154 matches
-
posedă toate cunoștințele Străbunilor, creatorii lor. Sau în limba română portalier numită în primul sezon Stargate Atlantis de Lt. Ford .Este o navă eficientă în cercetare și în luptă ,ea a fost creată de ființele superioare Străbuni[Ancient] Aceasta navă străbuna apare în seria a 2 din Stargate Atlantis. Un exemplu veritabil și singurul arătat de producători serialelor Stargate este Atlantis acest "oraș spațial" avea multe caliatati cum ar fi este o bună navă de război , este chiar și un oraș
Listă de nave din Stargate () [Corola-website/Science/318142_a_319471]
-
vindeau suveniruri și agitau pachete de ilustrate legate în teancuri. M-am dus și m-am uitat la tăbliile aurite ce povesteau întreaga istorie a omenirii. Și cum mă uitam eu, în timp ce capetele de aur ale presupușilor noștri străbuni și străbune luceau în lumina soarelui, proclamând o dată pentru totdeauna cine sunt, s-a apropiat de mine o doamnă în vârstă care a început să îmi explice ce reprezintă fiecare, și care s-a apucat să îmi povestească istoria lui Iosif, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cea mai impunătoare operă de istorie literară”, „cea mai bogată culegere de scrisori literare românești”. Mai puțin importante sunt traducerile lui T., datând de la începuturile activității sale. A transpus câteva piese de teatru - C. F. Hebbel, Maria Magdalena, Franz Grillparzer, Străbuna (1914), Ludwig Anzengruber, Porunca a patra (1915) -, precum și Apologia lui Socrates de Platon (1910), studiul Mihail Sadoveanu de Matthias Friedwagner (1913) ori o serie de secvențe din scrierile de popularizare a moralei religioase, aparținând lui I. C. Ryle, John Bunyan, Otto
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
II-XIII, București, 1932-1946; Frunză verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, îngr. și introd. Ion Filipciuc, Câmpulung Moldovenesc, 2003. Traduceri: Friedrich Hebbel, Maria Magdalena, Cluj, 1909; Platon, Apologia lui Socrates, Cluj, 1910; Matthias Friedwagner, Mihail Sadoveanu, Cluj, 1913; Franz Grillparzer, Străbuna, Solca, 1914; Ludwig Anzengruber, Porunca a patra, București, 1915 (în colaborare cu M. Baciu). Repere bibliografice: George Baiculescu, „Carmen Sylva în literatura românească”, ALA, 1924, 199; Leca Morariu, Între exponenții modernismului, FF, 1926, 6; Simeon Rufu, „Modernismul. Simbolism-impresionism-expresionism”, PRL, 1926
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
și nu i-aș putea povesti decât ceea ce știe toată lumea. Mă gândeam și mă gândeam neîncetat la scena de la Erfurt, din Mémoires d'outre tombe 20. Gluma lui cu florile îmi readuse în minte gluma tragică a Reginei Luiza 21, străbuna sa, cu Napoleon 22. Împăratul a luat trandafirul și l-a oferit reginei Prusiei. Primindu-l, ea a spus: Sire, odată cu Magdeburg"23. Strănepotul ei mi-a dat mai multe buchete, necondiționat. Ce voi face cu ele? Vineri, 23 aprilie
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în acest spațiu trăiau tracii, geții și dacii. Dacii ajunseseră la un înalt grad de dezvoltare a culturii materiale, dovadă, fiind printre altele, așezărilecetăți din Munții Orăștiei. După cum scrie renumitul geograf și istoric grec Strabo, populația estimată pe teritoriul Daciei străbune în vremea regelui Burebista (circa 70 - circa 44 î. Cr.) era de aproximativ 200 000 de locuitori. Peste un secol și jumătate, în urma celor două războaie daco-romane (101 - 102 și, respectiv, 103 - 104 d. Cr.), împăratul roman Traian ar fi luat
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
asupra întregului teritoriu locuit de români. Oficializarea numelui țării noastre, România, are loc în anul 1862, după ce Imperiul Otoman recunoaște unirea Principatelor Române, care se realizase cu trei ani mai înainte. Poporul român este singurul care perpetuează astăzi amintirea Romei străbune, constatare valabilă și pentru numele țării, România. NUMĂRUL POPULAȚIEI ȘI EVOLUȚIA NUMERICĂ În țara noastră trăiesc, în prezent, circa 22,5 milioane de locuitori. Cu această populație, România se înscrie între țările de mărime medie din Europa, iar dintre vecini
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
al Asociației Scriitorilor Români din Canada, cetățean de onoare al municipiului Bârlad. La palmaresul autorului, stabilit actualmente în Canada, am adăuga dorul pentru România reflectat și în poemul pe care-l alăturăm barzilor ce-și cântă neamul și comorile lui străbune: Credo-ul Cotnarul nu e vin, e soare viu! în cupe el vorbește de-un pământ Ce a trecut prin veacurile toate: Dureri și patimi și-al nostru crezământ. UN NUME DE POVESTE ȘI LEGEND- I Cotnari, nume de poveste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
alături de ceilalți concetățeni ai comunei Hudești să le aducem pe această cale binemeritatele mulțumiri. Celor care s-au ridicat pentru dreptate, pentru adevăr, pentru frumos, celor care și-au jertfit viața pentru apărarea credinței noastre strămoșești, pentru glia noastră cea străbună de la Burebista și Decebal, pentru educația sinceră și curată a generațiilor ce au trecut prin școlile din această comună, cu pioșenie și respect, le închin această lucrare. Aici, la Hudești am avut bucuria contactului cu oamenii comunei, a contactului fundamental
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ai lăsat, amară pâine să frâng (trad. AEB).317 Trecând de la o dimensiune reflexiva a timpului (acel timp care măsoară dinamică interioară a sufletului) la una de factură istorică, Leopardi a scris în cantul Către Angelo Mai: mereu mai viguroasa, / străbuna voce, muta / veacuri în șir (vv. 7-8). Expresia voce antică este reluată de Salvatore Quasimodo într-un context mai reflexiv, cu referire la istoria sa personală strâns legată de spațiul insular, de Sicilia: E mut străvechiul glas. / Ecouri efemere aud
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ascendentei leopardiene a acestei sintagme utilizate de autorul sicilian. Versurile E mut străvechiul glas / ecouri efemere aud (Insula lui Ulise, trad. MB) transmit întreruperea dialogului cu trecutul. Cele leopardiene: tu, tu cum de ne cutremuri / auzul azi, mereu mai viguroasa / străbuna voce, muta, / veacuri în șir? (Către Angelo Mai, vv. 5-8) se află la polul opus, indicând cu claritate revigorarea mesajului anticilor prin descoperirea manuscriselor Republicii de Cicero de către filologul Angelo Mai. Privite cu atenție, versurile quasimodiene citate dezvăluie și faptul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
devenit personalități vestite și prin averea lor. În aceste perioada, moașa nu putea fi chemată la domiciliu decât cu trăsura (la Botoșani, câteva moașe "țineau" la dispoziția lor birjari închiriați cu atelaj special). Doamna Moașă nu mai avea nimic cu străbuna Baba Moașă. În anii evului mediu, s-au menținut și unele practici tradiționale străvechi, în domeniul asistenței nașterii. Cea mai interesantă a fost, fără îndoială, practica nașterii prin roată. Obicei ancestral, de origine nord-africană, nu se știe cum adoptat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
om; oricînd; ouăle de Paște; pădure; pască; păstra; păstrat; patria; permanent; petrecere; picior; pleca; plictisitor; portofel; posesie; prostie; rar; rea; referat; regiune; regulă; regularitate; repetitiv; revelion; rînduială; ritm; roată; rol; rustic; școală; shopping; simbol; somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păsări; pedeapsă; peisaj; pierdută; planetă; poartă; politicieni; popas; populată; prospețime; prostie; protecție; provincie; pușcărie; pur; putere; puternic; R. Moldova; de rahat; rai; raion; România; rădăcini; război; regret; reguli; română; Rusia; S.U.A.; săgeată; sărăcie; sfîntă; soldat; soț; sovietic; spațiu; fără stăpîn; străbună; Suedia; suprafață mare; și; Ștefan; trist; Turcia; țară; uită; unică; uniune; universitate; urîtă; vacă; vară; vatră; văleu; verdeață; veselă; de vise; vîrf; vrem ostași; zi (1); 817/ 251/77/174/0 ține: minte (54); păstra (41); mînă (24); bine (22
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meleag; mică; minunată; miros; Moldova; neprețuită; cu noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor; prispă; proprietate; răgaz; rural; la sat; săteni; satul meu; scaun; scumpă; soba bunicii; soldat; soră; soțului; speriat; străbună; strămoș; strămoșesc; șatră; tată; temelie; tradiții; turtă; țărănesc; unire; urîtă; vacanță; vătrai; de zahăr (1); 807/160/53/117/4 văduvă: singură (172); tristețe (52); negru (47); moarte (46); femeie (45); suferință (42); singurătate (38); fără soț (24); mort (21
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Maiei în Universal este complicată de moartea dubioasă a profesorului Dreptu, căzut de la etaj în condiții misterioase, fapt ce aduce un fir suplimentar acțiunii, cu aer de roman polițist. Pentru că un fir nevăzut le leagă pe toate aceste femei, de la străbuna Rada până la Maia, prin puterile neobișnuite pe care le au toate - de a ghici în cărți, de a ghici vârsta sau de a vedea aura oamenilor sau, la fel de bine, de a vedea spirite -, dar și prin misterioasa eczemă de pe spate
Femei povestind by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4162_a_5487]
-
își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” - Tăcerea-ca-Mantră, ca Elixir Blagian, transfigurează Moartea, în MOARTE INIȚIATICĂ - și, iată cum SONETUL devine instrumentul soteriologic al INVIERII HRISTICE! Singura Glorie Regală, pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
caută în depărtare plopii de culoarea levănțicăi eu nu știu Spre ei mă îndrept tăind din greu peisajul ca-ntr-un vis rău Ce fac eu tăindu-mi prin groază calea Ana nu mă mai piaptănă Laura nu mai crește Străbuna spiței își blestemă cu sete urmașele să n-aibă parte de nimic să n-aibă în vecii vecilor stăpîn mulțumire casă lată-mă și pe mine aici nu știu unde Asta nu este viața mea asta nu știu ce este nici a cui Asta
Asta nu știu ce este by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6073_a_7398]
-
stând cu genunchiul drept sprijinit în Meleag, De trei ori bat cu talpa în prag Către Unul din Trei judecători anonimi. în Trei Pomi urcând treptele Marei înălțimi De trei scări coborând în Fântâna Marilor Profunzimi La străbunul călătorind către străbuna răpită de zmei Euridike Fără de Vârstă și fără capăt tinerețile ei... Merge să cunoască Moștenirea Legii Caută Lada de Zestre cu Tăblițele Vasileei, Doctrina bacilor și-a toți regii... Din Dava Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice, Pe malul apelor
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
lui genial rîs fără limite fără leac numai și numai țepușă ascuțită lîngă ascuțită mortală țepușă scurt pe doi unu și cu unu fac douăzeci și unu trei și cu trei fac două mii trei anul în care mă scald ca prunc al străbunei strărelei humanități ca umbră a domnului cu gura de sîrmă ghimpată supranumit încă din trecutele veacuri împăratul excelența sa întunecimea sa diavolul cu țeasta de fier și de piatră nepisată scurt pe doi patru și cu patru fac în prima clipă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
dintre "l’affreuse juive" și Rașelica nu este pur și simplu etnică; citind sonetul descoperim alte surprinzătoare afinități: "majesté native" pare să facă ecou la acea "trufie fără margini a stirpei alese" pe care personajul matein a moștenit-o de la străbunele ei, iar în terțina finală se definește calitatea privirii femeii "juive": "Si, quelque soir, d’un pleur obtenu sans effort / Tu pouvais seulement ô reine des cruelles / Obscurcir la splendeur de ta froide prunelle", care este aceeași "flacără rece" pe
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
muntele sunt așadar legați, dar într-o dinamică antitetică: prima se hrănește cu energiile Craiului, iar cel de-al doilea i le redă purificându-l. Lumea Vechiului Testament o regăsim și în imaginea finală a femeii: "Vrednică de marea sa străbună Iudita, Rașelica nu-și pierduse firea, își desprinsese părul din mâinile calde încă ale mortului, se îmbrăcase cu îngrijire și netulburată se dusese la comisarul de poliție să ceară să ia măsuri pentru ridicarea leșului"8, dar din punctul nostru
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
face noapte, tot mai noapte... Convoiul pasul și-a sporit. XI În calea lor un paraclis... Aici, de mult dormindu-și somnul, Se odihnește intru Domnul Un prinț de-un braț vrășmaș ucis. De-atunci, orice drumeț trecea, După-o străbuna cuviință, Lângă altar îngenunchea, Rugându-se cu umilință ; Și ocrotit era de cer De-al musilmanilor jungher. Dar mirele n-a pus temei Pe strămoșescul obicei. Căci Demonul l-a prins curând În mreaja dulce a ispitei, Și el, cu
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-mau iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” O atmosferă de arhaicitate, realizată printr-un lexic străvechi creează o atmosferă cețoasă de Ev Mediu, care se va perpetua până la ultimul text, cu o identică vigoare dantescă, ca în Sonetul CCCLXVI: „Ultim sonet! Sunt
Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]