157 matches
-
Cel mai abitir s-a apucat de treaba asta primarul sectorului 6, Poteraș. Iar cine știe ce alt gînditor din primăria acestui sector s-a pus pe sistematizarea intersecțiilor. N-ajunge că sînt ele oricum înguste. Autorul acestei idei inepte le-a strîmtat și mai tare. Iar traficul oricum gîtuit al Bucureștiului dă să se sufoce în urma acestor îmbunătățiri la care ar trebui să se renunțe urgent. Cine a făcut proiectul ar trebui trimis să se joace cu găletușa în nisip, prin parcuri
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
Guvern, iar așa nu mai trebuie tăiate salariile pentru funcționarii publici. Așa sunteți și capabili să vă extindeți și să creșteți ocuparea forței de muncă. Dar imi este greu să mă gândesc la alte soluții cât timp sunteți în “jachetă strâmta” a sistemului euro”.
Sfatul unui laureat al Premiului Nobel dat României: Ieșiți din UE by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/51214_a_52539]
-
Și: - Nu plângeți, vă rog. Când se îndrăgosteau de un bărbat care nu era soțul lor, noi aveam grijă de copii cât ele se duceau în miezul zilei la întâlnirile cu acel bărbat. - Arăt bine? ne întrebau. Și: - E prea strâmtă fusta? Le dădeam la o parte niște scame invizibile de pe bluză, le legam eșarfa din nou, le aranjam niște șuvițe rebele, ca să arate exact cum trebuia. Le smulgeam firele de păr alb fără să comentăm. - Arătați foarte bine, le spuneam
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
Cotidianul britanic Daily Mail scrie că ministrul român Elenă Udrea a pozat cu îndrăzneala pe coperta unei reviste, într-o rochie strâmta de piele și cizme cu toc înalt .Titlul ales pentru articolul cu Elenă Udrea este: "Așa se câștigă alegerile". Ziariștii de la Daily Mail au fost impresionați de calitățile de model ale Elenei Udrea, care în pictorialul din revista Tabu le-
Elena Udrea în presa britanică: "Aşa se câştigă alegerile" () [Corola-journal/Journalistic/24668_a_25993]
-
conferă - ca din nimic - o extraordinară densitate"... Revăzînd, acum, filmul, tînărul în rolul soldatului mi s-a părut că joacă artificial, ca la o "repetiție cu actori"; rolul lui Dinică mi s-a părut, acum, ca o cămașă incomodă, prea strîmtă pentru un talent care nu are spațiu de desfășurare; singura rezistentă, în timp, ar fi senzualitatea expresivă, sau expresivitatea senzuală a Imolei Kezdi. Cît despre "sinusoida emoțională", lucrurile mi s-au părut, acum, nu atît exploatate în adîncime, cît prezentate
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
la încercare: a sfârșit prin a ne captiva. Prezenta totdeauna interes pentru oamenii care nu respingeau noutatea, întrucât, neurmărind să fie original, nu cădea în nici un tip de conformism. Îndârjită, sinceră, atenția lui surprindea esența vie a tuturor lucrurilor. Ce strâmtă era mica mea lume față de acel univers abundent! Mai târziu doar unii nebuni aveau să mă facă să simt o smerenie asemănătoare, atunci când descopereau într-o petală de trandafir o întreagă înlănțuire de intrigi tenebroase. Vorbeam despre o mulțime de
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
grijă să-și țină coronița cu mâna stângă, căci în dreapta avea floarea de crin. În apropierea Peșterii Sfinte, se află un atelier de fierarie. El se gândi să dea o fugă până acolo, să-l roage pe fierar să-i strâmteze coronița, și fâlfâind din aripioare a și pornit-o în zbor. Clădirea în care se afla fierăria era veche și dărăpănată, iar camerele în care locuia acesta cu familia lui erau sărăcăcioase. Îngerul privi prin geamurile întunecate și văzu că
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
târgoveților. Timpul pe care și Eliade, și Mateiu Caragiale, și Călinescu, și alți, poate, fantaști ai unei arheologii inefabile, nu l-au inventat, ci l-au găsit. Un timp în care totul conviețuiește, și totul încape. Chiar dacă, știm bine, se strâmtează din ce în ce. Nu pot, oricât aș vrea, să o iau la rând prin luxurianta revărsare de amintiri bucureștene. Aleg, deci, secvențe mici, plutind ca niște flori uscate peste un orizont de prezențe care copleșesc, încă, aerul Bucureștilor. Iată
Siluete la răscruci by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5040_a_6365]
-
privind la spumele apei. Podul se găsea în partea cea mai lată a văii, constituind centrul satului, ce se întindea de o parte și alta a râului și pe câteva râpe alăturate. După aceea însă, valea, luînd-o în sus, se strâmta. Zgomotul clocotit și surd ce se auzea provenea de la un punct unde râul cădea într-o scurtă cataractă, îndoindu-se asemeni unui balot de mătase desfășurat. Nici o moară sau piuă nu exista prin aceste părți, apa fiind prea repede ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
schițate, urcând sau coborând coaste pietroase ori urmând defileuri întunecoase și împădurite. Se deplasau printr-o pădure de fagi, tise și carpeni, mulți dintre ei seculari, îmbrăcați în noua haină de frunze a primăverii, iar pe anumite porțiuni cărarea se strâmta atât de mult încât trebuia să se aplece pentru a nu se izbi de ramurile copacilor sau era nevoie să depărteze frunzele cu mâna. în locurile cele mai înalte, foioasele lăsau locul zadei, ce împungea cerul cu vârfuri ascuțite, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nenumărate bălți rotunde, înconjurate de trestie și desișuri de arini. Se găsiră curând într-o adevărată mlaștină, în care Divicone era singurul capabil să se orienteze. Copitele cailor se afundau în pământul mocirlos, iar cărarea pe care o străbăteau se strâmta, pe unele porțiuni, într-atât, încât îi constrângea pe Sebastianus și pe tovarășii săi să meargă în șir indian, înconjurați de mărăcinișul des și de ochiuri de apă stătătoare, prin care doar câteva mici punți din trunchiuri putrezite permiteau trecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nu mai putea răbda și lua înapoi drumul spre garsoniera Mirelei. Se simțea, desigur, așteptat și dorit, Mirelo, și din nou se descopereau însetați unul de altul și nu mai puteau, și era la fel de bine ca altă dată. Măcar că se strâmtase și se subțiase și se rărise în ultimul hal, încă era bine. Odată la două-trei săptămâni încă-și puteau permite o ieșire la Cernica sau la Snagov cu mașina. Dacia lui Velicu, Mirelo, mai veche și decât amănțeala lor, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
era bine. Era bine și din nou se iubeau, deh, vorba vine. Mirela tânjea iarăși, așteptându-l câte patru-cinci zile, văzându-și tot mai limpede soarta, cum își irosea viața stând la mâna cui n-ar fi trebuit... Oricum, se strâmtase și se subțiase și se rărise, Mirelo, nu mai era ce fusese pe vremea când lucra la cantină și avea banul ei și nu depindea de nimeni. Păi, Velicu, deh, ce să-i faci dacă s-a obișnuit cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Înainte să plecăm. Kitty se Întoarse În cameră, făcu un duș și Își puse hainele cele noi, pe care le cumpărase când spera să-l revadă pe Matthew: o fustă neagră, strâmtă și o bluză diafană, albă, cu broderie, foarte strâmtă pe talie și foarte În genul anilor ’50. Bineînțeles, cu sutien negru, nu alb pe dedesubt - un mic capriciu. Când intră În laboratorul foto abia o observă pe ea, cu atât mai puțin ținuta ei superbă. În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pentru articularea cu mica cavitate sigmoidiană a cubitusului; - gâtul anatomic care leagă capul de corpul radiusului; - tuberozitatea bicipitală localizată antero-inferior,este locul de inserție terminală a mușchiului biceps brahial. Corpul radiusului are formă de prismă triunghiulară: - fața anterioară este mai strâmtă superior unde se inseră mușchiul flexor propriu al policelui și mai lată inferior unde se inseră mușchiul pătrat pronator; - fața posterioară este mai rotunjită superior unde este acoperită de mușchiul scurt supinator și mai plană în zona inferioară unde se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
căzii. O ușiță îngustă, stacojie, cu geam pe care parcă aruncase cineva un lichid suspect, alburiu și vâscos, se deschidea în peretele îmbrăcat în faianță de lângă cadă. Am intrat acolo și m-am regăsit în aceeași mizeră cabină de closet, strâmtă de abia îmi încăpeau umerii, din visul anterior. Atunci mi-am amintit că sânt urmărit de sora mea, cu teribilele ei gheare de filme, și i-am văzut și umbra pe gemuleț. M-am cățărat cât am putut de repede
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
criminal. A scuză această pe motiv de neînțelegere, nostalgii înseamnă complicitate la crimă, la un regim criminal. Din codru rupi o ramură Ce-i pasă codrului de ea Ce-i pasă unei lumi întregi de moartea mea. În lumea voastră strâmta Norocul va petrece În lumea mea Mă simt nemuritor și rece. Să nu ajungem că murmurând aceste versuri și „România e o țară frumoasă, păcat că e locuită” să emigram, să spunem adio, nu pentru noi, ci pentru familie, căci
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
anumită vârstă, știi că nu mai ai alte variante de viață; știi, adică, în mod apăsat (nu apăsător, dar ca și cum s-ar fi săpat mai adânc în tine această brazdă) că nu mai ai mult de trăit, că viața se strâmtează și pare să aibă un curs mai rapid - cu puține răgazuri -, așa cum se strânge lichidul, rotindu-se, când a ajuns la fundul pâlniei. Totul acum pare să aibă durată scurtă, simți clar că tot ce faci nu se face pentru
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Delcă. Au venit punctual, la ora fixată, cu sicriul lor, un sicriu încăpător, cum se ceruse, lucios și cu ornamente date cu bronz. Cu capac lucitor. Au dat să intre cu sicriul în casă, dar n-au putut, e prea strâmtă curtea. Nu au putut să-l vâre pe ușă nici aplecându-l, nici ținându-l de-a curmezișul. Nici să spargi ușa nu poți, nici să-l îndoi... — ...o pătură... au cerut ei, atunci. L-au coborât doi dintre ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
clocească în ele generații nouă, cari toate își lasă pielcica lor de libelă înlăuntrul pereților chilioarei, încît fagurii de clocire devin cu timpul negri-mohorîți. Prin fiecare din aceste pielcele lepădate chilioarele se cam 972 {EminescuOpXIV 973} {EminescuOpXIV 974} {EminescuOpXIV 975} strâmtează pentru viitorii locuitori; de aceea mulți prisăcari sânt de părere că din zidiri de ceară vechi și mult întrebuințate ies la urma urmelor albine slăbănoage, cari nu prea au putere de muncă. În teorie părerea nu este rea, dar în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu brazi și fagi, amestecați. Șoseaua trecea prin mijlocul satului, iar calea ferată ― prin dosul caselor, prin grădini și livezi ce se urcau pe coastele piezișe. Împrejurul gării valea se lărgea ca un fund de cazan, dar dincolo de sat se strâmta iar până la gura văii, care coboară dintre munți, în stânga. Calea ferată și șoseaua treceau peste pârâu pe un pod comun, cârpit de curând. Bologa mai înaintează vreo treizeci de pași, pe urmă, pe țărmul pârâului descoperă drumul spre front. Aici
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mereu pus pe glume. Numai nu prea-i plăcea Laurei faptul că punea prea multe intrebari de fiecare dată. A doua zi, îmbrăcată într-o ținută impecabila, cu părul lăsat intenționat să i se reverse din belșug de sub boneta prea strâmta pentru capul ei, isi făcu intrarea pe poarta Spitalului Militar, salutând respectuos ofițerii de la poartă, care, observase ea, aveau grade superioare ei. Se duse apoi direct la Sala de Operații unde știa că-l poate găsi pe colonel, deschise ușa
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bani, dar trebuie să facem ceva. Nu era nevoie să intre în detalii. Ripley știa unde voia el să ajungă. Se duse la bucătărie și aduse două cești. În timp ce Gorman își bea cafeaua, ea începu să umble prin cameră ― prea strâmtă pentru așa ceva, dar ea tot încerca. Burke se mulțumea să aștepte. ― Nu, declară, ea în sfârșit. Nici vorbă. ― Ascultă-mă. Nu e chiar ce gândești. Ea se opri și-l privi, neîncrezătoare. ― Nu e ce gândesc? Nu e ce gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și Gorman puteau să o audă, se grăbi să branșeze jackul la circuitul de comunicații și vorbi în microfonul individual. ― Hicks, aici Ripley. Am văzut ceva pe ecranul tău. Dă-te mai în spate. (Caporalul se conformă și imaginea se strâmtă.) E perfect. Acum, spre stânga. Așa! Cei doi bărbați prezenți alături de ea în postul de operații priveau monitorul lui Hicks. Camera lui se stabiliză și cadră o parte din peretele ciuruit și străbătut de dâre bizare. Ripley fu străbătută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a fost nouă datul... Să ne dăm cu ghinișorul, să ne mai Închinăm - ca să nu pierim striviți, Înghițiți de scumpii noștri vecini... Și uite: au pierit ei, s-au topit Tătarii, s-au dus Turcii, Polonia și Ungaria s-au strâmtat, s-au zbârcit, au intrat la apă... Numai Rusia se Întinde și se tot Întinde ca pecinginea; numai cu frații noștri, și creștini, și ortodocși, Rușii, nu ne-o mărs ghinișoru’... Nu prea, nu. Deloc nu ne-a mers. Soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]