158 matches
-
Issues", în Ainlay Stephen C. Ainlay, Gaylene Becker și Lerita M. Coleman, eds., The Dilemma of Difference: A Multidisciplinary View of Stigma (Perspectives in Social Psychology), Plenum, New York, 1986, pp. 80-81. 350 John F. Dovidio, Brenda Major și Jennifer Crocker, "Stigma: Introduction and Overview", în Todd F. Heatherton ed., The Social Psychology of Stigma, The Guilford Press, New York, 2000, p. 3. 351 Edward E. Jones, Amerigo Farina, Albert H. Hastorf, Hazel, Markus, Dale T. Miller și Robert A. Scott, Social Stigma
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
The Dilemma of Difference: A Multidisciplinary View of Stigma (Perspectives in Social Psychology), Plenum, New York, 1986, pp. 80-81. 350 John F. Dovidio, Brenda Major și Jennifer Crocker, "Stigma: Introduction and Overview", în Todd F. Heatherton ed., The Social Psychology of Stigma, The Guilford Press, New York, 2000, p. 3. 351 Edward E. Jones, Amerigo Farina, Albert H. Hastorf, Hazel, Markus, Dale T. Miller și Robert A. Scott, Social Stigma: The Psychology of Marked Relationships, W. H. Freeman and Company, New York, 1984, p.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Stigma: Introduction and Overview", în Todd F. Heatherton ed., The Social Psychology of Stigma, The Guilford Press, New York, 2000, p. 3. 351 Edward E. Jones, Amerigo Farina, Albert H. Hastorf, Hazel, Markus, Dale T. Miller și Robert A. Scott, Social Stigma: The Psychology of Marked Relationships, W. H. Freeman and Company, New York, 1984, p. 5. 352 Jennifer Crocker, Brenda Major și Claude Steele, "Social Stigma", în Susan T. Fiske, Daniel T. Gilbert și Gardner Lindzey, eds., The Handbook of Social Psychology
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Jones, Amerigo Farina, Albert H. Hastorf, Hazel, Markus, Dale T. Miller și Robert A. Scott, Social Stigma: The Psychology of Marked Relationships, W. H. Freeman and Company, New York, 1984, p. 5. 352 Jennifer Crocker, Brenda Major și Claude Steele, "Social Stigma", în Susan T. Fiske, Daniel T. Gilbert și Gardner Lindzey, eds., The Handbook of Social Psychology, vol. 2, McGraw-Hill, New York, 1998, p. 505. 353 John F. Dovidio, Brenda Major și Jennifer Crocker, 2000, p. 2. 354 Paul Spiker, Principles of
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Welfare An Introduction to Thinking About the Welfare State, Routlidge, London, 1988, p. 40. 355 Alena Heitlinger, "Pronatalism and Women's Equality Policies", în European Journal of Population, 1991, vol. 7, nr. 4, pp. 343-375. 356 Charlene E. Miall, "The stigma of involuntary childlessness", în Social Problems, 1986, vol. 33, nr. 4, pp. 269. 357 Jean E. Veevers, Voluntary Childlessness: A Neglected Area of Family Study, în The Family Coordinator, 1973, vol. 22, nr. 2, p. 199. 358 ***World Health Organization
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
citat în 15 octombrie 2008, disponibil pe internet la adresa http://whqlibdoc.who.int/hq/1991/WHO MCH 91.9.pdf. 359 Florina Șerbănescu, Leo Morris și Mona Marin, Reproductive Health Survey Romania, 1999. ARSPMS, CDC, București, 2001. 360 Charlene E. Miall, "The Stigma of Adoptive Parent Status: Perceptions of Community Attitudes toward Adoption and the Experience of Informal Social Sanctioning", în Family Relations, 1987, vol. 36, nr. 1, pp. 34-39. 361 Ibidem, p. 39. 362 Ibidem 363 David M. Brodzinsky, Daniel W. Smith
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Family Relations, 2000, vol. 49, nr. 4, pp. 371-377. 365 Ibidem 366 Karen March și Charlene Miall, "Adoption as a Family Form", în Family Relations, 2000, vol. 49, nr. 4, pp. 359-362. 367 Katarina Wegar, "Adoption Family Ideology, and Social Stigma: Bias in Community Attitudes, Adoption Research and Practice", în Family Relations, 2000, vol. 49, nr. 4, p. 363. 368 Betty G. Dembroski și Dale L. Johnson, "Dogmatism and Attitudes toward Adoption", în Journal of Marriage and the Family, 1969, vol
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Press, New York, 1996, pp. 141-165. 376 Michael Simone, "Birth mother loss: Contributing Factors to Unresolved Grief", în Clinical Social Work Journal, 1996, vol. 24, nr. 1, pp. 65-76 377 Simone, 1996, op. cit. 378 Karen March "Perception of Adoption as Social Stigma: Motivation for Search and Reunion", în Journal of Marriage and the Family, 1995, vol. 57, nr. 3, pp. 653-660. 379 Linda P. Salzer, "Adoption after Infertility", în Linda H. Burns și Sharon N. Covington, eds., Infertility Counseling: A Comprehensive Handbook
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ciclic, ritmic la intervale caracteristice speciei începând de la pubertate și până la climacterium. luteinizant -LH, care are loc la 1-5 ore după vârful căldurilor, ovulația producându-se la 10-12 ore după acesta. Ovulația constă în ruperea peretelui folicului matur la nivelul stigmei și expulzarea ovocitului împreună cu celulele coroanei radiata și o mică cantitate de lichid folicular, în mod treptat ele fiind captate de pavilionul oviductului. Mecanismul ovulației este un proces complicat dominat de interacțiunea coordonată dintre sistemul nervos central și cel endocrin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
endocrin. Rolul LH-ului în producerea ovulației constă în eliberarea de histamină și prostaglandină F2-alfa. Acestea induc hiperemia, stimulează activitatea enzimelor proteolitice, în special a colagenazelor din lichidul folicular, realizând desprinderea ovocitului de peretele folicular și subțierea acestuia în zona stigmei. În mecanismul hormonal al ovulației mai este implicat și progesteronul sintetizat de granuloasa foliculului de Graaf, structură care prezintă un început de luteinizare, preovulator și care stimulează eliberarea LH. Faza luteală, luteinică sau progesteronică începe după ovulație, când se formează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în teatrul de război din Pacific a devenit primul C.O. erou american, decorat cu Medal of Honor pentru curajul cu care a salvat mai multe vieți, rănit fiind, sub focul concentrat al artileriei japoneze, reducând prin gestul lui din stigma asociată cu cele două inițiale. În perioada unui război mai puțin bine văzut de un segment considerabil al populației, în special de baby boomer-i (vezi), Războiul din Vietnam, a fi un C.O. a devenit un titlu de glorie pentru
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Larva matură măsoară 30 - 35 mm lungime, de culoare variabilă, de la verde la brun. Capul și pronotul sunt brun-roșcat. Pe partea dorsală a fiecărui segment abdominal se află câte două pete triunghiulare de culoare neagră, iar pe părțile laterale, deasupra stigmelor (orificii respiratorii) câte o pată de aceeași formă și culoare. Al nouălea segment abdominal este lipsit de de pete. Picioarele false au fiecare câte 25 de croșete. Biologie și ecologie. Prezintă două generații pe an și iernează în stadiul de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
București. Satow, K. (1975), „Social approval and helping”, Journal of Experimental Social Psychology, 11. Scher, S.; Cooper, J. (1989), „Motivational basis of dissonance”, Journal of Personality and Social Psychology, 56. Schneider, M.E.; Major, B.; Luhtanen, R.; Crocker, J. (1996), „Social stigma and the potential costs of assumptive help”, Personality and Social Psychology Bulletin, 22. Sears, D.; McConahay, J. (1973), The politics of violence: The new urban blacks and the watts riots, Houghton Mifflin, Boston. Sears, D.; Peplau, L.; Taylor, S. (1991
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îngust, strâmt, mic"): med. ro. stenoză, s.f. (cf. fr. sténose s.f.; en. stenosis); stero- "mlaștină, nămol" (cf. gr. στερρός, -ά, -όυ adj. "solid, dur; puternic"): med. ro. sterol, s.m. (cf. fr. stérol, s.m.; en. sterol); stigmati-/stigmato- "stigmat" (cf. lat. stigma, atis s.n. "semn cu fierul roșu; semn, pată"): med. ro. stigmat, s.n. (cf. fr. stigmate s.m.; en. stigma, pl. stigmata, stigmas); stilo-, -stil "coloană, vargă" (cf. lat. stilus,-i s.m. "țăruș; condei; stil"): med. ro. stiloidian adj. (cf. fr. styloidien
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
στερρός, -ά, -όυ adj. "solid, dur; puternic"): med. ro. sterol, s.m. (cf. fr. stérol, s.m.; en. sterol); stigmati-/stigmato- "stigmat" (cf. lat. stigma, atis s.n. "semn cu fierul roșu; semn, pată"): med. ro. stigmat, s.n. (cf. fr. stigmate s.m.; en. stigma, pl. stigmata, stigmas); stilo-, -stil "coloană, vargă" (cf. lat. stilus,-i s.m. "țăruș; condei; stil"): med. ro. stiloidian adj. (cf. fr. styloidien, -ienne, adj.; en. styloid); strab(o)- "strabism" (cf. gr. στραβός, -ή, -όν adj. "sașiu"): med. ro. strabism (cf.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mellea, Eudecatoma submutica, Eudromopoda appendiculata, Eudromopoda melanopyga, Eurytoma atra, Eurytoma festucae, Eurytoma harmoliticola, Eurytoma laserpitii, Eurytoma oophaga, Eurytoma robusta, Eurytoma sabulosa, fluturele Evergestis ostrogovichi (a doua localitate din lume!), Exopristus trigonomerus, Gampsocleis glabra, Gastrancistrus glabellus, Gastrancistrus unicolor, Glyphipterix danilewskii, Glyphomerus stigma, Glypta salsolicola, Gomphocerippus rufus, Gryllotalpa gryllotalpa, Gryllus campestris, Halticopterina triannulata, Habritys brevicornis, Halticoptera circulus, Halticoptera crius, Halticoptera polita, Harpalus aeneus, Harpalus dimidiatus, Harpalus distinguendus, Harpalus flavicornis, Harpalus rubripes, Harpalus tenebrosus, Herbertia wallacei, Homoporus apharetus, Homoporus chalcidiphagus, Homoporus fulviventris, Homoporus pulchripes
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se putea rezista - da, poate în genunchi, mereu cu teama în suflet - Molohului anonimizator și dizolvant. În 1981 l-am născut pe fiul meu Șerban, în 1982 am divorțat și am trăit 14 ani experiența (nu vreau să-i spun stigmă) femeii divorțate și a monoparentalității. Nimic neobișnuit, doar că am vorbit doar engleză fiului meu până când a împlinit 7 ani, o experiență absolut inedită pe vremea aceea, o provocare și pentru mine și, sper, o experiență benefică pentru fiul meu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
eșecurile cele mai notabile înregistrate în ultimele două decenii? Sistemul partidelor politice nu reflectă întotdeauna clivajele principale din țările est-europene. Până nu demult, consensul general privind valoarea apartenenței la UE, pericolul ridicat de Rusia lui Putin, dezirabilitatea globalizării economice și stigma statelor bunăstare nu le-au permis întotdeauna electorilor să-și exprime preferințele politice. Spre exemplu, ce partide ar susține votanții dacă și-ar prioritariza protecția industriilor domestice sau ar propune alocații bugetare mai mari pentru școli și spitale? Grupurile de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
unei mari dureri sufletești. Când suspectați astfel de comportamente că ar fi cauzate de ADHD, îndrumați părinții către medic specialist pedopsihiatru, cu delicatețe. (percepția în societatea românească este că dacă mergi sau ești trimis la psihiatru, ești “nebun”, e o stigmă) Cum îi putem ajuta? -În clasă: sfătuirea învățătorilor să așeze copilul în prima bancă și nu la fereastră sau la ușă, în proximitatea învățătorului/profesorului (este mai puțin disturbat, menține contactul vizual apropiat), a sta cu copilul în bancă la
Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
de Est din privirea occidentală a constituit un eveniment care a marcat profund sentimentul identității și apartenenței colectivităților de oameni care trăiesc în această regiune. Și îl marchează încă și astăzi. De-atunci, noi am trebuit să ne confruntăm cu stigma de a ține de un spațiu conceput când ca semibarbarie, când ca zonă tampon între Occident și lumile non-occidentale. Căderea regimurilor socialiste și extinderea capitalismului peste granițele războiului rece, la fel și expansiunea NATO și a UE, au acutizat această
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
cenzurează. Cultura națională - cultură eminamente modernă - este o tehnologie a sinelui măiestrită de clasele intelectuale și politice din secolul 19 și până azi; ea formează suflete, ca să zicem așa. Pe calea internalizării, ea a contribuit la difuzarea în masă a stigmei inventate de filozofii din Vestul continentului și de atunci generație după generație de intelectuali români, ca să numim cazul mai cunoscut, s-au tot afundat în obsedanta întrebare: suntem sau nu suntem europeni până la urmă? Răspunsurile, măcar cele consacrate de canon
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
adică o nevroză indusă prin cultură), ale cărei consecințe politice se resimt din plin. Celebrarea națiunii, de cealaltă parte, reprezintă doar o altă fațetă a aceluiași fenomen, câtă vreme națiunea a fost principalul vector pentru internalizarea matricei imperiale și a stigmei. Azi, în globalizare, scenariul denigrării și desolidarizării este acutizat prin intervenția violentă a neoliberalismului care taie legăturile locale și le subjugă logicii capitalului corporativ. Dar să ne reamintim că, dacă clasa de mijloc românească se reazemă azi de cosmopolitismul de
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
duce la dezamorsarea potențialului subversiv al mișcărilor populare, tratate, cum s-a întâmplat de-atâtea ori în istoria noastră recentă, ca farse periferice sau ca evenimente manipulate de către alții. Incapacitatea cronică de a participa la treburile cetății se hrănește din stigmă și din sentimentul rușinii pe care aceasta-l stârnește. Iar euforia în numele națiunii, așa cum s-a văzut și la marșurile pentru salvarea Roșiei Montane, pare o inocentă referință patriotică, când de fapt face loc discursului radical naționalist. Această formă de
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
În timpul Războiului Rece, făceam parte din Celălalt Roșu - acest despotic și inuman adversar politic al democrației. Azi, Războiului Rece i-a luat locul Războiul împotriva Terorismului. Și ni se oferă șansa - istorică, da! - de a ne alege fără ezitare tabăra. Stigma apartenenței la tabăra greșită înainte de 1989 ne apasă, așa că, cu cât mai îndârjit ne vom demonstra albitatea prin ură - ură față de migranți și refugiați, față de romi și subiectivități sexuale și de gen ce nu se încadrează în normă - cu atât
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
atitudinea bolnavei față de ea însăși se poate modifica în sensul pierderii încrederii în sine și a respectului față de propriul corp. Atunci când medicul este nevoit să recurgă la extirparea sânului, femeia va purta cu sine senzația unei mutilări, va purta o stigmă care îi va aminti mereu că a fost sau este în continuare bolnavă. Din păcate, în România, femeile sunt puțin informate asupra acestor probleme și ajung la medic foarte târziu, atunci când cancerul este într-o fază foarte evoluată. Dacă este
Agenda2003-20-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281030_a_282359]