153 matches
-
plantaginacee răspândită în Europa. În România este găsită în sudul țării prin locuri mlăștinoase inundate, lacuri, șanțuri, pe malul mării. Este o plantă acvatică amfibie, perenă, monoică, mică cu o înălțime de 2-12 cm. Rizomul este scurt, stolonifer (poartă stoloni). Stolonii scurți și subțiri, cu rădăcini și frunze dispuse în rozetă la nodurile. Frunzele simple, grupate în rozetă bazală, liniar subulate, plane, cilindrice sau semicirculare în secțiune, adeseori canaliculate, late de 1-2 mm și lungi de 1-5-10 (-25) cm, vaginate la
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
simțului practic în ceea ce privește succesiunea operațiilor în cadrul unei lucrări agricole, educație în spiritul protecției mediului natural, asigurarea unui minim necesar de legume și produse animaliere pentru îmbunătățirea alimentației zilnice. Număr de tineri integrați în activitate: 5. Materiale folosite: semințe de legume, stoloni de căpșuni, răsaduri de legume, furaje - fân de lucernă. Atelierul de lumânări Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale și a capacității de coordonare a membrelor superioare; îmbunătățirea capacității de concentrare, autocontrol și dobândirea coerenței proceselor de
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
organe permit o evoluție puternică și rapidă a agentului patogen, deci au o rezistență extrem de mică. De exemplu, frunzele plantelor sunt cel mai frecvent atacate de numeroși agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum decât stolonii, merele și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena decât lăstarii etc. Sexul. În general, nu se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sușe ale aceluiași agent patogen. Transmiterea inocului Căile de transmitere a inoculului sunt multiple și ele asigură difuzarea în natură a numeroși agenți patogeni. Transmiterea prin semințe și material săditor Organele de înmulțire vegetative cum sunt: bulbii, rizomii, altoii, drajonii, stolonii, tuberculii etc, constituie suportul prin care permanentizează numeroși agenți patogeni care pot produce unele boli în zone în care acestea nu au mai fost semnalate. Pe această cale sunt răspândite în mod obișnuit virusurile, micoplasmele, bacteriile și o parte din
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
virusurilor are loc pe mai multe căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în embrion sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacate manifestă către sfârșitul perioadei de vegetație o ușoară veștejire a frunzelor inferioare și o decolorare a acestora în verde-pal, apoi în galben, înainte de necrozare. În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor vasculare, în apropierea stolonilor. Într-un stadiu mai avansat, în zona inelului vascular apar caverne în care țesuturile sunt înmuiate. Tuberculii atacați, prin presare elimină din caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are crăpături neregulate, stelate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bacterie în formă de bastonaș scurt, gram pozitivă. Epidemiologie. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi iar atacul este amplificat dacă se practică secționarea tuberculilor mari înainte de plantare. La plantele bolnave, infectarea tuberculilor se face prin stoloni, primele simptome apărând în zona ombilicală, apoi bacteria circulă prin vasele conducătoare. Mașinile de plantat sau de calibrat contaminate sunt o sursă importantă de infecție. Testele experimentale au dovedit că și Leptinotarsa decemlineata, cicadele sau păduchele de frunză pot să
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de umiditatea excesivă din sol, dar în cazul în care intervine o perioadă secetoasă, în tuberculi atacul sistează și apare un suber ce delimitează pulpa distrusă de cea sănătoasă. Infectarea tuberculilor se produce prin vasele conducătoare, prin răni sau prin stoloni. În unii ani pot apărea simptome tulpinale în câmp iar simptomele pe tuberculi numai în depozite. Agentul patogen Erwinia carotovora pv. atroseptica (Van Hall) Dye și E. carotovora pv. carotovora (Jones) Bergey, Breed, Hammer et Huntasi. Aceste varietăți patogene ale
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ci și în rizosfera cartofului. În cazul rănirii tuberculilor sau a secționării lor are loc un transfer rapid al bacteriilor și o amplificare a posibilităților de atac. În câmp infecția plantelor sau a tuberculilor se face prin răni, lenticele sau stoloni în timp ce în depozite bacteria poate infecta chiar tuberculii fără leziuni dacă aceștia nu sunt acoperiți de un strat gros de suber și dacă temperatura este între 20-35oC. Bacteria are o activitate pectinolitică puternică, distruge substanțele pectice din lamelele mediane ale
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu toate măsurile de carantină internă aplicate. Pagubele produse de acest agent sunt mari, el fiind inclus pe lista patogenilor de carantină OEPP, care limitează posibilitățile de circulație și vânzare a tuberculilor recol/tați. Simptome. Agentul patogen atacă pe tuberculi, stoloni, tulpinile și uneori pe frunzele ce vin în contact direct cu suprafața solului (bilonului). Porțiunile infectate prezintă excrescențe buretoase, coraliforme, datorită creșterii exagerate și haotice a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune-negricioase. Spre toamnă foștii tuberculi se dezorganizează, excrescențele încep să se rupă în porțiuni mai mici. Pe tulpini și frunze, excrescențele au culoare verde, apoi brun-neagră. Stolonii pe a căror traiect apar excrescențe, nu mai formează tuberculi și după căderea tumorilor prezintă mici cicatrici. În sol, pe tuberculi pot fi întâlnite și excrescențe sub formă de frunză groasă, sub formă de licheni sau tuberculi cu periderma ondulată
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cercul de plante gazdă fac parte specii ale genului. Ciclul asexuat al ciupercii are mai multe etape. Zoosporii uniflagelați au formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular. În momentul contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat de restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin celulele tinere de lângă ochii tuberculilor sau prin lenticele. În celulă zoosporul devine corp amiboid care
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și umede, în culturile de cartof poate apare rizoctonioza, putrezirea rădăcinilor sau putrezirea piciorului, boală semnalată și în România de Tr. Săvulescu în 1943 în zona Hunedoarei, unde a produs pagube de 15 % din recoltă. Simptome. Agentul patogen atacă rădăcinile, stolonii, tulpinile dar și tuberculii, cu simptomatologie variată în funcție de fenofaza plantei. Atacul timpuriu la tuberculii abia plantați este deosebit de grav, deoarece aceștia nu mai formează lăstari ori aceștia sunt slab dezvoltați, bruni, ușor putreziți și abia ies la suprafața bilonului. Atacul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Tulpinile atacate se smulg ușor din sol, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb-cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. Pe stolonii atacați nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu peridermul rugos. Pe suprafața tuberculilor apar pustule în formă de crustă, ce devin prin deshidratare și înnegrire, formațiuni sclerotiforme de 1-4 mm în diametru, formațiuni ce sunt ușor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
organe permit o evoluție puternică și rapidă a agentului patogen, deci au o rezistență extrem de mică. De exemplu, frunzele plantelor sunt cel mai frecvent atacate de numeroși agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum decât stolonii, merele și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena decât lăstarii etc. Sexul. În general, nu se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
a mugurele trebuie, așadar, să se găsească la nivelul solului, pentru ca planta să se dezvolte satisfăcător. Dacă este plantată pe strat de paie, cultura de căpșuni nu mai cere, practic, îngrijiri suplimentare: trebuie doar să aveți grijă să înlăturați toți stolonii (tije cățărătoare respinse de tulpina principală), pentru ca toată forța plantei să se concentreze asupra dezvoltării și producerii de muguri de flori. O cultură de căpșuni este reînnoită cam la trei ani! Aveți grijă să udați până în noiembrie dacă vremea este
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
flori sau fructe. Rozacee (familia) Cireș, căpșun, zmeur, mur, păr, măr, prun. Rugină Boală datorată umidității, prin care frunzele se acoperă cu pete de culoare arămie. Rezistent Care rezistă iarna la ger. Solanacee (familia) Vânătă, păpădie, ardei, cartofi, tutun, roșii. Stolon Tulpină care se târăște pe sol și care produce noi plante. Perenă Plantă care își pierde tulpina și frunzele iarna, dar care crește la loc primăvara. * Numit și mătăcină în Transilvania (n.r.). FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\gradina de
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
oportunități ocazionale de a înflori și de a se răspândi. Tabelul 5.4 subliniază caracteristicile celor mai importante buruieni perene. Părțile vegetative sau perene care regenerează foarte rapid planta diferă de la specie la specie și include tulpinile târâtoare (rizomii și stolonii de la pir și piciorul cocoșului târâtor), rădăcinile târâtoare (ciulinii târâtori), rădăcini tuberizate (stevia/măcrișul) sau bulbii (ceapa sălbatică). Competitivitatea dură a acestor buruieni se datorează faptului că părțile lor perene sunt în vecinătatea 92 plantei sau sunt fizic atașate de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
părți perene proprii. De-a lungul acestei perioade o buruiană perenă nu este diferită de una anuală dar din nou timpul disponibil pentru control în acest stadiu este relativ scurt. Tulpinile târâtoare Controlul plantelor perene cu tulpini târâtoare (rizomi și stoloni), spre exemplu ciulinii, feriga, potbalul și coada șoricelului, prin pliviri sau tăieri (butășiri) poate fi eficientă în stadiile incipiente. Prin tăierea lăstarilor aerieni rezultă lăstari mai mulți și mai mici iar în arături crește numărul de plante prin fragmentarea și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
problemă cât și metodele potențiale de combatere a acestora, însă în practică este nevoie de multe informații înainte de a se trece la acțiune. Pirul comun și alte buruieni târâtoare Pirul se răspânește în principal prin rizomii din sol și prin stolonii de la suprafața solului. Aceste structuri tulpinale se comportă ca organe de depozitare pentru rezervele de hrană. Răspândirea pirului este favorizată de lucrările cu cultivatorul din primăvară, cu mașini cum ar fi grapa cu discuri sau alte grape. Răspândirea pirului este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ai unor patogeni comuni cu legumele, reduce riscul infecțiilor cu Sclerotinia sclerotiorum sau cu Stolbur disease. Lucrările solului, cât și cele din timpul vegetației trebuie să îndeplinească următoarele condiții: o lucrările solului să se efectueze la sfârșitul iernii, pentru distrugerea stolonilor de Agropyron, Agrostis, a omizilor și ouălor de limacși, care au rezistat peste iarnă în sol; o pregătirea patului germinativ trebuie să fie corespunzătoare, pentru a asigura răsărirea rapidă a culturilor, ceea ce reduce foarte mult riscul îmbolnăvirilor din timpul răsăririi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
125 %; Tilt 250 EC-0,02 %; Bumper 250 EC-0,02 % sau Bayleton S WP 0,05-0,1 %. 9.9.3. Bolile căpșunului Viroze Virozele la căpșun au luat o mare extindere constituind astăzi un factor limitativ în obținerea unor producții de stoloni și fructe în cantitate normală. Apectele parazitare sunt extrem de variate datorită numărului mare de virusuri ce atacă această plantă, a soiului, a condițiilor climatice și de agrofond cât și a efectului dat de suprapunerea simptomelor date de viroze. 9.9
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o zonă marginală lată de 1-2 mm în dreptul căreia țesuturile se îngălbenesc sau iau o colorație verde-pal. Spre toamnă, frunzele capătă o colorație ruginie și țesuturile marginale se răsucesc spre partea superioară. Plantele se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare de suc și prin stolonii luați de la plantele virotice. Boli produse de ciuperci 9.9.3.2. Pătarea albă a frunzelor Mycosphaerella fragariae Pătarea albă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
capătă o colorație ruginie și țesuturile marginale se răsucesc spre partea superioară. Plantele se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare de suc și prin stolonii luați de la plantele virotice. Boli produse de ciuperci 9.9.3.2. Pătarea albă a frunzelor Mycosphaerella fragariae Pătarea albă a frunzelor este cea mai frecventă și păgubitoare boală cunoscută la căpșuni. A fost semnalată și descrisă prima dată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de frunze, flori și fructe 10. Tuberculi de Solanum țări care nu fac parte din Uniunea Europeană tunerosum L., cartof de exceptând Elveția sămânță 11. Plantele speciilor de țări care nu fac parte din Uniunea Europeană Solanum L., cu tuberculi sau cu stoloni sau hibrizii lor, destinați plantarii, cu excepția tuberculilor de Solanum tuberosum L., prevăzuți la pct. 10 din anexă nr. 3 12. Tuberculi ai speciilor de Fără a încălca prevederile aplicabile Solanum L. și hibrizii lor, tuberculilor de cartof prevăzuți în cu excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138249_a_139578]