515 matches
-
nu să rîvnim la vreun cinic cîștig piramidal, bun să ne rătăcească în himerele unei exuberante avuții simbolice, dar atașați, dimpotrivă, realităților esențiale, să tindem neabătut spre acea „égalité d’âme”, pe care, pe drept cuvînt, o preconizau moraliștii de stirpe autentică. În ipostaza care e homo oeconomicus, se cuvine să răzbată asemenea elemente. Omagiul cel mai persuasiv, de el prilejuit, nu-l descrie în acțiunea de a număra bani lucitori, tactilizînd cumva acumularea, precum bătrînul împovărat de avere, din cutare
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
de construcția interioară și de relația imagistică, creează un univers atipic, din care cititorul prelua un evantai de excentricități naive, sfârșind, de cele mai multe ori, prin a simpatiza cu personaje (naratoare) inclasabile. Dan Coman propune în Parohia un narator din această stirpe, greu de acceptat ca verosimilitate. Cititorii scriitorului năsăudean nu vor fi, de bună seamă, surprinși nici de genul literar abordat, nici de imaginarul revărsat în narațiuni. În scrisul lui Dan Coman (auto)ironia, umorul, și desfătarea ludică prin grotesc și
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
a confesiunii, cu amprenta nostalgică a înscenării unui trecut cu gesturi, chipuri și evenimente surprinse cu acuitate, Amintiri și portrete literare impune o scriitură disponibilă, teatrală, melancolică, patetică și tandră, dominată de finețea detaliului și de plasticitatea portretelor. Critic de stirpe lovinesciană, cu o structură temperamentală apolinică și raționalizantă, G. Dimisianu este unul dintre cronicarii literari ai perioadei postbelice care au reușit să apere și să ilustreze cu strălucire ideea de demnitate a scrisului, principiul autonomiei esteticului și al adevărului artistic
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
Gheorghe Grigurcu Nicolae Coande coboară din stirpea poeților damnați. Mărturisind că „îmi place din ce în ce mai mult / să-mi fac de lucru pe lîngă tărîmuri distruse”, miza poeziei d-sale o reprezintă intensitatea pasională cu care urmărește asemenea „tărîmuri”, putința de-a le acorda sensul unei traume proprii. Aici
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
liniștea în Muzeu. Așa ar trebui să sune un final fericit? Nu cred că artistul și-a dorit asta, decât poate pentru destinul său fizic. În ceea ce privește opera sa, drumul continuă și nu este deloc unul ușor. Creația acestui artist de stirpe renascentistă a avut la noi un impact major asupra artei, dar și a culturii românești din prima jumătate a secolului al XX-lea, constituind un factor decisiv care a impus schimbarea de canon. Un mod de a măsura notorietatea unui
O schiță de portret by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4521_a_5846]
-
o pasiune de junețe, la care face aluzie și titlul cărții mele de poeme din 1980: Sighișoara, Suedia și alte stări de spirit... Mai târziu aveam să aflu că regizorul de faimă mondială Andrei Șerban face parte din aceeași aleasă stirpe (tatăl său, Gheorghe, era fratele mai mic al lui Mihai Șerban, soțul Marioarei). Ceea ce m-a frapat descoperind-o pe Marioara Șerban în fotografia din România literară a fost, în primul rând tinerețea ei. Poate fiindcă, în copilăria mea, o
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
fără viață personală, el este un dezrădăcinat ce-și reneagă apartenența rurală, fiind înghițit de platitudinea înșelătoare a orașului. O scurtă convorbire telefonică cu tatăl său din final subliniază precis condiția refuzată. În rest, asistăm la povestea unui însingurat din stirpea gogoliană, transpus, nu o dată, într-un Aleoșa ce iubește necondiționat ciudații și nebunii Orașului. Florin Lăzărescu înlocuiește imaginarul camerei de filmat ce dublează textul cu obiectivul aparatului de fotografiat. Problema memoriei, cu oglinzi în boală și estetică deopotrivă, oferă, în
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre o nouă traducere a Bibliei, cum i se confesează subtilului istoric și critic literar Marin Bucur, completează fericit imaginea unui cărturar din stirpea celor aleși și deosebit de rari în cultura română. * Detroit, Michigan, U.S.A 20 august 1972 Stimate domnule Preda, Am primit primele exemplare din Poeme cu măști 1 și țin să-i mulțumesc, din toată inima, editorului Marin Preda pentru sprijinul
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
nici pe terifiantul expresionist. Lucrul a fost făcut imediat după apariția volumului de debut. Nici nu știu dacă plusul de conceptualizare ar duce acum la o mai bună pătrundere în miezul poeziei sale. Un romantic în fond, dar unul de stirpe heliadescă, construind mari panorame, Liviu Georgescu investește poezia cu o misiune care nu e lipsită de o miză aproape mistică. Imaginarul acestei poezii - terifiant o bună bucată de vreme, iluminator spre final - se îmblînzește, în el făcîndu-și loc, mai mult
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic de artă din stirpea celor foarte rari și prețioși, cărturar autentic format la școala marilor modele naționale și europene, Remus Niculescu (1927-2005) reprezintă, astăzi, o autoritate absolută în ceea ce privește studiul complet și interpretarea pertinentă a unor opere de artă din spațiul românesc. Inițiat în tainele
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
foarte bine articulate. Ce vreau să spun e că fiecare bucată de proză e construită asemeni unei lumi închise. Pentru că scriitorul are ambiția întregului definit printr-o diversitate obligatorie. În proza lui Radu Țuculescu eroii sunt construiți sau aleși din stirpea revoltaților candizi, ce poartă, conștient au ba, istorii cu miez. Ei se trezesc animați brusc de biografeme tensionate ori revelatoare, și-și trăiesc singurătățile paradoxal, căci nu refuză, în ciuda însingurărilor necesare, prieteniile, oricât de neclare. Așa este și povestirea 1974
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
Nicolae Scurtu Un cărturar, dintre cei mai însemnați, pe care ni i-a dat Transilvania, e, desigur, și Gheorghe Bulgăr (1920-2002), lingvist, filolog, istoric literar, traducător și memorialist. Dascăl din stirpea celor foarte rari, devotat și pasionat, a format și modelat generații întregi de discipoli, care i-au continuat cercetările în lingvistică, filologie, textologie și istorie literară. Grație preocupărilor sale, atitudinilor culturale și, mai ales, operei eminesciene, pe care a cercetat-
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
chiar înclinat să-și estompeze cu bună știință afectivitatea, să-și pună în umbră propriile efluvii sentimentale, în beneficiul exactității și obiectivității interpretărilor. Există însă, în cadrele unei astfel de - inevitabil aproximative - clasificări, dincolo de acest gen proxim al solidarismului de stirpe ardelenească, grav și precis, și o netă "diferență specifică", prin care criticul se detașează în peisajul literar contemporan. E vorba, în primul rând, alături de caracterul aplicat al analizelor, susținute cu argumente extrase din textul propriu-zis al operelor, de o indubitabilă
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
nepoți și strănepoți ai lui Alexandru Cozianu (Davida, Bonifaciu Cozianu, Elvira Vorvoreanu, Ghighi Duca, Șerban Romano, Dim Cozianu), sînt posedați de demonul superbiei care le dictează gesturile, le impune limbajul, ținuta și aspectul locuinței. Rareori cîte un vlăstar al acestei stirpe boierești se înscrie, prin puținătatea seniorială a gesturilor și a opiniilor, prin bun-gust, prin discreție și eleganță neafișată, în imaginea canonică a aristocratului învăluit cu melancolii crepusculare. Aristocrația lor se dovedește a fi mai curînd un lustru de castă dobîndit
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
s-au frînt toate aspirațiile boierimii de recîștigare a autorității ei pierdute o dată cu reformele lui Kogălniceanu și Cuza. Sîntem la hotarul dintre două lumi și moartea lui Vogoride semnifică începutul unui proces de destrămare morală și de degradare ireversibilă a stirpei Cozienilor, care îi absoarbe pe mai toți eroii lui Petru Dumitriu. Culorile cărții își pierd treptat strălucirea, iar desenul personajelor evoluează în caricatură și grotesc. Curînd după eveniment, Alexandru Cozianu va ieși din scenă, iar destinul Davidei va lua încă
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
justificările cele mai temeinice?), ci și pe relativitatea raportului subiectului cu sine. Și anume renunțînd la formulele sentențioase pentru a analiza degajat, la morga apodictică pentru a discuta dialectic, la gravitatea inhibantă pentru a se rosti firesc. însă nu oricum. Stirpea ardelenească din care se trage i-a adus ca zestre o coastă de solemnitate livrescă de care - cuviincios fiind - nu se îndură a se debarasa, mulțumindu-se a o trata cu o libertate ce-o transpune în ironie. Desigur, intervine
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
trei sunt bântuite a vinde o asemenea marfă și a nu aduce la cunoștință cumpărătorului această particularitate, care se poate întâmpla să nu-l aranjeze, constituie o culpă, pe care legea o pedepsește. Tot astfel, prezența unei fantome de înaltă stirpe ridică simțitor valoarea unei case, în țările cu veche tradiție. Unde, de altfel, exportul de fantome este, tot prin lege, interzis. Cumperi un castel din țara negurilor, îl strămuți piatră cu piatră în Florida: fantoma suferă, la schimbarea climei - și
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
de care dă dovadă autorul Semnelor și reperelor față de tot ce ține de vechile familii, case, monumente, străzi la care se închină esteticește. La antipodul omului de știință literară, abstras, pedant, anticalofil, de un inevitabil reducționism, asemenea ,diletanți", a căror stirpe e recognoscibilă și în promoțiile de intelectuali mai recente, răspund unei prospețeimi spirituale, unei întoarceri în zona rodnică a contactului dintre un existențial fie și, pînă la un punct, simulat, și o creație fie și, pînă la un punct, aleatorie
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
Când mări de-alcool sorbiși, cât cașalotul:/ Te surpi sub masă, dintr-un gest banal,/ Nemaigăsindu-ți sticla ta pivotul!// O, Pâcă-al meu, deșteaptă-te din morți!/ Fii demn de „personajul” care-l porți!/ Fii demn de gestul tău, de stirpea ta!/ Fii demn de bărbătia-ți! Sus! în șa!// La botde -cal, mai toarnă-i tejghetare!/ Bețivii mor ca arborii-n picioare!// în Polluctum, sau banchetul de adio (Suprema cuvântare ce-aș rosti-o) Tudor George notează: „De două ori mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
l-a încălecat pe dracu’ și dracu’ a-ncălecat lumea și pământu’”. Ideea faulkneriană a femeii ca agent al răului este dublată la Aldulescu de sevrajul căderii în trupul putrezit al societății. Diavolul este Robert Stan, zis și Satan, personaj din stirpea lui Grenouille, crescut de mătuși după sinuciderea timpurie a mamei. El învață că e o plămădeală a diavolului, iar destinul se va plia obligatoriu pe poreclă, adecvându-se întotdeauna, la fel ca la Ștefan Bănulescu. Cum porecla dictează destinul, Robert va
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
iuni exemplare despre tinereți mutilate. Unii au puterea să găsească umor în scene grotești, alții parcurg un drum invers, în care dialogul nu are nicio șansă de prelungire. Dacă unii reușesc să povestească și momente hazlii e pentru că țin de stirpea scriitorilor ascunși în deținuți, a celor care au reușit să descopere medicamentul miraculos pentru a trece peste experiențele limită. Mulți au publicat volume diaristice. În toate cărțile de gen, pacienții deveniți scriitori au fost aceia care privesc trecutul și ca
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
-i soarta ta române, Căci guvernul îți oferă, În loc de muncă pentru pâine, Doar o palidă himeră. Munții sunt triști,apele seacă, Câmpia plânge cu jale, Căci a țării soartă nedreaptă, Pusă-i de aleși la cale. Tu neam român cu stirpe veche, Fii tăi au fost odată Bravi eroi, fără pereche, Ce-au învins hoarda spurcată. Daci-pelasgi ,nu vedeți voi oare Pe-ai voștrii mândrii strănepoți, Cum pe a timpului cărare, Acum sunt umiliți de toți? Dar cât mai poate această
VINO LA NOI,TU ȚEPEȘ DOAMNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384876_a_386205]
-
și iarbă, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, 1968; Centaur îndrăgostit, 1969; Grădina informă de vis, 1970; Cântând dintr-un arbore, 1971; Oracol deschis, 1971; Banchetul, 1973; Cântarea cântărilor, 1973; Horă de vulturi, 1974; Heraldica iubirii, 1975; Nobila stirpe, 1976; Psalmii lui Zamolxe, 1976; Temerile lui Orfeu, 1978; Hora anotimpurilor, 1979; Un spațiu de dor, 1980; Ca muntele-n amiază, 1981; Timpul judecător, 1982; Sonete, 1983; Pasărea de cenușă, 1986; Clipa eternă, 1988; Dorador: Jurământul-Dorador: Le Serment, ediție bilingvă
AMINTIRI DIN PARADIS DE RADU CÂRNECI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385161_a_386490]
-
face pagina de ziar în care apare numele său, nu o dată incendiară” - este aprecierea făcută de Dinu Săraru. „Fratele” întru metafore al lui nea Mișu, și maestrul tuturor, Fănuș Neagu a declarat simplu și natural: „Pentru că s-a născut din stirpea ce ni l-a dăruit pe Panait Istrati și atâția geniali exaltați ai libertății, el continuă, iată, și după patruzeci de ani, să fie la fel de bogat în iluzii, neîmplinit în disperări, cules de patimile ce țin de măreția omului furat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
Vasile Poenaru l-a adoptat pe nea Mișu așa cum a făcut-o în urmă cu jumătate de veac Fănuș Neagu. Nea Fane, cum îl striga nea Mișu. Și să nu uităm ce scria patriarhul prozei românești când se referea la stirpea din care a răsărit și face parte Mihai Vișoiu. Și, întâmplător sau nu, acest eveniment se petrece la opt decenii de când Panait Istrati a plecat dincolo de stele ducând cu el „Spovedania unui învins”. Ciudat! Și nea Mișu se consideră „Campionul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]