268 matches
-
dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de claviculă + mușchiul subclavicular (anterior), coasta I (inferior), marginea sternală + fascia clavipectorală + ligamentul costoclavicular + ligamentul costocoracoid (antero-medial), mușchiul scalen mijlociu cu nervul toracic lung (posterolateral). La mijlocul acestui spațiu se află mușchiul scalen anterior - prin fața lui trece vena subclavie, iar posterior de el trec artera subclavie și plexul brahial la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
by-pass, s-a arătat că pacienții hemodializați cu fistula arterio-venoasă funcțională prezentau un consum de oxigen similar cu cel al subiecților cu disfuncție renală ușoară-medie sau cu funcție renală normală. Alte complicații postoperatorii semnificative la pacienții uremici includ infecția plăgii sternale și accidentul vascular cerebral după by-pass, riscul crescând o dată cu vârsta, gradul calcificărilor aortice și gradul disfuncției renale. În ceea ce privește factorii de risc ai reocluziei by-pass-ului de venă safenă la pacienții renali sunt disponibile puține date. în timp ce la pacienții non-renali reducerea agresivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
apexului și care iradiază la stânga spre axilă, asociat cu dispnee, congestie pulmonară sau edeme și alte semne de insuficiență cardiacă stângă retrogradă - În endocardita de valvă aortică, suflu diastolic tipic regurgitației aortice, care se aude cel mai bine în stânga manubriului sternal, asociat cu dispnee, congestie pulmonară sau edeme și alte semne de insuficiență cardiacă stângă retrogradă - În endocardita de valvă tricuspidă, suflul sistolic parasternal tipic, diminuat, a regurgitației tricuspide care crește o dată cu inspirația, împreună cu distensia venei jugulare, un puls venos jugular
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
este mai pronunțată, adesea acești pacienți sunt mai în vârstă, iar predominența sexului feminin este mai mare (43). Prin urmare nu este surprinzător faptul că rata morbidității este mai mare (suport circulator medicamentos și mecanic șbalon intraaortic de contrapulsațieț, complicații sternale, insuficiență renală), iar supraviețuirea este redusă (43, 44, 45). Boala pulmonară obstructivă cronică Disfuncția pulmonară exprimată prin scăderea VEMS sub 1,25 L/sec s-a dovedit a fi un factor de risc semnificativ pentru mortalitate după operația de by-pass
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pentru această categorie de bolnavi; În cazul apariției mediastinitei, pe lângă recunoașterea imediată, se impun debridarea precoce și agresivă a țesuturilor infectate și necrozate și acoperirea zonelor astfel pregătite cu flap-uri musculare vascularizate spre deosebire de atitudinea clasică reprezentată de reexplorarea plăgii, sutura sternală secundară și lavaj mediastinal cu drenaj care și în experiența noastră s-a dovedit puțin eficace; Instituirea precoce a terapiei de epurare extrarenală în cazul disfuncției renale severe postoperatorii și instruirea adecvată a personalului din unitatea de terapie intensivă pentru
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
acestuia, disecția a urmărit îndeaproape evitarea traumatismelor de orice fel asupra peretelui vascular, iar fluxul sanguin prin artera mamară după recoltare este adecvat încă de la început. Complicațiile ce pot fi atribuite folosirii AMI în revascularizarea miocardului includ: 1. Infecția plăgii sternale (12), în special când au fost folosite ambele AMI, iar pacienții sunt obezi și/sau diabetici; 2. Incidența crescută a revărsatului pleural și a volumului drenajului toracic în perioada postoperatorie; 3. Disfuncție ventilatorie în cazul în care în timpul recoltării AMI
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pot compromite AMI ca graft în revascularizarea miocardului: ram colateral foarte dezvoltat în porțiunea inițială a AMI cu apariția sindromului de furt sanguin coronarian (14); stenoza de arteră subclaviculară stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea de obicei în primele 7-10 zile postoperator. Pacienții acuză
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea de obicei în primele 7-10 zile postoperator. Pacienții acuză dureri și mișcări anormale la nivelul sternului care pot fi observate în timpul tusei. Uneori din plagă se evacuează o cantitate variabilă de lichid care de regulă este steril, dar
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în timpul tusei. Uneori din plagă se evacuează o cantitate variabilă de lichid care de regulă este steril, dar care va fi recoltat pentru examen bacteriologic. Bolnavii trebuie operați cât mai curând posibil. Se va practica un lavaj abundent al plăgii sternale și a mediastinului cu soluții antibiotice deoarece acești bolnavi sunt expuși unui risc crescut de a dezvolta mediastinite. Închiderea sternului se va face folosind tehnica Robicsek (17): se trece un fir de sârmă prin spațiile intercostale de-a lungul fiecărei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
lavaj și închiderea per secundam a plăgii. De obicei nu este nevoie de antibiotice. În cazul în care se întârzie tratamentul, infecția se poate extinde la straturile profunde complicând evoluția bolnavilor. Infecții profunde ale plăgilor Includ mediastinita acută cu dehiscență sternală și osteomielita sternului. Incidența lor variază între 0,4%-5% (18). Factori de risc asociați cu apariția acestor complicații extrem de severe au fost considerați obezitatea, operațiile pe cord deschis în antecedente, folosirea ambelor artere mamare interne, durata și complexitatea intervenției
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a plăgii, diseminarea pe cale sanguină, extinderea unei infecții superficiale. Stafilococul este germenele cel mai frecvent implicat, dar pot fi întâlnite și alte microorganisme: Pseudomonas, Enterobacter, Serratia, Acinetobacter, Klebsiella, Legionella, Aspergillus fungi. Manifestările clinice includ febra, secreții la nivelul plăgii, instabilitate sternală, durere excesivă la nivelul plăgii, leucocitoză și dehiscența sternului. Ele survin de regulă la 2-4 săptămâni postoperator, dar uneori pot apărea și după luni sau ani de zile (44). Tomografia computerizată poate evidenția acumulare de lichid, o colecție gazoasă sau
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
deschis (183). Aceste tulburări neurologice includ parestezii, în special în teritoriul de distribuție C8-T1, scăderea sensibilității epicritice, slăbiciune musculară. Pentru explicarea acestora s-au emis mai multe ipoteze. Vander Salm și colaboratorii săi au sugerat că plasarea înaltă a depărtătorului sternal poate duce la fractura sau deplasarea primei coaste și lezarea plexului brahial (184). Alte explicații pentru lezarea nervului ulnar iau în discuție compresia nervului la nivelul cotului și lezarea plexului brahial la puncția venei jugulare interne. Vahl și colaboratorii său
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
său au demonstrat o creștere de 10 ori a incidenței leziunii de plex brahial la pacienții la care s-a folosit pentru revascularizare artera mamară internă (185). Pentru prevenirea leziunilor de plex brahial trebuie evitată deschiderea prea largă a depărtătorului sternal și plasarea prea sus a acestuia. Leziunile de plex brahial o dată instalate rămân simptomatice timp de 2-4 luni, dar unii pacienți pot avea deficite până la un an postoperator. Complicații pulmonare Complicațiile pulmonare apar la circa 30% din bolnavii operați pe
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
necesare măsuri adecvate pentru profilaxia ulcerelor de stres, leziunilor de decubit și atrofiilor musculare. Dacă suportul ventilator este necesar pentru o durată mai mare de două săptămâni atunci trebuie efectuată traheostomia care are un risc mic de contaminare a plăgii sternale (195). Gazele respiratorii trebuie încălzite și umidificate, iar ventilatorul și tubulatura sterilizate sau schimbate cu regularitate. Complicații infecțioase pulmonare În jur de 4% din bolnavii operați pentru boala cardiacă ischemică au evoluția postoperatorie marcată de apariția unor complicații infecțioase pulmonare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
spațiu pentru rotarea și dislocarea cordului fără compresia ventriculului drept și a atriului drept; se obține astfel o expunere foarte bună a peretelui lateral fără a compromite semnificativ hemodinamica pacientului; se rotește și dislocă cordul până când apexul ajunge sub marginea sternală dreaptă; imediat în câmpul operator apar ramurile marginale stângi și artera descendentă posterioară. Tehnica alternativă pentru expunerea ramurilor marginale stângi și a arterei descendente posterioare Un sistem bazat pe tracțiunea pericardului poate conferi o poziție adecvată cordului pentru a putea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
monitorizare perioperatorie, anestezie generală cu IOT, adaptată condițiilor hemodinamice și particularităților cazului, cu măsuri de menținerea a principalelor echilibre Intervenția se face prin sternotomie mediană cu excizia pericardului, anterior de nervii frenici. Abordul prin toracotomie nu este indicat. Deschiderea depărtătorului sternal se va face progresiv pentru a nu determina efracții miocardice. Este de preferat să se inițieze disecția - pericardectomia într-o zonă ușor decolabilă. Există o secvențialitate de eliberare a cavităților cardiace. Zonele calcare adânc penetrante în miocard pot fi lăsate
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
de fibre tendinoase, cu dispoziție circulară și radiară, care solidarizează vena cu marginea orificiului [4]. Zona musculară a diafragmului este formată din trei părți, a căror denumire este dată de originea fibrelor musculare: lombară (pars lumbalis), costală (pars costalis) și sternală (pars sternalis) [9]. Partea lombară își are originea pe vertebrele lombare (prin stâlpii diafragmatici drept și stâng), pe ligamentele arcuate mediale și laterale, și se inseră pe marginea posterioară a centrului tendinos. Stâlpul diafragmatic drept (crus dextrum), mai lat și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
musculare pe fața internă a ultimelor șase perechi de coaste și se inseră pe marginile laterale ale centrului tendinos și pe cea mai mare parte din marginea lui anterioară. Dintre cele trei părți musculare are cea mai mare întindere. Partea sternală are cea mai mică suprafață și este formată din fascicule de fibre musculare cu originea pe fața posterioară a procesului xifoid, de o parte și de alta a liniei mediane și inserțiile pe porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și este formată din fascicule de fibre musculare cu originea pe fața posterioară a procesului xifoid, de o parte și de alta a liniei mediane și inserțiile pe porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei anterioare. Median, între fasciculele părții sternale poate exista un spațiu fără fibre musculare. De asemenea, pot fi identificate spații între fasciculele părții sternale și cele ale părților costale (trigonuri sterno-costale), prin care spațiul retrosternal comunică direct cu spațiu properitoneal. Aceste spații, descrise de Larrey și Morgagni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
o parte și de alta a liniei mediane și inserțiile pe porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei anterioare. Median, între fasciculele părții sternale poate exista un spațiu fără fibre musculare. De asemenea, pot fi identificate spații între fasciculele părții sternale și cele ale părților costale (trigonuri sterno-costale), prin care spațiul retrosternal comunică direct cu spațiu properitoneal. Aceste spații, descrise de Larrey și Morgagni, permit apariția herniilor diafragmatice anterioare [5]. Există și trigonurile lombocostale, situate între partea lombară și cea costală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
orificiului participă ambii stâlpi diafragmatici. Herniile prin orificiile aortic și cel al venei cave inferioare sunt cu totul excepționale. Hiatusurile diafragmului sunt în număr de trei și sunt reprezentate de:1.sinusul Morgagni - reprezentând spațiul median dintre cele două fascicule sternale;2.fanta lui Larrey - este situată între porțiunea sternală și cea costală a diafrag-mului;3.hiatusul lui Bochdaleck - reprezentând spațiul dintre porțiunea costală și cea lombară. Aceste hiatusuri, când sunt largi, permit formarea herniilor diafragmatice congenitale sau câștigate. RAPORTURILE DIAFRAGMULUI
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și cel al venei cave inferioare sunt cu totul excepționale. Hiatusurile diafragmului sunt în număr de trei și sunt reprezentate de:1.sinusul Morgagni - reprezentând spațiul median dintre cele două fascicule sternale;2.fanta lui Larrey - este situată între porțiunea sternală și cea costală a diafrag-mului;3.hiatusul lui Bochdaleck - reprezentând spațiul dintre porțiunea costală și cea lombară. Aceste hiatusuri, când sunt largi, permit formarea herniilor diafragmatice congenitale sau câștigate. RAPORTURILE DIAFRAGMULUI Diafragmul are raporturi atât cu viscerele toracice, cât și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
în 35% din cazuri);- pe partea stângă, în 70% din situații nervul frenic se împarte într-un trunchi anterior și unul postero-lateral. Din ramurile principale se desprind ramurile secundare. Astfel, trunchiul anterior se împarte într-un ram antero-intern (pentru partea sternală) și un ram antero-extern (pentru partea costală). Trunchiul lateral se împarte în două sau trei ramuri secundare pentru inervația părții costale. Din trunchiul posterior pornesc un ram postero-extern (care inervează zona posterioară a părții costale, precum și partea lombară a diafragmului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
cantitate apreciabilă sau chiar timoame, în cazul reintervențiilor ce folosesc alte modalități de abord, nu este excepțională [1, 23]. Cooper și colab. [4] prezintă varianta „extinsă” a timectomiei transcervicale, varianta în care se utilizează un depărtător special ce ridică manubriul sternal, fapt ce avantajează expunerea și disecția în mediastinul anterior. Asocierea unei sternotomii parțiale, fără a mări incizia, sau utilizarea mediastinoscopului sunt artificii folosite tocmai pentru a face exereza țesutului timic cât mai completă [25]. Este cu certitudine greu ca grăsimea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
cu acuratețe mai mare clearance-ul esofagian și refluxul gastro-esofagian. Hernia retrocostoxifoidiană (Morgagni-Larrey) Anatomie Are la bază existența unui deficit embriologic de muscularizare a părții anterioare a diafragmului. Defectul anatomic poate varia, de la o simplă zonă de slăbiciune până la absența porțiunii sternale a diafragmului (orificiul Larrey foarte larg). Apar cel mai frecvent la femei, pe partea dreaptă mai ales și de cele mai multe ori prezintă sac herniar (hernii fetale). Cel mai frecvent găsim în sacul herniar marele epiploon sau colonul transvers. Manifestări clinice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]