KorAP: Find »[drukola/base=străbun & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...59 >

1,469 matches

Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905

Primăvara roiau razele de soare în zumzetul albinelor și se topea lumina în trilurile de privighetori, în livada lui Ion Corneliu Tănase, cea cu duzi. Cădelnița floarea de salcâm puritate, în vreme ce brazdele pământului proaspăt întors abureau, duh sfânt al bunilor străbunilor noștri, în margine de oraș, sub turlele Văcăreștilor... De pe-atunci, de-abușilea, iubită de gâze și flori, Maria urca în lumină ca un miracol, supusă chemării cerurilor înalte, ascultând poveștile adâncului gliei strămoșești. Între pământ și cer, mai târziu, va

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
întregindu-i intemperiile lăuntrice, sufletești, ieșite din fire, ca la toți cei mari. (ibid. p. 23) „În soarele privirilor ei a răsărit toată cântarea noastră românească. Maria a pus lumină în cântec, apoi l-a tors în ghergheful trăirilor sacre, străbune. Fervoarea simțirii ei românește era puritate și provocare a sentimentului ce se îmbrățișează cu armonia. Spiritul ei smulgea zâmbetul senin de pe cer plămădind cântecul într-o prietenie divină, într-o frumusețe-canon. Maria nu s-a despărțit nicicând de o persoană

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
sufletească i-au fost superbele atuuri ale scurtei sale existențe. Nu s-a înciudat nicicând, fiind limpede ca o noapte de Înviere, în care lumina Mântuitorului binecuvintează și oameni, și gâze, și flori. (ibid. p. 53) „Înrudită cu divinitatea Țărânei străbune, Maria a cerut Neamului să-i împrumute cântecul încântându-ne! Timbrul ei este expresia unei Taine binecuvântate, a unui moment miraculos al omenirii, care a conceput-o veselă doinitoare, încântătoare, dăruitoare, nemuritoare privighetoare. Maria va rămâne pe vecie, spre norocul

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
în Icoană, sufletul Neamului cu toată bogăția sa sufletească și veșnică. Numai în arta lui irumpe din străfunduri milenare seninătatea sa de geniu. Folclorul este sufletul acestui Neam ales, care-i pulsează în inimă dreapta credință. Împreună, folclorul și credința străbună se răsfrâng integral în toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
pe blazonul veșniciei Neamului daco-român a fost /este și poetul Șesurilor natale din Țara de peste veac: Nichifor Crainic. Liturghia creației lirice în care s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei credințe străbune, Nichifor Crainic, a cădit în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901

a devenit adevăratul suport al țării. Chiar dacă recesiunea economică și sărăcia au atins o mare parte a populației, se observă numeroase biserici în construcție sau în renovare. În loc de Epilog - Despre necesitatea unei evaluări corecte a legăturii dintre neam și credința străbună „Spiritualitatea românească nu poate fi concepută fără Ortodoxie, dar nici fără Monahism“ Entitatea creștină a neamului nostru nu a fost un surogat al istoriei, ci „elementul structural care a înlesnit și a prezidat procesul de închegare și formare a națiunii

CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246

IOSIF ECHINOCȚIUL PRIMĂVERII, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016. ECHINOCȚIUL PRIMĂVERII Sub streșini de ram, flori albe-n cireși Plouă-n lumini peste crini îngerești Gând dantelat pe ia-nflorată din cer Un cântec străbun transferă o clipă-n mister Iar Martie se-adună. Și-un fir de sulfină Se-adaugă-n bolu-i de aur, sfințind cupa plină De har. Numai El calcă peste puntea de apă Și-n tălpi are flori de lumină. Fecioare se-adapă

ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
un dar pe pământ Portal de Echinocțiu, bucurie ancorată-n Cuvânt. Elisabeta IOSIF 20 martie, 2016 ... Citește mai mult ECHINOCȚIUL PRIMĂVERIISub streșini de ram, flori albe-n cireșiPlouă-n lumini peste crini îngereștiGând dantelat pe ia-nflorată din cerUn cântec străbun transferă o clipă-n misterIar Martie se-adună. Și-un fir de sulfinăSe-adaugă-n bolu-i de aur, sfințind cupa plinăDe har. Numai El calcă peste puntea de apăși-n tălpi are flori de lumină. Fecioare se-adapă.Energia iubirii Divine e-un

ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
Corola-blog/BlogPost/346113_a_347442

O L I N D Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi pe Sabasa, între munți, Colindă-n straiul strămoșesc Și tineri dar și cei cărunți În dulce grai moldovenesc. Colind străbun aduc acum Când prunc în iesle e Mesia Răsună cerul și pământul Născut-a Prunc Sfânta Maria. În ieslea sfintelor biserici Iisus așteaptă neîncetat Și pe iconostas El veșnic E prunc și mare Împărat. Venim și noi azi să-i

C O L I N D de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1450551540.html [Corola-blog/BlogPost/346113_a_347442]
Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598

Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, Sus pe Golgota pătimirii noastre. Cucernic ca un schivnic gândul suie Spre cerul limpezimilor albastre.” (Dr. Ionel Zeană) Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina Dragoste revărsată în Suferința Pătimirii și în Imnul Frumuseții Învierii

PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
național creștin, adică naționalist care intră sub imperativul autorității Elitei Creștin-Ortodoxe-Conducătoare și Călăuzitoare, ca urmare a tuturor pe Calea Dragostei Ortodoxe-Hristic-Evanghelice . Perspectiva hristocentrică a lumii creștine o reclamă permanent Rezistența sa religioasă, care se asumă prin drepturile fundamentale ale credinței străbune ortodoxe. Biserica lui Hristos și Statul național pot conlucra doar în spiritul principiului evanghelic și în cel al împlinirii Jertfei hristice ca sens al Învierii și al înnoirii dumnezeiești a Neamului. Coordonatele axiologice ale Sfintelor Patimi, purtarea divină a Crucii

PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365

mai 2015 Toate Articolele Autorului Azi,când 10 Mai comemorăm, E zi de mare sărbătoare, Iar regilor noștri datorăm; Respect,iubire și onoare. Carol întâiul,e-ncoronat, Și a iubit țara română. Sub domnia lui s-a dezvoltat, Moșia noastră cea străbună. Ne-a lăsat marele domnitor, Pe-al său nepot pe tronul țării Ce-a iubit țara și-al ei popor Și a deschis drum prosperării. E Ferdinand întregitorul, Ce în România a domnit. El și-a iubit nespus poporul, Luptând

ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1431267004.html [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310

roman victorios. LICINIUS E bună chibzuiala. Sunt bucuros Să îndeplinesc porunca împăratului maiestos! TRAIAN Ai Romei suntem, patroni și salvatori! Capitalei lumii să-i aducem vestitele comori. Să mergem oșteni, birunța ne așteaptă! Fala romană e plămădită din faptă, Din străbuna vitejie, ... din a noastră mândrie. Cu încredere să pășim pe podul lui Traian Spre ținta deplină din acest an! Licinius vei merge în frunte! Armia romană e un munte! ( Oastea începe să treacă, înșiruindu-se pe pod. ). TABLOUL VI ( Înăuntru

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
seama, cântărindu-și vina, să se arate. Mărturisind, ușurare de cuget dobândește, Pentru a lui vină țara pătimește. Ispășirea degrabă, Zalmoxis nu îngăduie zăbavă. Care colț al țării naște trădători? Aceste buruieni udate cu roua din zori Cresc în Dacia străbună? De când? De unde se adună?! ...Și altă dată Roma astfel de stârpituri ne-a trimis, Dar dacul a știut să fie de ne învins. În alte vremi sămânța blestemată n-a prins în pământ acesta bun. Ne-o spun poveștile și

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
De unde se adună?! ...Și altă dată Roma astfel de stârpituri ne-a trimis, Dar dacul a știut să fie de ne învins. În alte vremi sămânța blestemată n-a prins în pământ acesta bun. Ne-o spun poveștile și cântul străbun. Sunt multe mreje întinse de romani, 30 Ei știu pieziși să-l poartte de ani. Noi știm doar lupta dreaptă Răsplată după faptă. ( Se aud tunete puternicie. Perdeaua se dă înlături și lasă să se vadă, atârnând de bolta templului

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
dealuri rodesc. ( Corului fecioarelor se alătură corul grupului de oșteni din spatele altarului.). CORUL FECIOARELOR ȘI AL OȘTENILOR Râurile în munți, Păsările sub soare, În câmpuri fierbinți, Slăvesc cuminți Numele tău mare! CORUL FECIOARELOR Zalnoxis prea bun, În restriște este pământul străbun! Mică-I Cetatea Țării, Dușmanii întunecă lumina zării. Împotriva lor îndreaptă Furtuni, aprige vijelii, Semnul tău să fie faptă, Apără pe ai tăi fi. CORUL FECIOARELOR ȘI AL OSTAȘILOR Râurile în munți, Pământurile sub soare, Preoții în altare, În cânturi

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
ne-au stat în ajutor. ( Fulgeră și tună.). Degrabă la luptă, în frunte cu mine, Dușmanul se apropie, vine, vine...! Dromichete, mândru rege din fund de așezare, Burebista mărit, stăpânitor al neamului dintre hotare, Duras prea înțelept, strămoși ai Daciei străbune, Ridicați-vă în țară, însuflați fapte bune! Ne amenință dușmanul munții noștri sfinți Scăldați cu sânge de părinții noștri, părinți. E la grea încercare al Daciei popor! El știe să moară Pentru scumpa noastră țară! El știe să fie învingător

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197

dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele

PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
Corola-blog/BlogPost/369145_a_370474

Acasa > Stihuri > Mozaic > ȚARA MEA CU OAMENI BUNI... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului Țara mea cu oameni buni, Buni de doină și baladă, Din romani și daci străbuni Suntem proști făcuți grămadă. Ne-au bătut care au vrut: Nemții, turcii, dar și rușii; Le-am dat și ce n-au cerut, Darnici peste pragul ușii. Țara mea cu oameni buni, De priveghi și pomenire, Când din bucium o să

ŢARA MEA CU OAMENI BUNI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/george_safir_1408296925.html [Corola-blog/BlogPost/369145_a_370474]
Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887

Acasa > Poeme > Emotie > ÎNTOARCEREA ÎN SAT Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mă-ntorc la mine-acasă, la obârșii La satul meu și țarina străbună. Unde mereu sunt așteptat în prag De-acei părinți cu inimă prea bună. Aș vrea să simt, pe loc, roua-n picioare Și să-mi miroasă iar a fân cosit. Să pot umbla desculț doar prin răzoare Sau să adorm

ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468988100.html [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
dor de greierii ce cântâ-n iarbă De trilul lor să mă doară auz. Și să nu-mi fie, practic, nicio scârbă Sau eu să fiu vreo clipă mai confuz. Mă-ntorc la mine-acasă, la obârșii La satul meu și țarina străbună. Unde mereu sunt așteptat în prag De-acei părinți cu inimă prea bună. Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: ÎNTOARCEREA ÎN SAT / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright

ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468988100.html [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
Corola-blog/BlogPost/384668_a_385997

Acasa > Eveniment > Aniversari > VIVAT POEZIA! Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului UNIRE ÎN CUVÂNT Între cer și pământ, glasul duce-n grai sfânt, al dorințelor cânt, de unire-n cuvânt. Străbună chemare strigă la hotare, spre unificare: România Mare! Prutul învolburat, în maluri a săpat și-n valuri a legat neam binecuvântat. Uniți pe vecie, frați din Românie și Basarabie, să-și apere glie. Înimi înfrățite de neamul părinte, cântă-n

VIVAT POEZIA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1458572602.html [Corola-blog/BlogPost/384668_a_385997]
Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879

Dioscurii Târziu mărturie că Zeus Posedă Frumoasa regină și mamă lor Ledă Pătându-i onoarea, jertfindu-i augurii. Ei, Castor și Polux, doi fii dimpreună, Spre Argos colindă, vestiți marinari, Focul Sfântului Elmo cu brațele tari, Binară lucire în noaptea străbună. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: A Racului zodie bolta presară Cu slaba-i lumină la fel ca Selene Semn al cuadraturii hiperboreene De însuși Heracle făcut de ocară. Amantă a zeilor, sfântă

MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1495954812.html [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
Corola-blog/BlogPost/372174_a_373503

Așa cum știu mai bine și mai plin de tine, Având toate miresmele mai tari sau mai fine Și doruri curgând în fluvii largi dinspre mine. Spune-mi că mă iubești în limba mea română, Adunându-mi tâmplele în brațele tale străbune Și lasă-mă aruncat în veri târzii și bătrâne, Să-mi ostoiesc dorul de maica-mi cuminte-n țărâne. Lasă-mă să te iubesc în limba mea română, Vechi meterez de arsă cetate prin hume, Viteaz în iarnă scuturat în

SPUNE-MI CĂ MĂ IUBEȘTI… de STROIE MUGUREL CĂTĂLIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stroie_mugurel_catalin_1441892917.html [Corola-blog/BlogPost/372174_a_373503]
Corola-blog/BlogPost/351514_a_352843

anul de speranță ce urmează Să-nchinăm cu cinste câte o bardacă ! Vorbe nu voi căuta meșteșugite, Nici nu voi anume să le potrivesc. Noutatea este cum vor fi rostite: Cele vechi, uzate, se reînnoiesc. Azi venim voioși cu traista străbună Să primim un măr, o pară și covrigul; Dar grăbește doamnă harnică și bună: Avem o urare și ne-ngheață frigul ! Iar pornim prin noaptea aspră, ca voinicii, Socotind covrigii, mere, gologanii... Cerul și-a aprins în taină licuricii... Bine

BINE AR FI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Bine_ar_fi_.html [Corola-blog/BlogPost/351514_a_352843]