1,350 matches
-
Sterp (județul Sibiu), iar premiul III a fost câștigat de Letiția Boroi (județul Argeș). Surpriza festivalului de la Sibiu a fost Stela Botez din Republica Moldova, care a primit Premiul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “CINDRELUL-JUNII” SIBIU. Sibianca Ionela Sterp din Jina, județul Sibiu, a reușit să impresioneze spectatorii, motiv pentru care, prin vot direct, a primit Premiul Publicului. “Ne bucură faptul că am ajuns în topul primelor trei, cele mai mari festivaluri concurs dedicate tinerilor interpreți de muzică populară
Trofeul ”Vară, vară, primăvară” a Plecat la Suceava [Corola-blog/BlogPost/97659_a_98951]
-
educat public pentru folclor din țară”, a declarat, Silvia Macrea, director al festivalului și manager Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “CINDRELULJUNII” SIBIU. Potrivit acesteia, Sibiul a revenit în topul celor mai buni tineri interpreți, prin tânăra Ionela Sterp, din Jina, pregătită cu profesionalism la Școala de Artă Populară Sibiu. Cei peste o mie de spectatori prezenți joi și vineri, la festivalul sibian, i-au aplaudat pe tinerii interpreți, dar și spectacolul extraordinar susținut de cel mai vechi ansamblu
Trofeul ”Vară, vară, primăvară” a Plecat la Suceava [Corola-blog/BlogPost/97659_a_98951]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > GOANA SENTIMENTELOR Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului GOANA SENTIMENTELOR Demult, rătăcesc prin stearpa taiga Precum este gândul dar și visul meu. Și sper ca într-una sau tare ar vrea Ca eu să rămân în sufletul tău. În gara uitată păstrează umil Un pic de dorința avută cândva. Iar gândul și-l șterge
GOANA SENTIMENTELOR de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378171_a_379500]
-
ar fi avut putere financiară pe măsura sufletului lor uriaș? Dar asta-i viața: cei cu suflet mic au bani mulți și trusturi de presă, iar cei cu suflet mare au bani puțini și dureri de cap. În acest ținut sterp și arid al arivismului și al celor patru S - sex, sânge, scandal, subcultură, care se extinde zi de zi pe aripile generoase ale globalizării și ale așa-zisului multiculturalism, astfel de manifestări de mică anvergură sunt adevărate oaze de iubire
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
sufletul său personalitatea celui care a ales-o drept babă. În unele zone ale țării se crede că babă aleasă de către un flăcău îi putea dezvălui acestuia felul în care îi va fi aleasă: urâtă, frumoasa, bogată, săracă, fertila sau stearpa, rea sau binevoitoare, acra ori veselă. Cele mai multe dintre superstițiile legate de babe se referă la ziua de 1 martie, ziua babei Dochia sau a „capului de primăvară”, cum mai este cunoscută. Tradiția spune că, dacă în prima zi de martie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
și debaralele altora, n-am stofă de anchetator, nu investighez, decât , eventual, frumusețea lumii. Cealaltă față, shimonosită, o văd zilnic și n-am vreme s-o impun atenției. Grație unui om deosebit, am rezistat tentației încropirii, mi-am reprimat avântul sterp. Pentru că, nu-i așa, în noi sălăsluiesc, laolaltă, ego-ul și demonul. Lumina poate veni, iată și din Septentrion. Aurorele boreale sunt fantastice, dar rămân iluzii. Nopțile nesfârșite adăpostesc har și lucruri frumoase, acolo e locul tainic al sensibilității. Sunt entuziasmat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
dacă realitatea, așa cum ne-o înfățișează fizica actuală, e atît de nemîngîietoare, măcar teoria ei să aibă consistența unei doctrine impecabile. Cu alte cuvinte, măcar frumusețea și simplitatea unei științe coerente să ne dea senzația că realitatea, deși crudă și stearpă, are o structură frizînd prefecțiunea. Din păcate, teoria este departe de a fi perfectă. De pildă, neutronul și protonul, tocmai particulele care păreau cele mai sigure din punctul de vedere al experienței acumulate în timp - căci păreau stabile și necompuse
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
de a transforma simboluri în metafore. În autoportretul purtând titlul Coloană ruptă (1944), bustul dezgolit, marcat de cuie, strâns în curele medicale, este despicat, lăsând să se vadă o coloană ionică ruptă. Unind corpul uman și arhitectura, rana și peisajul sterp, simboluri cristice și sugestii sexuale, suferința și exorcizarea ei prin artă, imaginea nu stârnește compasiune, ci admirație pentru o forță de caracter ieșită din comun... În "Cele două Fride", dublul autoportret pictat în 1939, anul divorțului de Rivera, două personaje
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
consideră scenele violului servitoarei și descrierea grevei ceferiștilor drept paginile cele mai reușite ale cărții. E de părere însă că se resimte influența cărții lui André Malraux La condition humaine. într-un alt articol, Dan Petrașincu se referă la caracterul sterp al acestei generații îmbătrânită prematur spiritualicește. "Prin abuzul de șestovism, nietzscheienism și kirckegaardianism și combinații proprii își ratează inteligența creatoare." (Vitrina literară, 11 martie 1934.) Și Al. Talex consideră că toți eroii acestei cărți sunt posedați de gânduri "care le
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
sub forma reflecțiilor personale. E partea cea mai atrăgătoare din volum, pentru simplul motiv că e în întregime sapiențială. Adică e scrisă din interior, nu din cărți. Din viață, nu de la amvon. Tocmai de aceea Marius Vasileanu nu amestecă galimatia stearpă a teologiei în substanța textelor gazetărești. Și tocmai de aceea are o directețe proaspătă și verosimilă, lăsînd impresia că se inspiră numai din ceea ce a trăit. Scrisul lui e plauzibil și credibil, reușind să facă ceea ce nici preoții și nici
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
ceea ce a trăit. Scrisul lui e plauzibil și credibil, reușind să facă ceea ce nici preoții și nici teologii nu prea fac: să vorbească pe limba oamenilor; primii nu o fac fiindcă sînt defazați lexical, ceilalți nu o fac fiindcă sînt sterpi în erudiția lor. Marius Vasileanu ia trăirea de la cei dintîi și cultura de la cei din urmă și, dozîn-du-le, obține singura formă de creștinism pe care o poate răbda o pagină de ziar: misionarismul cotidian ce face apel la intimitatea cititorului
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
de revistele noastre spre a-ți da seama de proporțiile urieșești ale fenomenului. După cum e de ajuns să deschizi paginile unora din periodicele noastre literare, nu doar cele prizărite, apăsate de mentalul mic-provincial, spre a te pierde pe cîmpiile monotone, sterpe ale poeziei lipsite de har, găzduite acolo cu o lunatică generozitate. Nici editurile nu se lasă mai prejos, coborînd cu grație garda critică atunci cînd autorul își plătește cash satisfacția de-a se contempla între coperți. O pseudopoezie lălîie, mortal
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
centru, spre vest, trecând granița în Germania (unde este cunoscut sub numele de Canalul Colector al Saxoniei) și râul Fiztula, mai mic, dar nu mai puțin impresionant, curge în sud. Cea mai mare parte a văii centrale era aridă și stearpă, dar mulțumită marilor cantități de îngrășăminte și politicii guvernamentale de acceptare a plantelor modificate genetic, fermierii locali pot produce recolte bogate de porumb, grâu, sfeclă și un hibrid asemănător cartofului, pe care savanții din UE încă nu l-au clasificat
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
lui (de fapt, nu există expresie molvaniană pentru această situație, dar poți încerca prin gesturi). Pe scurt, încearcă politețea ca să vezi la ce te va duce. flora Și fauna Altădată acoperită de păduri dese, azi Molvanîa este formată din câmpii sterpe. Legenda spune că Sfântului Fyodor i se datorează dispariția copacilor, dar apariția fierăstraielor mecanice în anii 1950 a grăbit în mod sigur procesul. Molvanîa este una dintre primele țări din lume producătoare de castraveți-cornișon și de moșmoane, ca și de
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
mai întîi la piața mică, din centru: acolo găini, porumbei pentru bolnavii de inimă și niște rațe. Se duce duminică la oborul de vite și orătănii. Cumpără trei porci - doi de tăiat, al treilea să fie. Ia și o vacă stearpă, la preț de chilipir și vede o curcă a ghinionului, slabă și rebegită, de se gîndește chelnerul să dea o fugă la București, să ia un curcan pe cît l-o lua, să țină sus rangul restaurantului. Se suie Ionică
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
Antarctica, cel mai rece și mai pustiu loc de pe Pământ, cu munți sterpi îngropați într-un strat de gheață de 3000 de metri, unde vânturile înghețate ce bat săptămâni la rând de-a lungul țărmurilor desprind ghețarii de țărm, a cunoscut și vremuri mai calde. autor: Iulia Dumitru S-a descoperit că acum
Antarctica, un fost paradis tropical. Istoria se poate repeta () [Corola-journal/Journalistic/69469_a_70794]
-
de Asiria e, plantă de parfum, tot din Bucolice. O rimă interesantă, sunînd și între strofe, în Câmp: "Un singuratec pom stă înapoia/ Unei tristeți căzute ca o floare/ Pe lebedele zilei migratoare,/ În abur risipit mărunt de Goya.// Amiaza stearpă crește cu nevoia/ De aure pure, văduve de soare,/ Visând picioare leneșe'n izvoare,/ De molcome ce sunt, în toată voia." Aparență de palindrom, chiar dacă nu e de-adevărat. De altfel, o armonie bizară, greu de explicat, salvează această întîlnire
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
fler al misterului pentru a cărui atingere filosoful nu are înzestrarea cerută. De aceea orice concept e o noțiune moartă care aduce, îmbălsămată și abstractă, amintirea unei intuiții vii. În această competiție menită a surprinde esențele lumii, științele sunt purtătorii sterpi ai mînerelor de lectică, principalul lor defect fiind că, văzînd pretutindeni doar fenomene, reduc superiorul la inferior și fac din cauzalitate criteriul realității. Lor le lipsește sentimentul sublimului, care cere ridicarea în conștiință a contrastului dintre coaja aparențelor și imensitatea
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
dai un semn. Vai, unde mi-e curajul? În miezul verii inima se-aprinde, Dar pasul, șovăielnic, se oprește Cărarea negăsind. Se tânguiește Zadarnic, deznădejdea o cuprinde. E ceas târziu de noapte. Tot mai greu Și mai târziu e-n stearpa mea viață. Se-afundă și se-ntunecă mereu. Vremelnic, tu, domnița mea semeață, Odihnă afli în palat domnesc. Eu, rebegit, în beznă rătăcesc. José Hierro Viață La urma urmei, totu-a fost nimic, Deși fusese-n zorii zilei tot. Acum
Poezie spaniolă () [Corola-journal/Journalistic/4345_a_5670]
-
își vădește o dimensiune profundă, connaturală cu peisajul: nu doar proiecție orgolioasă a omului, ci vis al pietrei însăși, ca ea inuzabilă... Triunghiul trăit, în organica pulsație a unor talente complementare - George Apostu, Horia Bernea, Ilie Boca - , e mult deasupra sterpelor scheme, aliind silnic entități care se refuză. Prietenie pătrunsă în intimitatea creației, simpatetic iluminînd-o, efluvii ale unei comprehensiuni ce nu invadează nediscriminat, căci se voiește în slujba unor țeluri ziditoare, - solidaritatea pe care am ghicit-o operînd misterios, de-a
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
ele, supuse voinței și mișcării balaurului stâlcit care-și târa coada pe sub umbra puțină a zidului. Rândurile se formau în stradă, în fața bisericuței, și grosul coloanei ieșea pe partea cealaltă a porților, risipindu-se în hudița următoare. Cerboaica descoperi voluptatea stearpă a supunerii și se abandonă cu totul mișcării aceleia necontrolate și totuși ordonate, încete și continue, spre ce? Nu știa, nu-și putea răspunde, dar înțelese dintr-o dată, cu-o adâncime sufletească ce-o uimi, că are încredere în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să ne fiți alături În numele Celui Sfânt! Rugă pentru ștefan ștefane, Măria Ta, Te rog, nu te supăra, Că venim la tine, azi, Ca la cel mai cel viteaz, Noi, cei goi în gând și faptă Ce luptăm pe glia stearpă, Că rămas-am fără domn și ne taie ca pe-un pom. Ca pe pomul cel uscat, C-au luat și le-am tot dat, Au luat tot ce-am avut și-ncă nu le stă în gât și mai
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
când putem ghici în Emil Botta un vizual care nu crede în puterea privirii. Menirea ei reală este aceea de a focaliza energia necesară schimbării, saltului dincolo de masca nedorită a oglindirii. Cu cât stagnarea este mai umilitoare și agitația mai stearpă, cu atât speranța este mai nebunească. Schimbarea mult dorită în ordinea lucrurilor întârzie. Privirea în oglinda din ce în ce mai încețoșată începe să semene cu uitarea de sine, cu o translație neașteptată de planuri, cu o descindere în lumi irecognoscibile, percepute ca uriașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
campanie împotriva firii, că până și râsul acesta e o insurgență și un act de sabotaj. (Un timp mai prielnic) Râsul este aici văzut ca reacție inversă, ca o grimasă într-o oglindă deformatoare, efect al unui sentiment de revoltă stearpă și mai ales de neputință. Revolta se stinge în marasm, în faldurile cortinei, în strălucirea cenușie a sfârșitului de stagiune. Râsul se întoarce în sine, autodevorator. Dar... râsul ca insurgență și act de sabotaj este o tentativă de ieșire din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
copiii stăpânului ei ar fi plătit cu viața. Ea, nu. Musa știe, dar se face că nu vede. O lasă să creadă că a reușit să-i înșele agerimea și de data aceasta. Omalissan își plătește ierburile care-o fac stearpă cu perle dăruite de el. A cumpărat o slujnică arabă, cu buza despicată, și-i dă, în fiecare lună, o nouă sferă perfectă de lumini roz-gălbui, desprinsă din șiragul care-i înconjoară mijlocul. Oare ce va face când se vor
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]