141 matches
-
Nicomah către fiul său Aristotel pe care Stagiritul le exprimă În Etica Nicomahică. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale caracterul polar al virtuților - pentru dragoste - păcatul pizmei, pentru Îndurare - nemilostivenia, pentru pace - Întristarea, pentru dreptate, strâmbătatea - ne recomandă practicarea binelui și respectarea legii morale. Cazania lui Varlaam și Psaltirea lui Dosoftei cuprind Învățături morale transmise pe un ton familiar, direct și cu pronunțat caracter educativ. Idei etice și morale sunt cuprinse, chiar dacă nu cu caracter sistematic
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
dascăli și filosofi, de-au scos den cărți elinești și lătinești toate tocmealele ceale bune și giudeațele celor buni creștini și svinți împărați, carile ca o lumină lumineadză și arată tot lucrul celor întunecați și proști și neînvățați ca să cunoască strâmbătatea tuturor și să giudece pre direptate: carele să cheamă acmu Pravilele împărătești. Aceastea înțelepciuni și aceastea învățături ne-au dat și ne-au lăsat noo tuturor rodului românesc, ca să ne fie noo de pururea izvor de viiația în veaci nescădzut
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
anchetă în New Hampshire și a-l salva pe Harry. Ceea ce se dovedește a fi deosebit de complicat, căci zonele de umbră și fantasmele înșelătoare se acumulează pe măsură ce avansăm în acest thriller palpitant, magistral construit pe scheletul Americii contemporane, cu toate strîmbătățile și deficiențele sale. O Americă cu mii de chipuri, în care un destin poate fi frînt în cîteva secunde ceea ce i se întîmplă lui Harry Quebert ștergîndu-i-se orice merit, ba chiar și identitatea, pentru ca apoi să fie declarat inocent și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu am putut face verificarea întregului tineret din județ”. Deci, uteciștii dovedeau încă o dată extrem de slaba reprezentativitate în județul Vaslui, de vreme ce se plângeau, în continuare, de lipsa „cadrelor”, adică a acelor oratori mincinoși și perfizi. e. „S’a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>” La secțiunea „activitate culturală și propagandă”, plin de satisfacție raportorul scrisese următoarele: „... s’a făcut ziar de perete pentru fabrica <<Textila>> și s’a format o echipă volantă care a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>”. Această parodie jurnalistică de sorginte comunistă s-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și perfizi. e. „S’a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>” La secțiunea „activitate culturală și propagandă”, plin de satisfacție raportorul scrisese următoarele: „... s’a făcut ziar de perete pentru fabrica <<Textila>> și s’a format o echipă volantă care a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>”. Această parodie jurnalistică de sorginte comunistă s-ar fi vrut a fi antonimul publicației țărăniste „Dreptatea”. De altfel, pe manșeta primei pagini erau scrise următoarele cuvinte: „Organ al Partidului Noilor Ciocoi” și asta spune totul. Dar, să continuăm: „...s’a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
probabil) cu glas lătrat în stilul „maeștrilor” Hitler și Stalin. Mai departe: „...s’au ținut două ședințe cu activul de bază cu caracter organizatoric și politic prin angajamente concrete ca difuzarea de cărți progresiste (sic!, n.n.), a ziarelor Tinerețea și Strâmbătatea și lămurirea celorlalți tineri în privința alegerilor din România”. „Județul” nu era uitat așa că, „...pentru județ s-au dat momente politice (?!?, n.n.) și teza în legătură cu platforma-program a B.P.D. (blocul partidelor democrate, vezi episodul anterior, n.n.) la delegații (papagalii, n.n.) org. noastre
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de organizația noastră și 120 de către depozit deci în total 280 de numere (exemplare, n.n.) iar restul de 100 sunt date retur”. Făcând un calcul simplu, rezultă că „returul” a reprezentat cam 27% din tiraj. Hârtie consumată de pomană. „...ziarul Strâmbătatea a sosit o singură dată în număr de 100 bucăți care au fost difuzate foarte ușor și rapid”. Opinăm că a avut și de ce să fie difuzat „ușor și rapid”, probabil această publicație fiind una cu caracter politico-satiric și o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
eu am rămas un biet maistru, să mă comande niște neisprăviți de ingineri. - De, măi Țuți, ce să-ți spun? Vremurile nu s-au schimbat. Am suferit în copilărie de foame și boli, am trăit în sărăcie cruntă, iar acum strâmbătatea a ajuns la rang de lege. Nedreptăți pe lumea asta au fost, sunt și vor fi de-a pururi. Țuți mi-a rămas prieten credincios timp de mai bine de patru decenii. În acest timp, prin viața mea s-au
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
salariile atât de grase, iar rezultate concrete trebuie să existe, ce naiba? Corupții vorbesc atunci când primesc sau dau bani grei pentru nu știu care daravelă; de aici pornește scara nonvalorilor și a lucrurilor făcute de mântuială; de la ei pornește toată putreziciunea societății, toată strâmbătatea, sfidarea avutului față de sărac. Bâlbâiții se fac că vorbesc, mai ales când sunt grăbiți, pentru a-și spune părerea într-o privință, sau poate pentru a comunica o dorință, dar vorbesc așa de greu, că nimeni nu-i înțelege; ei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fiind de curți, nu mai are grija Domnilor, nici a se sili să intre în dragostea lor. Nu se vede a sluji plecăciunilor ce le cer cei mari, ci se află întru a sa norocită sărăcie. A nu face cuiva strâmbătate se silește, după cele viitoare păzește cele de față și așază grijile sale pentru sine, neamestecîndu-se în trebile altuia. Nelipindu-se de mândrie, nici de slavă. Iubirea de argint i se pare o nebunie, desmierdarea o batjocură arătată, pisma o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care s-a tot coșmelit În juru lui, iar iel nici că ieșea dân casă, că iera devotat ceaiurilor mate și tâmplăriei, ca hobby. S-a preferat mai bine amărăștean și cu pardon decât căzut la pace numa o clipă cu strâmbătatea or flenderii. Azi, Benito ar bate În treizeci și opt dă primăveri. Îmbătrânim și nime nu poate să scape. L-am văzut tare căzut; bașca, nici n-a săltat capu când Labă Murdară a adus laptele. Cum m-am prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de la scopul său ca cei din povești ce îmblînzesc diavolul și-l pun să le lucreze ogorul. Căci puritatea e ușor de corupt. E același risc, poate chiar mai mic, mai mic decît ambiția idioată de a fi pur. Și strîmbătatea lumii nu poate fi îndreptată decît din interior, cu instrumente strîmbe. Mă uit la viitorul meu eu cît de nemulțumit e de mine. Mi-ar spune că originalitatea mea e un semn că tiparele rațiunii au fost depășite. Și eliberarea
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
colective. Mai mult sau mai puțin inutile. Aș fi curios dacă știe el vre-o doctrină a măntuirii care să nu implice sacrificiu. Și să nu-ți ceară să renunți la ceva. Știe c-ar fi aidoma pudicilor ce, acuzînd strîmbătatea lumii, ar accepta un zeu care să-i miște cu dexteritate precum niște perfecte marionete. Se scutură ca înfiorat de vreun șarpe și strigă: „-Doar mi-ai văzut bolnavii. Gîndind la modul perfid în care te delectează boala, te-ai
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Ia treptele dintre oameni, discordează această singură coardă și auzi apoi dizarmonia! Toate celea ar găsi împrotivire fățișă: puterea ar fi tiranul slăbiciunii timide, fiul crud ar ucide pe tatăl său. Puterea ar fi drept, ba nu, chiar dreptul și strâmbătatea, a căror vecinică ceartă o mijlocește justiția, și-ar pierde nu mele împreună cu justiția însăși. Atunci toate s-ar desface în sila celui mai tare, sila în arbitrariu, arbitrariul în lăcomie, și lăcomia, un lup obștesc, îndoit de tare prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
celă lalt roman al său despre 23 august 1944, Străinul. Schema dramatică este în linii mari aceeași, aplicată acum în mediul citadin : țăranul sărac și tânăr Mitru Moț devine fiul de ceferist Andrei Sabin, și el curajos, hotărât, revoltat de strâmbătatea vechii orânduiri, dar lipsit de conștiință politică, pe care o va căpăta înainte de a se termina filmul, prin contactul cu comuniști experimentați. Imposibila iubire dintre Mitru și fiica de bogătan Iuliana o regăsim în aceiași termeni, sângele de clasă apă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu-ș țân, hotarele strică,/ Și de-mpăcăciune nu gândesc nemică./ Ce eu am pre Domnul care mă grijește,/ Din svânta sa casă ce să odihnește .../ Vede pre cel meser și pre tot lipsitul,/ Derepțâi și strâmbii de pre tot pământul./ Deci strâmbătatea cine o iubește, / Acela el sângur sufletu ș-urește./ Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă/ Preste necurațâi, și holbură groasă,/ Foc și sterevie cu năvală mare,/ Le-a trimise lanțuri, păhar de pierzare. (29) Nu suntem departe de programul iconografic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
primului război mondial și a condamnării maltratării altor etnii este clar afirmată în Declarația de Unire din 15/28 noiembrie 1918: ,,144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei cîrmuiri străine care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strîmbătăți și persecuții căuta a-i înstrăina firea, să învrăjbească celelalte neamuri, cu care dorește să trăiască ca frate“ <footnote După Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991. footnote> . Era confirmarea declarației din articolul program al Glasului Bucovinei, Ce vrem? în care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fel ca nimeni să nu rămână păgubit de pe urma mea nici cât negru sub unghie. Așa mi-a plăcut să fac totdeauna și așa voi face cât voi trăi. Nu mă voi bucura de agoniseala altuia. De altfel, cine umblă cu strâmbătate, nici bunul Dumnezeu nu-l ajută. Ei, dar să revin. M-am întors de la Suraia puțin cam înghețat. Eram sigur de faptul că găsesc scrisoarea de la tine și nu m-am înșelat. Am citit rândurile tale, care drept să-ți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
lăsa pre nime să intre să are cu plugul sau fân să cosească,...fără de voia rugătorilor domniei meli călugărilor...Iar cine va ara sau cosi, acela om de mari certare va hi de la domniia mea. Iar cui va părea vreo strâmbătate, el să vie să stea de față cu călugării.” Dar vezi tu, dragule, că locul mănăstirii Galata din Gis nu prea era însemnat bine și atunci domnul l-a trimis pe Ionașco, vornic de gloată, să aleagă și, să stâlpească
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di pe locul Socolii în tărie lui. Si se plângu de mare strâmbătate, pentru că jăluiră că au mai dus hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată. Deci iată că vă poruncim să mergeți acolo și să chemați și pe egumenul de Cetățuie față...Si precum veți afla
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tîlhari, de boieri căzuți în dizgrația domnilor și de oameni care nu-și plăteau dările: "Cari nu aveau să dea îi lega la pusce și îi ungea cu miere ca să-i mănînce muștele și nu numai boierilor le făcea această strîmbătate, ci și jupîneselor asemenea. Și nu era nici o închisoare pe toate orașele să nu fie plină de bărbați, de muieri carele la acele închisori născeau prunci și îi cresceau mărișori copiii și fără închisoare altă casă nu știau". 243 Ioan
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în mînă, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei, și ai numărului numelui ei. Ei cîntau cîntarea lui Moșe, robul lui Iahwe... Drepte și adevărate sînt căile tale, Împărate al Nea-murilor.” Cei care ucid sau robesc nu pot trăi decît în strîmbătate și minciună! Citatul este dovada peste timp privind autorii conspirației împotriva religiei geților, și sensul apologetic al scrierii lor ce ridică în slăvi crima monstruoasă de scoatere a culturii și istoriei Neamului Ales de Sîntu în afara vremurilor. Uite că noi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Historia moldo-vlahica. Această mică lucrarea a servit ca model lucrării mai ample Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În introducerea celei din urmă domnitorul cărturar arăta: „însă acestea toate fiind de noi în limba latinească scrise și alcătuite, socotit-am că cu strâmbătate, încă și cu păcat va fi de lucrurile noastre de ciia înainte mai mult streinii decât ai noștri să știe. De care lucru acmu de iznoavă ostenință luând, din limba latinească, iarăși pre cea a noastră românească le prefacem. Slujască-să
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ce izbăvește din stricăciune viața ta; El te încununează cu milă și cu îndurări. El umple de bunătăți dorirea ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețile tale. Domnul face judecată și dă dreptate tuturor celor ce li se face strâmbătate. Arătat-a El căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel minunile sale. îndurat și milostiv este Domnul, îndelung răbdător și mult iubitor. Nu pe totdeauna se va mânia, nici în veac va îngrozi. Nu după păcatele noastre ne-a făcut
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
În loc de a agonisi, a risipi. Bogăției îi preferă sărăcia. Relațiilor, izolarea. Succesului, obscuritatea. Agitației, liniștirea. Îmbuibării, postul. Desfrânării, castitatea. Voinței de putere, ascultarea și supunerea. Protestării și violenței, resemnarea. Înălțării eului, smerenia. Plăcerilor, înfrânarea. Obținerii biruinței într-un proces, suferirea strâmbătății, răbdarea pagubei.” Ce fel de lume este aceasta și cine să năzuiască tocmai spre ea? Lumea lui non-A, lumea în care s-au zăvorât acei care și-au asumat condiția lui Ion Anapoda, unii de bunăvoie și nesiliți de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]