143 matches
-
abilitățile creative de excepție, chiar atunci când sunt autentice, nu pot niciodată justifica o numire administrativă. Sinecurile pe bani publici nu sunt o lipsă a mecenatului real (istoric vorbind, marii artiști au avut de cele mai multe ori, în sprijinul lor, comenzile și stipendiile prinților sau aristocraților avuți), ci, din nefericire, prelungirea toxică a gândirii comuniste potrivit căreia artiștii sunt instrumente de propagandă. Folosirea banilor publici pentru a recompensa diverse servicii electorale (unele oneste, altele mârșave) este o practică curentă în lumea noastră. De
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu dedicație mai valorează ceva. Mă regăsesc, de asemenea, în colecția de discuri vinyl, vreo două sute, cumpărate, în marea lor majoritate, pe mai nimic de la celebra librărie anticariat "Gilbert Joseph", de pe Boul' Saint Michel din Paris, în 1991, când, grație stipendiilor oferite de Ministerul de Externe francez și a modei binecuvântate de a schimba vinylurile demodate pe nou-apărutele CD-uri, mi-am putut achiziționa toate discurile la care visasem ca student în dictatură, de la formațiile favorite de progressive rock, la marile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și grădinarilor. Șef-bucătar boieresc. Suret copie a unui act sau a unei scrisori. Taler
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular, cromograf, electivitate, imigrație, imixtiune, stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și ironizând excesul de neologisme din presa vremii, Eminescu pledează pentru echilibru și chibzuință în preluarea cuvintelor străine, subliniind necesitatea adaptării termenilor neologici la specificul limbii române. Selecția cuvintelor este guvernată de un simț
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2. Doctori în științe politice și administrative (1863-1898) / 68 ÎI.3. Doctori în filosofie și litere (1872-1905) / 76 ÎI.4. Doctori în medicină și doctori în științe (1873-1914) / 81 Capitolul III. Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii / 97 III.1. Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) / 98 III.2. Despre diplomele de doctor și de inginer obținute de români la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles / 107 III
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de mai sus, pot oferi un punct de plecare indispensabil pentru reflecția asupra conturării și dezvoltări unor profesii ori spații profesionale precum cele de sorginte juridică, medicală, politica etc. Capitolul III Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii Pe lângă cele cinci domenii de specializare prezentate anterior (dreptul, științele politice și administrative, filosofia și literele, medicina, științele), organizate oarecum asemănător și încheiate cu diplomă de doctor, studiile politehnice au fost, de asemenea, o opțiune a românilor ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) Instituțiile centrale ale administrației de stat, dar și cele locale, îi sprijineau pe tinerii români care studiau în Belgia prin diferite mijloace: burse de studii, stipendii de călătorie, alte tipuri de ajutoare. Vom documenta în capitolul următor, pornind de la un studiu de caz, un fragment din biografia unui student politehnist, Vasile Butză, o sumă de strategii de obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de ajutoare. Vom documenta în capitolul următor, pornind de la un studiu de caz, un fragment din biografia unui student politehnist, Vasile Butză, o sumă de strategii de obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
facultate sau școală superioară din Belgia în anul I și care dețineau o diplomă de bacalaureat din țară sau din străinătate ori una echivalentă; studenții care erau deja înscriși în anii superiori; bursierii statului sau ai altor instituții, care primeau stipendii în lei, trimiși pentru perfecționare (Ministerul de Finanțe urma să aprobe lista acestor școli); soțiile studenților din categoriile de mai sus, licențiații din țară care erau înscriși la doctorat (art. I). Erau excluși de la schimb: cei care finalizaseră un ciclu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt mijloc de sprijin financiar pentru studenții ce mergeau la studii în străinătate. Posibilitatea unui schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă (diferența fiind
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
trebuia să se intereseze îndeaproape dacă fostul ofițer frecvență cursurile la care se înscrisese. De asemenea, după încheierea fiecărui trimestru, studentul trebuia să pună la dispoziția autorităților române certificatele de asiduitate și notele obținute, pentru a putea primi mai departe stipendiul. Em. Kretzulescu s-a interesat de soarta lui Vasile Butză, dar nici serviciile administrative ale Universității din Liège, nici biroul populației orașului nu înregistraseră în 1897 vreo persoană cu acest nume4. De-abia în toamna lui 1898 Vasile Butză își
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Lucrărilor Publice, Ministerul Domeniilor, Ministerul Instrucțiunii Publice, Casa Regală, Eforia Brâncoveanu, primăriile etc) îl acordau (sau nu!) tinerilor români aflați la studii, ca să nu mai vorbim de strategiile (legale, retorice, sentimentale) pe care aceștia le mobilizau pentru a obtine burse, stipendii, ajutoare. Prin multiplicarea unor asemenea biografii s-ar putea completă și o istorie a practicilor instituționale legate de susținerea studenților români aflați la studii în străinătate. În loc de concluzii Nu știm dacă am reușit să dăm un răspuns clar cu privire la rangul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
șărpăria iudeo-satanistă. Pînă în anul 440, hunii nu i-au atacat de-loc pe romani, dovedindu-se buni vecini pe spinarea geților și a altor băștinași care au avut nefericirea să le vadă mult timp înspăimîntătoarele mutre. Sălbaticii asiatici primeau stipendii serioase de la împărații romani ca să fie cuminți acolo unde erau și să nu întindă gîtul peste gardul altuia, iar în textele vremilor de atunci se găsesc informații care spun că tocmai complicitatea iudeo-sataniștilor cretini cu hunii pen-tru a pune mîna
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
apreciind, cu osebire calitatea artistică ridicată a lucrărilor premiate de un juriu național al cărui președinte a fost în acel an criticul de artă Octavian Barbosa. Sprijinită financiar, prin strădaniile câtorva oameni care aleargă, fără preget, an de an, după stipendii și sponsorizări (cuantumul premiului se constituie în preț de achiziție!), Bienala de artă plastică "Gheorghe Petrașcu" a devenit un eveniment național prestigios, semn că, aruncată pe un sol mănos și însorit, miraculoasa sămânța încolțește, crește și devine plantă viguroasă, bucurându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lupte mai departe, fără contextul angajării cu orchestra. Cred că muzicienii au o viață foarte dificilă, ca și plasticienii, numai scriitorii (datorită darului neobișnuit de a-și formula bine revendicările?) o duc ceva mai bine, cu sistemul de burse și stipendii, care-i ajută să nu moară de foame și să lucreze numai temporar între o bursă și un stipendiu. Aceste explicații și încurajări au avut darul de a o liniști pe Ingrid și poate de a-și tălmăci visul cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
numai scriitorii (datorită darului neobișnuit de a-și formula bine revendicările?) o duc ceva mai bine, cu sistemul de burse și stipendii, care-i ajută să nu moară de foame și să lucreze numai temporar între o bursă și un stipendiu. Aceste explicații și încurajări au avut darul de a o liniști pe Ingrid și poate de a-și tălmăci visul cu sângele și lumina altfel. Un vis extraordinar în fond, nu un coșmar, cum am scris, un vis în care
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de la radio, care a făcut mare reclamă cărții de poeme, ca și fotografia mea pe prima pagină a revistei Ariel, arătată la televiziune cu un interviu cu șeful ei, poetul Thomas Nydahl. O bucurie nu vine niciodată singură: am primit stipendiul pentru doi ani de la Academia Suedeză. Acum pot cu adevărat să-mi plătesc toate datoriile la bancă. 20 decembrie. Mare sărbătoare la Academia Suedeză- l-am invitat pe Andrei (Bart), deși nu avea nici frac și nici pantofi eleganți. Totul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
iubea și îi ajuta pe toți, fără nici o distincție de culoare de partide sau de religie ori de categorie socială. În sfârșit o casă decentă Cu misiunea și cu salariul de vicar parohial, economia familiei Calabria s-a îmbunătățit. Micul stipendiu lunar pe care i-l dădea parohul, ofertele pentru sfintele liturghii sau pentru slujirile particulare și generozitatea credincioșilor au îndepărtat groaza mizeriei. Nu se poate spune că gemeau de abundență, dar începeau să trăiască cu un anumit decor. Rămânea însă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vot defavorabil al parlamentului, ci prin voința suveranului, cînd acesta considera că echipa guvernamentală era obosită sau divizată de prea multe rivalități sau cînd măsura gradul de nerăbdare al opoziției de a reveni la putere pentru a se bucura de stipendii, mandate și o situație bună. Sistem politic care subzista nu fără o neplăcută influență asupra caracterului oamenilor politici și a sincerității regimului parlamentar, dar care avea avantajul de a face să funcționeze mașinăria guvernamentală fără ca piesele componente să se gripeze
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nu sînt filantropi genetic și generoși cromozomial, ci au interese. Pe lîngă aceștia, pot fi zăriți și destui trepăduși care o duc bine, au bolizi, cont gras și vilă cu statuete prin curte, deși trăiesc din salariu, barem și alte stipendii modeste. Pe vremuri nu foarte îndepărtate, aproape întregul arbitraj românesc vindea televizoare, rîșnițe de cafea și alte cuceriri ale tehnologiei avansate sud coreene. Bineînțeles că magazinele nu erau ale arbitrilor, ci ale nevestelor, soacrelor și, firește, ale mătușilor. Nu neapărat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un Proiect în acest scop), staff-ul prezidențial mercenar a anulat ulterior manifestarea programată și a dizolvat prin neconvocare timp de un an Comitetul Director. Aceasta pentru longevitatea sistemului falimentar - profitabil totuși pentru cîțiva, dacă nu prin ilegalități masive, prin stipendii consistente, cu miza politicianistă amenințătoare, declarată public, a suportului garantat din partea unui viitor guvern și a altui ministru al Culturii. Un candidat pedeserist, Răzvan Theodorescu, a și fost adus preelectoral în incinta UCIN, la una dintre frecventele ceremonii megalomane cu
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
-mi cîștiga existența. Banul nu se lipește de mine. Am ajuns la patruzeci și șapte de ani fără să fi avut vreodată un venit. Nu pot gîndi nimic în termeni de bani". A trait, de aceea, toată viața din burse, stipendii de tot felul, mîncînd prin cantine și multumindu-se cu foarte puțin, altfel spus cu strictul necesar, la liziera aproape o mizerie. Refuzînd să se fixeze, a locuit timp de 25 de ani, prin hoteluri, în cămăruțe de la mansarda. Iar
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Născut în 1856, că fiul unui căruțaș din marginea Bucureștilor (originar din ținutul Vrancei), parcurge toate treptele școlare, se înscrie la Facultatea de Drept din Capitală pe care o absolvă, obținînd, apoi, un stipendiu pentru desăvîrșirea studiilor la Paris. Reîntors în țară, se remarcă drept un stimat prozator, întreținînd activitatea de gazetar, remarcîndu-se că un mare avocat. Evident, i se făceau insistențe invitații pentru a intra în activitate politică militanta. Ezita. Cînd, în 1894
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
la Sibiu, de către "„inteligențiile românești ardelene”", cum erau numiți intelectualii vremii. Statuetele Asociației precizau următorul scop al acestui for cultural: "„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.”" După elaborarea înființării Asociației, cei 212
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român () [Corola-website/Science/299054_a_300383]
-
o mai mică măsură decât cei pământeni care i au precedat. Această conștiință a unei unități spirituale, istorice și culturale cu Bizanțul a făcut și să se acorde de către domnitorii celor două țări românești libere sau autonome (Muntenia și Moldova), stipendii mai mult decât generoase tuturor lăcașelor ortodoxe aflate sub dominație musulmană : mânăstiri din Moesia, cele din Rila, din Athos ori Meteore, mânăstirea Sumela din țara Trebizondei, mânăstiri din Palestina, Sinai, Siria, nordul Egiptului ș.a.m.d. Aceste stipendii aveau forme
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]