141 matches
-
dări... Căutând alte surse de venit pentru „spitalie”, Grigorie Alexandru Ghica voievod, văzând neorânduiala din vama domnească, hotărăște la 15 noiembrie 1766: „Nefiindu pus nici la o orânduială sau supt purtare de grijă a cuiva, să făce multe asupreli și strâmbătăți de către cantaragii Vămii”. El stabilește cât și cum se plătește la cântărirea mărfurilor în vama Iașilor și venitul acesta să fie al „Spitalului mănăstirii Sfântului Spiridon”. Din documentele privitoare la mănăstirea Sfântul Spiridon se vede, fiule, marea grijă a voievozilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
asta e pentru bărbați, bogheana taichii, stai să vedem ce mai vine, mda! n-ai căzut cu cineva din rudenii, sau cu vreo oarecare față, sau cu cumătra ta? n-ai umblat cu femeie de altă lege, n-ai făcut strâmbătate vreunei fete-fecioare, bată-te norocul să te bată, asta e tot pentru bărbați... ia stai, uite colea, spune-mi, fiică, n-ai băut buruieni ca să nu faci copii? sau nu ți-ai otrăvit pântecele ca să lepezi copiii, sau, grea fiind
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îndestul de tare pentru a-ncepe numaidecât lupta, el, cu toate clocotitoarele sale gânduri de răzbunare, pândea totuși cu răbdare ocazia favorabilă pentru a o pune în lucrare cu putere și succes. Împăratul Constantin oblici aceasta și, știindu-se cu strâmbătatea comisă, găsea că dușmănia lui Constantin e foarte naturală, deci răspunse la ea c-o dușmănie tot atât de mare și, ca om cu minte, luă toate măsurile potrivite c-o asemenea stare de lucruri. Teritoriul său ajungea pe-atunci până la orașul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căci pământ este și În pământ se Întoarce. Așa va fi, așa este: casa-i ca omul, În pământ se Întoarce. Iar dacă așa este - și trebuie să fie - atunci totul poate fi explicat, toate rănile pot fi oblojite, toate strâmbătățile Îndreptate. Ceea ce am și Încercat să fac, În prezența prietenului francoitalian - pe de-asupra, arhitect. N-am reușit, cu el; nici nu m-am străduit. Ce să-i fi explicat? Să-i fi făcut un desen și pentru: sunt-mai-rău (decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
care s-a tot coșmelit În juru lui, iar iel nici că ieșea dân casă, că iera devotat ceaiurilor mate și tâmplăriei, ca hobby. S-a preferat mai bine amărăștean și cu pardon decât căzut la pace numa o clipă cu strâmbătatea or flenderii. Azi, Benito ar bate În treizeci și opt dă primăveri. Îmbătrânim și nime nu poate să scape. L-am văzut tare căzut; bașca, nici n-a săltat capu când Labă Murdară a adus laptele. Cum m-am prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe pînză, asta-i Europa! În sufletul lor schimonosit cînd se gîndesc la Europa nu văd altceva decît răsturnarea ordinii naturale și sănătoase, creierii aprinși ai franțujilor, lumea lor stricată, întoarsă pe dos în care vorbăraia parlamentară ascunde jaful și strîmbătatea, dezordinea și confuzia pe care o alimentează străinii și escrocii intelectuali. Asta este Europa lor. De la Costache Rosetti nu mai poți trăi în Valahia din cauza Europei, toți te iau cu gura pe dinainte ca să poată vîrî mîna pînă la cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
oamenilor reprezintă fructele păcatului, spre deosebire de cei trei fii ai lui Noe, care sunt fructele virtuții: „Într-adevăr, dacă Noe cel drept aduce pe lume copii de parte bărbătească, el, care continuă rațiunea perfectă, dreaptă și realmente bărbătească, e clar că strâmbătatea de rând nu produce decât parte femeiască” (5). Al doilea punct: în ochii săi, „îngerul”156, „demonul” și „sufletul” sunt denumiri diferite care „trimit la una și aceeași realitate” (16). Prin urmare, îngerii despre care vorbește Geneza 6,1-4 „uzurpă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
leagă, el o citește. În conspirația intelectului față de natură, cartea solidarizează azi două miliarde de suflete împotriva unui destin, care cu variantele lui a rămas același. Omul se isprăvește și cartea lui de-abia începe...” Tudor Arghezi 334. „Trăind în strâmbătate și hulă, omul a izbutit să se răscumpere și să se depășească născocind graiul scris și, în sfârșit, cartea... Uite, mii de inimi și minți trăiesc lângă tine, în rafturile tale... Până la cărți rămânea mărturie cimitirul. L-a învins biblioteca
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de la scopul său ca cei din povești ce îmblînzesc diavolul și-l pun să le lucreze ogorul. Căci puritatea e ușor de corupt. E același risc, poate chiar mai mic, mai mic decît ambiția idioată de a fi pur. Și strîmbătatea lumii nu poate fi îndreptată decît din interior, cu instrumente strîmbe. Mă uit la viitorul meu eu cît de nemulțumit e de mine. Mi-ar spune că originalitatea mea e un semn că tiparele rațiunii au fost depășite. Și eliberarea
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
colective. Mai mult sau mai puțin inutile. Aș fi curios dacă știe el vre-o doctrină a măntuirii care să nu implice sacrificiu. Și să nu-ți ceară să renunți la ceva. Știe c-ar fi aidoma pudicilor ce, acuzînd strîmbătatea lumii, ar accepta un zeu care să-i miște cu dexteritate precum niște perfecte marionete. Se scutură ca înfiorat de vreun șarpe și strigă: „-Doar mi-ai văzut bolnavii. Gîndind la modul perfid în care te delectează boala, te-ai
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
aveam, după ani grei de eforturi și ostilități întâmpinate, speram în mai bine, atât cât putea fi acest bine atunci... Speranță vană, pentru un timp al lichelelor, pentru o eră a ticăloșilor, Toleștii et c-nia... Timp al fricii multora, al strâmbătății... Dar și timp în care școala rezista prin oamenii cu chemare, prin luptători - și profesorul Alexandru Mânăstireanu s-a luptat în nenumărate rânduri cu sistemul ticăloșit sperând mereu în recăpătarea liniștii și revenirea normalității. Îi sunt reper și suport profesorii
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
lucra cu principii atât de strâmbe și nedrepte cum nu s-a mai văzut în istoria omenirii. De aceea a și dispărut fără război pustiitor și ne-am despărțit de ea fără regrete. Avem datoria de a nu uita atâta strâmbătate și a le înfiera aruncând totul la lada de gunoi a istoriei”. Cuvinte, nu numai de nonagenar, ci mai ales de părinte, de bunic și de străbunic, de prieten apropiat celor care îl știu și îl cunosc pe Alexandru Mânăstireanu
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în fiecare ogradă și casă de român, unde, părând a fi ceea ce nu era, ieșea jeluindu-l pe vizitat: «Ghetu’ om, săracu’!». Stând față în față, uneori și la un pahar cu vin și o gustărică, omul se jeluia de strâmbătățile ce-l loveau din toate părțile - cotele, beilicurile, impozitele, își descărca sufletul către cel pe care îl omenea, și acesta, fariseic, îi promitea rezolvarea problemelor, îl căina, se făcea că suferă și el alături de gazdă, iar la ieșire, când dădea
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și principii de viață. Am văzut în Petre Pandrea un om aflat la o mare înălțime față de contemporani și de societatea în care a trăit și care l-a socotit în permanență ca un redutabil incomod, care n-a admis strâmbătatea flagrantă a lumii din jurul său și de aceea acea lume de tristă amintire a căutat să-l lichideze, în loc să-l urce în bronzul unor statui, ca demn exemplu de urmat. I-am recitit opera proaspăt citită fiindcă am descoperit o
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
socotită a fi, ca nimic altceva, pe lume, mai normal. De! Fiecare cu păsărica lui; fiecare cu fixul său; fiecare cu norocirea, ori, cu nenorocirea sa! Că, așa-i, de când lumea, pe lume! Ce pentru unii sunt considerate a fi strâmbătăți, pentru alții, dreptăți. Și invers. Viața decurgea, În zona respectivă, cam, tot așa, cum ar curge apele la deal, ori, soarele, ar răsări de unde apune și ar apune de unde răsare. Dar, toate astea, nu mai deranjau, de-acum, aproape pe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vă temeți de Domnul. 23. Orice faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, 24. ca unii care știți că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Hristos. 25. Căci cine umblă cu strîmbătate, își va primi plata după strîmbătatea, pe care a făcut-o; și nu se are în vedere fața omului. $4 1. Stăpînilor, dați robilor voștri ce le datorați, și ce li se cuvine, căci știți că și voi aveți un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, 24. ca unii care știți că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Hristos. 25. Căci cine umblă cu strîmbătate, își va primi plata după strîmbătatea, pe care a făcut-o; și nu se are în vedere fața omului. $4 1. Stăpînilor, dați robilor voștri ce le datorați, și ce li se cuvine, căci știți că și voi aveți un Stăpîn în cer. 2. Stăruiți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
cu frica lui Dumnedzău și cum știi lucrurile di pe acea vremi... Deci părintele Ghedeon așea au socotit cu toți boierii...că se cade să hie moșiile iar în mâna dumisale hatmanului Ion...că s-au fost luat cu mare strâmbătate...” „Așa se și cădea, fiule. Da știi cine îi hatmanul?” Îi viitorul cronicar Ion Neculce, cel care a scris „Letopisețul Țării Moldovei” și „O samă de cuvinte”. „Uite unde aveam să ne întâlnim cu el și în ce împrejurări.” Sunt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
confiscate pentru atitudinea lor față de acțiunea lui Eustratie Dabija, Ștefăniță Lupu, pe alți boieri i-a înălțat în ierarhia administrativă. Ion Neculce nota că în această domnie ,,le era tuturor cu bine (...) cât nu se plângea nime nice de o strâmbătate”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 37 footnote>. Un alt cronicar contemporan, care l-a cunoscut personal, a scris că Gheorghe Duca din ,,firea lui era rău și pismătariu, îndelungarețu la mânie, lacom la avuție, dar totodată om meșteru și istețu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de osteoporoză și odată cu el întregul oraș. Brăila era o cetate în comă. Trăia doar prin speranța locuitorilor. Dar se întâmplă ceva neînțeles de noi, pus pe seama unui defect de refracție a imaginilor prismei. Orașul era mândru de urâțenia lui. Strâmbătatea gândurilor oamenilor se imprimase acestui oraș, tremura urât, cu tentaculele în evantai al străzilor delirând spre Dunăre. Delirul Dunării se transmisese și țărmurilor, între care mormăia nemulțumită Dihania. Macheta unui arhitect neinspirat cu blocuri în care apartamentele erau cutii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ajunge să cunoască dacă învățătura este de la Dumnezeu, sau dacă Eu vorbesc de la Mine. 18. Cine vorbește de la sine, caută slava lui însuși, dar cine caută slava Celui ce l-a trimis, acela este adevărat și în el nu este strîmbătate. 19. Oare nu v-a dat Moise Legea? Totuși, nimeni din voi nu ține Legea. De ce căutați să Mă omorîți?" 20. Norodul I-a răspuns: "Ai drac. Cine caută să Te omoare?" 21. Drept răspuns, Isus le-a zis: "O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
fiind de curți, nu mai are grija Domnilor, nici a se sili să intre în dragostea lor. Nu se vede a sluji plecăciunilor ce le cer cei mari, ci se află întru a sa norocită sărăcie. A nu face cuiva strâmbătate se silește, după cele viitoare păzește cele de față și așază grijile sale pentru sine, neamestecîndu-se în trebile altuia. Nelipindu-se de mândrie, nici de slavă. Iubirea de argint i se pare o nebunie, desmierdarea o batjocură arătată, pisma o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
croitorului. Când au început să cadă bulgării, femeia răposatului a picat grămadă la pământ. Preotul se ruga pentru odihna tuturor nelegiuiților morți fără spovedanie: "...și iartă-le lor, Doamne, cele ce-au greșit și ascultă-i, că, de-au făcut strâmbătăți, au plătit, pentru că nu se află bucurie nedesfătată de griji..." După înmormîntare s-au întors la casa văduvei, la praznic. Florica a destupat câteva damigene de le avea pregătite. Popa a gustat un pahar, dascălul unul. Au spus încă o dată
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră unii și alții, din care pricini să faci mare păgubire și strâmbătate sfintei mănăstiri... Deci... s-au făcut de cătră noi această patrierșască carte de blăstăm asupra oricare(!) vor fi luat orice <din> lucrurile măn(ă)stirii, adecă din moșii ce-au fostu și alte afierosiri, adecă danii aceștii sfinte mănăstiri, locuri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se exprimă natural, venind dinspre tot ce constituie cotidianul, care îl înalță și îl lovește, concomitent, însă pilonii pe care se sprijină - dragostea, credința, arta - îi dau imboldul de a continua această luptă, fără sfârșit, cu o lume a cărei strâmbătate pare incurabilă ori care, în direcția răului, inovează permanent. Confesive, poemele lui Ștefan Doru Dăncuș configurează un relief sufletesc vulnerabil, dar care se vrea cazemata ființei, al cărei statut e impus de contactul cu o realitate contondentă, cu o lume
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]