321 matches
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > CANȚONETE CU STICLETE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe mine chiar de mă-nfioară ceața ploilor de meri pe când de ziuă fi-va iară trecută fost-a cea de ieri plouă? peste malul
CANŢONETE CU STICLETE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375880_a_377209]
-
iară trecută fost-a cea de ieri plouă? peste malul tău cu ferestre de-azuriu pana tace-n canțonete eu te scriu te scriu te scriu nu te teme el refrenul bate bate dinspre nord ori răsărit iar penajul de sticlete ne rămâne poleit Referință Bibliografică: CANȚONETE CU STICLETE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CANŢONETE CU STICLETE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375880_a_377209]
-
peste malul tău cu ferestre de-azuriu pana tace-n canțonete eu te scriu te scriu te scriu nu te teme el refrenul bate bate dinspre nord ori răsărit iar penajul de sticlete ne rămâne poleit Referință Bibliografică: CANȚONETE CU STICLETE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CANŢONETE CU STICLETE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375880_a_377209]
-
căzut și în ogradă, Și-n livadă, și-n grădină; Șoriceii ies să vadă Dacă nu-i cumva smântână. Unul ia o bucățică, Dar pe dată se topește; Ceilalți tremură de frică, Ce se-ntâmplă îi uimește! Deodată ciripește Un sticlete pus pe sfadă: - Fraților, îi lămurește, Asta e ... prima zăpadă! Referință Bibliografică: PRIMA ZĂPADĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1420, Anul IV, 20 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PRIMA ZĂPADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376812_a_378141]
-
fire verzi înnoată. Prin mirosul de rășină, printre crengile de pin, Veverițe se strecoară ușurele ca un fulg! Păpădia și-a deschis iar bănuțul său aprins! Vrăbiuțe gureșe ciugulesc un arbore. Mierla cântă a-nviere și a,,bună revedere,, Iar sticletele, pe-o creangă jură că i-a picat dragă! Stropi de rouă și de ploaie, stropi de dragoste bălaie Hrănesc firele de iarbă și pe flori s-au prins în salbă. Raze noi de dimineață se așează pe verdeață Și-
SUNT PRIMAVARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372781_a_374110]
-
așternu în fapt de seară Iarăși dalbă plăpumioară. Ramurile-mbobocite, Niște vrăbii cam zburlite Tremură si se-nfioară Întrebându-se-ntr-o doară: Dochia, oare ce mai face, Iarăși nu ne lasă-n pace?! După cum se vede-afară, Încă nu e primăvară! În zbor trece un sticlete Îmbufnat că n-are ghete, Ba iar trebui, se pare Și-un cojocel în spinare! Doar pe-o margine de zare Sub a cerului hotare, Cât privirea se-odihnește Plăpumioara se topește! Referință Bibliografică: Peste zări de primăvară / Costică Nechita
PESTE ZĂRI DE PRIMĂVARĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373235_a_374564]
-
când diva se golește înfloresc luceferi și luciul apei se preschimbă-n cleștar. Vântu-și toarce fuioarele în fine adieri, iar miresmele se-mpânzesc involuntar, dar lacul tresare sub eolienele atingeri, apoi nămolul se dislocă ca și-un ghețar. Iar un sticlete trist orchestrat de greieri își cântă oful precum un vechi flașnetar, nuferii luminează ca și-o aură de îngeri și Luna se-ndrăgostește de tristul-lăutar. În bătaia Lunii, nuferii parcă-s corăbieri ce plutesc pe luciul lacului făr' de hotar
LACUL CU NUFERI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376260_a_377589]
-
puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise Ș-o pățise Pițigoiul cu iubire al său cântec își cînta: Cinci Opinci Într-un picior Și tot stă călcâiul gol. Armonia imitativă din cele din urmă versuri e fără îndoială de origine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fost dată rătăcitoarei Singuratice: Stejarul descojit, Fagul cel cu lungi ramuri, dulcele Castan, Pinul, Blîndul Par, încruntatul Nuc, înțepătorul Măr Sălbatic, precum și Mărul dulce, Coaja cea aspră și-o deschid; ciripind se ivesc mici pliscuri și arípi, Privighetoarea și Sticletele, Prihorul, Ciocîrlia, Cineparul și cu Sturzul. 200 De pe-ascuțitul stei Capră 19 sărit-a, iar Oile se deșteptară din pămînt 20, Pe verdea să tulpina răsăriră Grîne, nenumărate unduind, Înfășurînd Copiii luminoși din fața vînturilor care pustiesc.] Stăteau posomoriți pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
scrisă special de redactori (schițe ușoare și atractive, cu un accentuat caracter moralizator, romane de călătorie și de aventuri) sau adaptată din diverse literaturi: după Cervantes (Don Quijote de la Mancha), frații Grimm (basmul Cei doisprezece frați), Goethe (Craiul codrului), Krâlov (fabulele Sticletele și porumbelul, Vrăjmașul), V. M. Garșin (Cruciada copiilor), Elisée Reclus (Spania și spaniolii), L. Brehm (numeroase fragmente din Lumea animalelor), A. Daudet (Tartarin din Tarascon), H. Sienkiewicz (Ianko muzicantul). A.c. izbutise să-și asigure opt sute de abonați și se difuza
AMICUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
contribuit la întemeierea grupării sibiene „Thesis” (1931). Alături de Șt. N. Ricman, Fr. Iosif, V. Enescu, semnează o monografie a județului Romanați. Ca profesor de administrație și legislație militară, a întocmit, singur sau în colaborare, manuale didactice. O piesă, Colivia cu sticleți, i-a fost jucată la teatrul din Sibiu (1946); alte comedii, ușurele, au rămas în manuscris. În volumul Poezii (1926), editat împreună cu frații lui, Eugen și Savin, poemele lui C. sunt grupate sub titlul Litanii pentru cei uitați. E aici
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
înrăit și păcătos”. Hazlii, dar nu din cale-afară, sunt „schițele șugubețe” ale lui C. (Măști pentru muzeu, 1931, În litera legii, 1933, Zugrăveli, 1935, Mărturisirea unui inculpat, 1935, Oameni cu cioc, 1939). Volumele Măști pentru muzeu (1970) și Colivia cu sticleți (1977) au o factură antologică. „Tărășeniile”, de un comic minor, se petrec într-un târgușor amorțit, înecat în plictis, unde doar câte o gâlceavă, vreun adulter sau nesfârșita trăncăneală de la berărie par să împrăștie, pentru moment, monotonia. Și totuși, bârfa
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
cioc, Craiova, 1939; Iancu Jianu, București, 1940; ed. București, 1969; Haiducii, București, 1957; Tudor Vladimirescu, București, 1960; Stâlpi de foc, București, 1967; Măști pentru muzeu, București, 1970; Primăvară, focuri și gloanțe, București, 1973; Volburi peste veacuri, București, 1973; Colivia cu sticleți. Întâmplări din vremea gramofonului, îngr. și pref. G. Nistor, Timișoara, 1977. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, X, 43-45, XII, 308-309; Constantin Fântâneru, Paul Constant, „Iancu Jianu”, UVR, 1940, 25; Mircea Braga, „Haiducii”, TR, 1958, 8; Alexandrescu, Confesiuni, I, 81-91; Popa, Dicț
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
a o spune. - Zău, nu fuse vorbă, ci curat zbierăt de măgar, zise altul. Dar de! Vai de cel care ar zice una ca asta! Așa-i lumea: șobolul se zice că e râs, broasca e canar, găina leu, greierele sticlete, măgarul vultur. Ce folos am dacă spui că nu-i așa? Așadar - aidi, fie cum zice lumea, nu cum știu eu. Ce știu, știu pentru mine, dar vorbesc ca toată lumea, ș-așa trăim unul cu altul și unul de altul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
inclusiv ale scriitorilor înșiși, prin fotografii, reproduceri de artă și caricaturi. Astfel, foarte expresive sunt cele două pagini intitulate Luminile și umbrele circului. Text și desen, al căror autor este Eugen Jebeleanu (8/1939), ca și întreaga rubrică „Cișmigiul cu sticleți”, în care Neagu Rădulescu „recenzează” prin admirabile desene umoristice cărțile unor cunoscuți scriitori. Gust, pricepere și mobilitate spirituală arată și rubricile speciale rezervate celorlalte arte: Virgil Gheorghiu susține comentariul muzical, scriind despre spectacole și despre mari muzicieni, N. Carandino și
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
1931). Alte asemenea improvizații romanești sunt Camere mobilate (1933), Parada norocului (1934), Căsătorie de probă (1937), O partidă de poker (1938), Haine vechi... (1947). Dar și altundeva abandonarea mediului monahal-bisericesc se dovedește fatală, ca în culegerea de nuvele Oameni cu sticleți (1935) sau în romanele Pensionarii și Pe străzile capitalei (ambele apărute în 1935), aici scrisul lui S. pierzându-și orice farmec, iar spiritul de observație tocindu-se. Doar îndemânarea în transcrierea cu rezultate comice a vorbirii contaminate de civilizația urbană
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
starețului, București, 1931; Alegere de stareță, București, 1932; Camere mobilate, București, 1933; Ucenicii Sfântului Antonie, București, 1933; O zi din viața unui mitropolit, București, 1934; Parada norocului, București, 1934; Cinci prieteni, București, [1935]; Eros în mănăstire, București, 1935; Oameni cu sticleți, București, 1935; Pensionarii, București, 1935; Apostoli mincinoși, București, 1936; Pe străzile capitalei, București, 1935; Doi vagabonzi, București, 1936; Luminile satului, București, 1936; Cazul maicii Varvara, București, 1937; Căsătorie de probă, București, 1937; În căutarea unei parohii, București, 1937; București - Sinaia
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
Lorca (Nemaipomenita pantofăreasă), Alfredo Panzini, Miguel de Unamuno (Negura). În schimb, un interes doar documentar prezintă producțiile sale originale: textele publicistice din Oameni. Portrete literare (1934), piesele de teatru Cu pâine și sare, jucată în stagiunea 1949-1950, și Colivia cu sticleți, scrisă în colaborare cu Silviu Georgescu și reprezentată în 1958. SCRIERI: Oameni. Portrete literare, București 1934; Colivia cu sticleți (în colaborare cu Silviu Georgescu), București, 1957; Cu pâine și sare, București, 1958. Traduceri: Anatole France, Pe piatra albă, București, f.a.
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
textele publicistice din Oameni. Portrete literare (1934), piesele de teatru Cu pâine și sare, jucată în stagiunea 1949-1950, și Colivia cu sticleți, scrisă în colaborare cu Silviu Georgescu și reprezentată în 1958. SCRIERI: Oameni. Portrete literare, București 1934; Colivia cu sticleți (în colaborare cu Silviu Georgescu), București, 1957; Cu pâine și sare, București, 1958. Traduceri: Anatole France, Pe piatra albă, București, f.a., Ulmul din alee, București, 1937, Insula pinguinilor, București, 1947; Han Ryner, Tata Diogene, București, f.a.; Ivan Turgheniev, Un cuib
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
Da. Tată-moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul netezindu-i barba. Dacă ți-o crește ție aripi, zise fata, mie să mi prinzi o presură și un sticlete. Da... hâ... hâ... poi ce fel... și mie? Fata se întristă. Bătrânul o mângâie și zise băiatului: Bine, să prinzi și pentru tine, să prinzi și pentru ea. Ție două și mie două... nu e-așa, tată-moșule? Firește, ție două
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
apa; cofă, botă; găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar scatiu: pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre sticlete: mică pasăre cântătoare cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben 1.Care sunt personajele care apar în text? 2.Spune părerea ta despre comportamentul copiilor. 3.Completează cu cuvinte din text. NICOLAE LABIȘ ( 1935 - 1956) Poetul Nicolae
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Am fost la închisoare și nu numai o dată. Nu mă ocup de probleme legate de divorțuri. Îmi place băutura, îmi plac și femeile, și șahul, și încă vreo câteva lucruri. Poliția nu mă iubește prea mult, dar sunt vreo doi sticleți cu care mă înțeleg binișor. Sunt de prin partea locului, născut la Santa Rosa, mi-au murit ambii părinți, n-am frați, nici surori și într-o bună zi, când o să mă trimită cineva pe lumea ailaltă într-o fundătură
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu ochii plini de disperare. Hollywood, orașul sexului și al banilor, cârligul pentru turiști. Orașul în care inși precum Bonsentir își puteau aranja un trai frumos fără să aibă licență, fără nici o urmă în registrul medical, fără să-l deranjeze sticleții. Sarcasmul moralistului și ochiul nemilos al clinicianului social fixează în pagină o serie de tușe puternice. Înțelegem mai mult dintr-un astfel de scurt fragment decupat din realitatea banală a orașului decât din descrierile amănunțite ale conversațiilor lui Marlowe cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
văzul lumii, ducându-și traiul mai mult prin păduri. Cât privește viersul, apoi acesta îi era mai mult șoptit, încât aproape de el trebuia să te afi ca să-l poți desluși. Asta pană în ziua în care s-a întâlnit cu sticletele. — Ce mai faci, vecine? îl întrebă cucul. Nu te-am cam văzut de multișor. — Mă bucur și eu de soare și de pădure; că tare frumos e să poți zburda după placul inimii și să te poți bucura de libertate
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
am cam văzut de multișor. — Mă bucur și eu de soare și de pădure; că tare frumos e să poți zburda după placul inimii și să te poți bucura de libertate. — Asta așa-i. Nu prea m-ai văzut, continuă sticletele, fiindcă mai ieri am fost prins într-o colivie. Nu pot să spun, îmi dădeau oamenii tot ce-mi trebuia: aveam grăunțe din belșug, apă întruna proaspătă. Dar să știi, tu, cucule, că oricâtă bogăție ai avea, nu-s ca
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]