153 matches
-
care apare pe copertele revistelor de modă dar, mai mult decât orice, cântă în toate ocaziile posibile, nu în ultimul rând pentru comunitatea românească. La Londra am dat de Cornel Sorian, care a erupt în topurile românești cu grupul pop-dance Stigma, devenind unul dintre pionii scenei de profil. Până în 2007, când a repornit de la zero în capitala mondială a muzicii. Astăzi este producător al aspiranților britanici la glorie, într-un studiou de înregistrări din Soho. De ultimă oră: a fost admis
Muzicieni rom?ni din diaspora (V) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83480_a_84805]
-
are imboldul de a se dezice e primul, ceilalți doi fiind trecuți la capitolul „dezamăgiri stinse”. Ca să înțelegem proporțiile blasfemiei la care se dedă Onfray, să amintim că în Franța nu te poți lega de Freud fără să primești repede stigmele de reacționar fascist îndrăgostit de Hitler și de negaționist de dreapta însuflețit de secrete impulsuri antisemite. Într-un cuvînt, etuva ideologică e irespirabilă și trebuie să fii cu totul sinucigaș ca să ai cutezanța de a insinua ceva la adresa întemeietorului psihanalizei
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
persoanele marginalizate prin apartenență etnică, sexuală ori de grup social sau cele cu deficiențe fizice resimt într-o măsură mult mai accentuată nevoia conformării la modelul ideal, aspect de care Goffman s-a ocupat într-un studiu din 1963 numit Stigma (tema cucerindu-și o poziție de maximă vizibilitate o dată cu cercetările lui Foucault). A construi o astfel de (inter)față echivalează cu stabilirea unei identități sociale consonante cu intențiile conjuncturale ale performerului, iar la producerea acestei impresii iau parte toate elementele
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
a dovedit în timp a fi, într-un fel, „veriga lipsă” între lectura micro- și cea macro-sociologică, se consideră în lumea științelor sociale. Teoria literară exploatează la rîndu-i segmente intense din studiile lui Goffman (nu numai Viața cotidiană..., ci și Stigma, Asylums: Essays on the Social Situation of Mental Patients and Other Inmates, Interaction Ritual: Essays on Face-to-Face Behavior sau Forms of Talk), la fel, evident, spectacologia, ceea ce face din publicarea acestei traduceri unul dintre cele mai apreciabile momente ale acestui
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
aruncă în față cu reproș, în mai toate limbile pămîntului, aceeași vocabulă teribilă: minerii. Și m-am întrebat, cum a început totul, luînd proporții ca bulgărele de zăpadă pe o pantă? Cine a iscat această tradiție dezonorantă, făcînd posibilă o stigmă atît de persistentă? Răspunsul e simplu și fără nuanțe de dubiu: Ion Iliescu - șeful de stat care a asmuțit un segment din populația țării să umilească, să bată măr și să zdrobească(sic!) alt segment. Iar după ce totul s-a
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
Kertész. Menționând povestirile „limpezi, de o cruzime masochistă” ale lui Tadeusz Borowski din Spre gazare, doamnelor și domnilor, laureatul se Întreabă, cum s-a Întrebat, presupun, mereu În ultimele decenii și cum se Întreabă mulți dintre scriitorii marcați de aceeași stigmă: „ce aș mai avea eu În comun cu literatura?”. Există o linie de netrecut, crede Kertész, care Îl separă de literatură și idealurile ei: Auschwitz. „Când se scrie despre Auschwitz, trebuie știut că, cel puțin Într-un sens, Auschwitz a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Exilat, refugiat, apatrid? Un străin despre care nu știm nimic. Keseru Îl asociază, deloc Întâmplător, lui B. și, astfel, și lui Koves, Obdachlosen și ei, deposedați de umbra protectoare a normalității, dar și blestemați să poarte, acum, după Auschwitz, noua stigmă, gravată În carne, a „secretului” milenar al excluderii. Francez refugiat În Germania, Chamisso resimțea o vizibilă solidaritate cu acel „Ewiger Jude”1. Figura lui Ahașver apare În poezia sa. Numele Schlemihl, simbolizând În tradiția evreiască „Schlamassel”, un fel de urgisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Kaddish, și În Liquidation, Auschwitz rămâne „imbatabil”, În competiția cu orice alte instituții de „educare” prin exterminare, naziste sau comuniste. „Blestemul” milenar dobândește altă anvergură, de data asta. Damnarea a Înlocuit orice identitate, tatuajul definește altă vârstă a abisului. Față de stigma gravată În carne, umbra pierdută nu mai pare decât un detaliu frivol. În coșmarul post-Holocaust, B. va refuza, și el, să-și vândă sufletul. Kurti spune despre B.: „El a evitat orice participare, nu s-a amestecat, n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
a pierderii și de eforturile de coping estimate a fi necesare depășirii acestor sentimente. Evaluarea cognitivă include atât interpretarea de către copil, a semnificației faptului de a fi adoptat, cât și evaluarea opțiunilor sale de a face față conflictelor, întrebărilor, provocărilor, stigmei etc, considerate a fi părți integrante ale experienței adopției. La rândul ei, interpretarea este influențată, pe de o parte, de o serie de variabile personale precum: stima de sine a copilului, capacitatea de autocontrol și stăpânire de sine, încrederea interpersonală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament efortul de a face față stigmei sociale asociate cu adopția dezvoltarea unui sistem familial și social de suport pentru decizia de a adopta Stadiu familiei cu copii nou-născuți asumarea rolului de părinte adoptiv identificarea unor modele de rol potrivite și dezvoltarea unor expectanțe realiste în ceea ce privește adopția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au rădăcinile în lucrările lui Erving Goffman. Acesta definea stigmatul ca fiind un atribut care discreditează profund individul 347. Este vorba de un atribut care diferențiază persoana care-l posedă de alte persoane din categoria socială căreia îi aparține 348. Stigma, presupune prin urmare, prezența unei particularități care scoate persoana din normalitate și o plasează în categoria anormalității, a neobișnuitului, a nefirescului sau, în acord cu Stafford și Scott 349 stigma este o caracteristică a unei persoane, care este contrară normelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de alte persoane din categoria socială căreia îi aparține 348. Stigma, presupune prin urmare, prezența unei particularități care scoate persoana din normalitate și o plasează în categoria anormalității, a neobișnuitului, a nefirescului sau, în acord cu Stafford și Scott 349 stigma este o caracteristică a unei persoane, care este contrară normelor sociale, prin normă socială înțelegând, o credință împărtășită, potrivit căreia o persoană trebuie să se comporte într-un anumit fel la un moment dat. O caracteristică esențială a stigmatizării, așa cum
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în definirea stigmatizării: identificarea diferențelor în condițiile raportării sociale și consecința identificării acestor diferențe exprimată în atitudinea de compromitere, de devalorizare, cu efecte asupra tuturor dimensiunilor vieții individului. Davidio, Major și Crocker 353 surprind toate aceste aspecte în următoarea definiție: Stigma este un construct social ce implică cel puțin două componente fundamentale: 1. recunoașterea diferențelor pe baza unor caracteristici distinctive, a unor semne; 2. consecința devalorizării persoanei. O definiție operațională care satisface și mai mult demersul nostru, este dată de Spiker
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fundamentale: 1. recunoașterea diferențelor pe baza unor caracteristici distinctive, a unor semne; 2. consecința devalorizării persoanei. O definiție operațională care satisface și mai mult demersul nostru, este dată de Spiker 354 care identifică trei elemente care contribuie la ideea de stigmă: 1. atributul pe care-l prezintă o persoană și care o compromite în față celorlalte persoane; 2. atitudinea față de persoana stigmatizată; 3. trăirile persoanei stigmatizate. Toate aceste trei elemente vor fi prezentate mai jos, particularizând problematica stigmatizării asupra adopției și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din vestul Europei a fost estimată la 10% la persoanele de vârstă fertilă (15-49 ani)358. În România, Șerbănescu, Morris și Marin 359 arătau că, rata infertilității era de 11% în anul 1999. Cuplurile fără copii, care doresc să evite stigma și să se conformeze normelor sociale prin creșterea copiilor, adeseori recurg la adopție. Dincolo de efortul (material, psihologic, medical) de a utiliza tehnologiile moderne de reproducere, adopția poate reprezenta încercarea cuplurilor care se simt stigmatizate de a normaliza situația. În mod
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în formarea relațiilor de rudenie. Lebner 364 arăta că, în prezent, această viziune este întărită de curentul actual de "medicalizare" și "genetizare" cu efect de adâncire a stigmei asociate familiilor nonbiologice. Mai mult, Lebner 365 consideră că, cererea tot mai mare de dezvoltare a tehnologiilor genetice și de reproducere asistată medical, demonstrează prioritatea care se acordă încă legăturilor biologice din cadrul familiei. Această accentuare a importanței legăturilor de sânge
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Teen Parenting and Decline of Adoption", în James Wong și David Checkland, eds., Teen Pregnancy and Parenting: Social and Ethical Issues, University of Toronto Press, Ontario, Toronto, 1999, pp. 99-120. Carlisle, Caroline, Tom Mason, Caroline Watkins și Elizabeth Whitehead, eds., Stigma and Social Exclusion in Healthcare, Routledge, London, 2001. Carp, Wayne E., Adoption in America: Historical Perspectives, University of Michigan Press, Michigan, 2002. Castle, Jenny, Christine Groothues, Diana Bredenkamp, Celia Beckett, Thomas G. O'Connor, și Michael Rutter, "Effects of Qualities
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
20study%20barriers%20to%20adoption%20by%20Dr%20Coyne.pdf. Coyne, Ann, "Disabled children and adoption", în Rosemary J. Avery, ed., Adoption Policy and Special Needs Children, Auburn House, Westport, Connecticut, 1997, pp. 61-76. Crocker, Jennifer, Brenda Major și Claude Steele, "Social Stigma", în Susan T. Fiske, Daniel T. Gilbert și Gardner Lindzey, eds., The Handbook of Social Psychology, vol. 2, McGraw-Hill, New York, 1998, pp. 504-553. Cushman, Linda F., Debra Kalmuss și Pearila Brickner Namerow, "Openness in Adoption: Experiences and Social Psychological Outcomes
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vol. 31, nr. 4, pp. 788-792. Dickens, Jonathan, The Social Policy Contexts of Inter-country Adoption, lucrare prezentată la Second International Conference on Adoption Research, University of East Anglia, Norwich, 17-21 iulie 2006. Dovidio, John F., Brenda Major și Jennifer Crocker, "Stigma: Introduction and Overview", în Todd F. Heatherton ed., The Social Psychology of Stigma, The Guilford Press, New York, 2000, pp. 1-30. Duvall, Evelyn M., Family Development, Lippincott, Philadelphia, 1957. Duvall, Evelyn M., In-laws, pro and con: An Original Study of Interpersonal
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Inter-country Adoption, lucrare prezentată la Second International Conference on Adoption Research, University of East Anglia, Norwich, 17-21 iulie 2006. Dovidio, John F., Brenda Major și Jennifer Crocker, "Stigma: Introduction and Overview", în Todd F. Heatherton ed., The Social Psychology of Stigma, The Guilford Press, New York, 2000, pp. 1-30. Duvall, Evelyn M., Family Development, Lippincott, Philadelphia, 1957. Duvall, Evelyn M., In-laws, pro and con: An Original Study of Interpersonal Relations, Association Press, New York, 1954, citat în 15 septembrie 2010, disponibil pe internet
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vol. 49, nr. 4, pp. 397-405. Goerge,Robert M., E. C. Howard, D. Yu și S. Radomsky, Adoption, Disruption, and Displacement in the Child Welfare System, 1976-94, Chapin Hall Center for Children at the University of Chicago, Chicago, 1997. Goffman, Erving, Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity, Pelican Books, London, 1963. Grabe, Pamela V., ed., Adoption Resources for Mental Health Professionals, Transaction Publishers, Rutgers, New Brunswick, New Jersey, 1990. Greenwell, Fern K. "The Impact of Child Welfare Reform on Child
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Literature on the Prevention of the Harmful Sequelae of Adoption", în Journal of Preventive Psychiatry, 1987, vol. 3, nr. 4, pp. 261-77. Jones, Edward E., Amerigo Farina, Albert H. Hastorf, Hazel, Markus, Dale T. Miller și Robert A. Scott, Social Stigma: The Psychology of Marked Relationships, W. H. Freeman and Company, New York, 1984. Kadushin, Alfred și Frederick W. Seidl, "Adoption failure: A social work postmortem", în Social Work, 1971, vol. 16, nr. 3, pp. 32-38. Kadushin, Alfred, "Single-Parent Adoptions: An Overview
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
31, nr. 3, pp. 242-251. Lebner, Ashley, "Genetic "Mysteries" and International Adoption: The Cultural Impact of Biomedical Technologies on the Adoptive Family Experience", în Family Relations, 2000, vol. 49, nr. 4, pp. 371-377. Levin, Shana și Colette van Laar, eds., Stigma and Group Inequality: Social Psychological Perspectives, Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey, 2005. Link, Bruce G. și Jo C. Phelan, "Conceptualizing Stigma", în Annual Review of Sociology, 2001, vol. 27, nr. 1, pp. 363-385. Littleton, Lynna Y. și Joan Engebretson, Maternal
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Family Experience", în Family Relations, 2000, vol. 49, nr. 4, pp. 371-377. Levin, Shana și Colette van Laar, eds., Stigma and Group Inequality: Social Psychological Perspectives, Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey, 2005. Link, Bruce G. și Jo C. Phelan, "Conceptualizing Stigma", în Annual Review of Sociology, 2001, vol. 27, nr. 1, pp. 363-385. Littleton, Lynna Y. și Joan Engebretson, Maternal, Neonatal and Women's Health Nursing, Delmar Cengage Learning, New York, 2002. Lyall, Francis, "Roman Law in the Writings of Paul, Adoption
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
the Literature (The Social Service Review), 1973, vol. 47, nr. 4, pp. 531-560. March, Karen și Charlene Miall, "Adoption as a Family Form", în Family Relations, 2000, vol. 49, nr. 4, pp. 359-362. March, Karen, "Perception of Adoption as Social Stigma: Motivation for Search and Reunion", în Journal of Marriage and the Family, 1995, vol. 57, nr. 3, pp. 653-660. Marcovitch,Sharon, Susan Goldberg, Amanda Gold, Jane Washington, Christine Wasson, Karla Krekewich și Mark Handley-Derry, "Determinants of Behavioral Problems in Romanian
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]