm foc“. Exterminarea, genocidul devin niște condiții absolut necesare pentru realizarea proiectelor coloniale. Să ne gândim la soarta indienilor americani. Dorința de exterminare e însoțită de o ură nedirecționată, o ură abstractă. Mai mult pentru conceptul de aurolac. Stereotipii culturale. Câți dintre dumneavoastră ați cunoscut personal un aurolac pentru a-l putea disprețui? Nu poți disprețui sau urî decât ceea ce cunoști. Voyeurii erau blânzi Unul dintre cele mai grele lucruri pentru cei care locuiesc la țară sau în orașele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de înțelesuri, titlul inițial al cărții, menționat și de Alex Ștefănescu în "Istoria" sa, dar modificat de către editură). Elaborate între anii 2001-2005 ("în fața computerului, ca într-un confesional"), consemnările din cartea de față nu cad nici o clipă în monotonie și stereotipie, autorul desfășurând o iscusită strategie a discursului epic-confesiv prin care captează și menține trează atenția cititorului, care pentru el reprezintă cea mai respectabilă (și credibilă) instanță critică.
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
Mariei dezgolit, mâinile desfăcute în poală, relaxate ca după un efort teribil, oglinda jupuită, pereții vopsiți de un verde catran, toate îi creaseră o senzație nelămurită de silă, un gen de irascibilitate tulbure, se gândea cu dezgust la toate aceste stereotipii, viață, moarte, asimilație, dezasimilație. Ce stupiditate, spuse, când și cum să mai crezi în vorbe frumoase, să-ți mai faci iluzii erotice. Bătea soarele, o usturau ochii, o făceau să filtreze cu greu imaginea. Tot nu se dusese la policlinică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dintr-o revistă literară, ceva despre stres sau cum să facem să evităm stresul, foarte interesant scrisă, pe puncte. Nu ți le spun pentru că te plictisesc. Pe tine, știu, te-ar fi interesat subiectul ședinței, pe mine, nu, prea multă stereotipie, prea mult formalism ca să nu se dizolve în mine orice interes pentru ședință. Clar, un punct de vedere total opus, dar nu mă miră. Să trecem peste asta. Mai departe. Ce-a fost mai departe? Când am ieșit am plătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
necesitate ca respirația, ca rugăciunea. Ea trecea. Și după o zi, urma altă zi. După o noapte, o alta, toate fiind ca într-o alternanță fără timp, azi era tot ieri, mâine era azi, noaptea de alaltăieri se scurgea prin stereotipie în cea de peste un ceas. Ora 2 după prânz sau 2 după miezul nopții era aceeași cifră numai că una era diurnă, cealaltă nocturnă, în spațiul oniric ceasul arată aceleași cifre. Deci timpul, când trecea Ea, se învârtea pe loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Plutesc eu către tine, Soare, Eu, Planetă neluminată vreodată de tine, lumina ta îmi va da fertilitate, mă voi acoperi de ființe și plante și ape și cer, voi gravita mereu în jurul tău, privindu-te ziua, noaptea visându-te, o stereotipie care va dura cea mai plină de iubire stereotipie cosmică, te vei uita mereu la mine, gravitând cu drag în jurul tău, legați astfel prin legile mecanicii pe veci. De n-ar găsi Mioara jurnalul, ar fi în stare vipera să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de tine, lumina ta îmi va da fertilitate, mă voi acoperi de ființe și plante și ape și cer, voi gravita mereu în jurul tău, privindu-te ziua, noaptea visându-te, o stereotipie care va dura cea mai plină de iubire stereotipie cosmică, te vei uita mereu la mine, gravitând cu drag în jurul tău, legați astfel prin legile mecanicii pe veci. De n-ar găsi Mioara jurnalul, ar fi în stare vipera să-l trimită la ziar pentru a fi publicat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]