1,728 matches
-
tot felul și tobă și caltaboși și drob și alte porcării fără număr și, bineînțeles, ciorbă de burtă (păi se poate... fără mîncarea națională, brandu’ de țară?), toate pe motiv de tradiție, c-așa trebuie, c-am moștenit rînduielile din străbuni, nu? Acum ne-am întors - cu cîteva kg în plus - la viața normală, așa că vă recomandăm în primul rînd să vizitați - cu folos - o sală de sport (jos-sus, sus-jos, up & down, cum ar veni!), dacă nu v-ați gîndit deja
Înapoi… în prezent [Corola-blog/BlogPost/99743_a_101035]
-
Tăcută aștept și așteptarea doare/ Așa cum așteaptă muza un poet), dragostea de mamă (“A nins și ninge iar măicuță/ și-n suflet mi-au crescut troieni”), evocarea satului natal (“ Este casa copilăriei în care am crescut,/..., locul unde ne sunt străbunii), “a satului cu Moromeți” în care a copilărit (“Amintiri adunate într-o casă memorială/ Cu tine domnule Preda din Siliștea Gumesti.”), se îngemănează în poezii scrise tot pe structura clasică și parcă de data aceasta, cu pana înmuiată în toate
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
tot ce a putut „cu privire la tradiții, la folclor, obiceiuri, istorie, legate de Câmpulung, de câmpulungeni, de acești oameni minunați care își poartă dulcea povară a doinelor și dorurilor, precum și măreția naturii în ei înșiși”. Este vorba de „Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni” - Editura AXA, Botoșani, 2010, pe care am avut cinstea să mi-o ofere autorul, să o primesc la domiciliu și să o citesc până la sfârșitul acelei luni de august 2011. Vorbitorul ne-a mărturisit că nu intenționa să publice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Să vă izbească-n poartă, Cioplită-n timp, cu drag... Inima mi se strânge De prădători haini! Pecetluită Soartă, Când Graiul ni se frânge, Pierdut printre străini! Urletul meu de piatră Să vă trezească Lupii! Sub lespede uitată, Să venerați Străbunii! Vă chem, cu Izvoarele, Cu Munții, Pădurile, Cu Soarele și Luna, Câmpiile și Marea: DACIA, Deșteptarea! Cu Lupul Alb, în frunte, Ca Oaste neclintită Stați Daciei de strajă: Frumoasa jefuită! Să n-ascultați de Nimeni, Doar de-ale voastre legi
SFINXUL DIN BUCEGI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384304_a_385633]
-
bojdeuci, nu din palate. Biserici cu-agheazmă sfântă și povețe, Ne așteptau cu Har de Sărbători, Din cer cădeau fulgi, îngeri... Sub ninsori, Vedeam pe Dumnezeu zâmbind, pe fețe. E Gerul Bobotezei... Sacră iarnă... Cu amintiri, troiene, sănii, vis, Se-ntorc străbuni din timpuri, cer, abis, Cu chipuri dalbe, sfaturi să ne " cearnă ". E Gerul Bobotezei, sfânt și aspru, Mângâietor... Balsam pe Plai și răni! Cu suflet sincer, nuci și vin în căni, Să-I ascultăm povața de Sihastru! Mugurel Pușcaș ( Liga
GERUL BOBOTEZEI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384314_a_385643]
-
expoziții, festivaluri, târguri sau alte manifestări se adresează publicului vizitator. Fără ei muzeul nu poate fi conceput. Muzeul a fost inițiat, creat și desăvârșit pentru oameni, pentru documentarea dezvoltării noastre istorice și pentru confirmarea valorii civilizației populare tradiționale făurite de străbunii noștri, în respectul lor desăvârșit pentru pământ și natură. Vă invităm la Muzeul ASTRA, deoarece acolo este locul în care vă veți întâlni cu moșii și strămoșii noștri, acolo veți vedea cât de puternice sunt rădăcinile noastre istorice în acest
Bucuraţi-vă de tradiţii! [Corola-blog/BlogPost/99961_a_101253]
-
Mărțișorul, tot o tradiție dacică, se păstrează și astăzi tocmai pentru că nu a murit niciodată. Nu s-a comercializat atât de tare, chiar dacă șnurul alb-roșu a devenit o adevărată bijuterie a primăverii. Revenind la Dragobete, concluzionez cu o vorbă din străbuni: „ochii care nu se văd, se uită”. L-am uitat de mult pe fiul babei Dochia, deși pe aceasta o așteptăm an de an să își lepede cojoacele. Cineva și-a amintit de el cu câțiva ani în urmă, dar
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96784_a_98076]
-
e și excursie cu ghid în cea de-a doua zi. Sumele încasate vor acoperi cheltuielile de organizare și vor reprezenta o sursă de venit suplimentară pentru localnici, care vor fi încurajați astfel să valorifice tradițiile și obiceiurile moștenite din străbuni într-un concept inovativ. Bogdan Papuc, coordonatorul proiectului, a precizat că „zona merită din plin să fie redescoperita în ritmul Șezătorii, în compania localnicilor simpatici, puși pe cântat și dansat și alături de ghizii și rangerii din [Parcul National Retezat] (http
Șezătoarea din Țara Hațegului prinde viață de Rusalii [Corola-blog/BlogPost/97724_a_99016]
-
ziua calmă-n depărtări cu pescărușii lunecând pe unde sub albele priviri răsărite din trunchiurile scurtate de gât ale urmașilor lui Sancho Panza ce-au năpădit ca gușterii la soare terasele mirosind a hamei să-și exerseze de sub scutul din străbuni moștenit măiestria loviturilor în lupta cu morile de vânt ale timpului grăunțe de vorbe de nimeni ascultate măcinând. Și-n năvodul cu ochiurile-i largi împletite din golurile tăcerii ce tot mai strans mi se înfășoară pe trup îmi las
DIN NĂVOD de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383677_a_385006]
-
Ele au stat zi de zi de veghe, La porțile minții aprinse de foc, Martore la a țării priveghe... Nesfârșită și cruntă-i suferința, Ce s-a abătut peste acest neam Pe care l-a salvat numai credința, Cum, din străbuni, așa toți auzeam! Citește mai mult Se adună când sună ceas de seară,Mulțime de lume tot mai mare,Drepturile și pacea iar să-și ceară,Având toți sufletele amare...Ani grei, purtați cu durere și lacrimi,Sunt de-ajuns
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
loc,Ele au stat zi de zi de veghe,La porțile minții aprinse de foc,Martore la a țării priveghe...Nesfârșită și cruntă-i suferința,Ce s-a abătut peste acest neamPe care l-a salvat numai credința,Cum, din străbuni, așa toți auzeam!... XVII. ASCENSORUL VIEȚII, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017. Viața e un ascensor programat doar să urce! Odată ce am pășit în el, acesta doar urcă, treptat, spre infinit, iar niciodată
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
O MURITOARE VIE Odată de-aș putea s-aleg Dintre-nsorit și nori, Eu aș alege zori, Deschise la culoare Și picurate-n mare, Zori bleumarin și vii Și chicot de copii, Iubiți De-ai lor parinți, Așa ca în străbuni, Cu acea iubire, care naște oameni buni, Aș mai alege vant, Ca el, așa, pe rând, Să ducă-n depărtare Tot ce-i urât sau moare, S-alunge din pământ Tot ce nu este cânt Și aș alege-un pom
O MURITOARE VIE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380133_a_381462]
-
după cum vor, că noi suntem niște marionete, care execută tot ce li se dictează. Se înșală! Nu putem fi corupți sau cumpărați cu minciuni frumoase. Noi vrem să ne păstrăm tradițiile, obiceiurile și valorile morale, pe care le avem de la străbuni. Acestea sunt cele mai de preț comori ale acestui neam. Nimeni și nimic nu ni le poate lua. Spiritul strămoșilor noștri nu poate fi distrus, căci el trăiește în sufletele noastre. Nu renunțăm la puritatea sufletului, doar pentru a satisface
O PLAGĂ DE NEACCEPTAT: HOMOSEXUALITATEA [Corola-blog/BlogPost/94178_a_95470]
-
proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
sunt tot mai lungi, Noaptea a-nceput să crească. Nucile se coc de-acuma, Încă nu e vremea lor, Sus la Munte cade bruma, Iancu e bolnav de Dor; Se-nfioară-n vers gorunul, Pe o prispă de brutar Singur și flămând străbunul O s-adoarmă-n Cântec iar; Toamna m-a născut anume Maica mea, acolo-n crâng Și cât voi trăi pe lume Roadele să i le strâng Și recolta mi-e bogată, Eu, sărac, așa cum sunt, Săptămâna iar se gată Și e
CÂNTEC DINSPRE TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378262_a_379591]
-
Eroii filmului, oameni reali, români din localitate, cu sinceritate ne-au destăinuit nu numai momente din viața personală și din istoria orășelului Crasna, dar ne-au inițiat în tainele tradițiilor și obiceiurilor, în deosebi cele de Sfântul Vasile, moștenite din străbuni, pe care le-au păstrat cu sfințenie, cu Tricolorul și „Hora Unirii”, confruntându-se cu numeroase greutăți după „eliberarea” Bucovinei” de către sovietici. Accentuate în film sunt și etapele de pregătire de Malancă, confecționarea măștilor, costumației, brâiele Tricolore, păstrate de la bunei
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
porcăriile cu așa-zisa „limbă moldovenească” apar din necunoașterea istoriei. Am neînțelegeri în privința aceasta cu fratele Gheorghe, care spune că e „moldovean”. Îi povățuiesc și pe copii, și pe nepoți, nicicând să nu se rușineze că sunt români, fiindcă trădarea străbunilor e cel mai mare păcat. Doresc foarte mult să ajungă și la inima rudelor și consătenilor mei, a tuturor conaționalilor de bună credință de pe acest picior străbun de plai, că suntem Români, nu „moldoveni”, și dacă ne-am uni, am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
majoritatea populației o constituie vorbitorii de limbă română, a implementat, printre primele în ținut, Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, locuitorii ei demonstrând prin fapte concrete că își iubesc cu adevărat graiul, păstrează cu sacralitate memoria străbunilor și nu se înstrăinează de rădăcini. Or, focul dragostei față de neam și grai arde viu în inimile noastre, ar trebui, însă, să avem mai multă îndrăzneală ca să știe toată lumea cât de mult ne iubim limba strămoșească. Adevărul l-am aflat
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
iubitori de Grai și Neam. Și adevăratul român, Iancu POPESCU, deputat în Consiliul Sătesc Cupca, n-a țipat în gura mare că e patriot, cum o fac unii, dar a demonstrat prin osârdia și străduința sa de a pune Graiul străbunilor la loc de cinste, alături de limba de stat, cea ucraineană, ceea ce constituie, pentru noi, românii, o șansă reală de păstrare și perpetuare a graiului matern, de folosire a lui în toate domeniile, că e demn de a se numi Român
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
un loc Și pe deasupra este și FEMEIE. CEASUL Când mă opresc din drum la vreun popas Aud încet în mine acest glas: ,, Nu cu mult înainte de-a muri, Bunicul tău ți-a dăruit un ceas, O mică amintire din străbuni, Uitată-n vreun ungher trist și retras. Tu l-ai lăsat să meargă cum o ști, Dar eu nu pot acum să te mai las, Că ai plecat pe-o mare în furtuni Cu cel mai șubred și mai simplu
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
veștii trecerii la cele veșnice, după o grea și încercată perioadă de suferință trupească, a Părintelui Arhimandrit Irineu Iurașcu - Starețul Mănăstirii Delta Neajlovului, județul Giurgiu, la venerabila vârstă de 75 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al sfintelor slujbe, al cărților teologice, pastoral-spirituale și duhovnicești!... Părintele Arhimandrit Irineu Iurașcu s-a născut la 4 ianuarie 1941 în satul Dăgâța, județul Iași. Născut într-o familie de țărani credincioși, a primit la botez numele Ioan și
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
foarte mult. A fost un spectacol curat, duios, plin de candoare, fermecător, ca un cântec de leagăn care te calmează fără să te adoarmă, și care induce în suflet și minte o stare luminoasă, confortabilă, caldă, familiară, venită cumva din străbuni. Ar fi putut fi o seară perfectă dacă dirijorul Ciprian Teodorașcu ar fi avut habar despre balete în general (pentru că e cu totul altceva să dirijezi spectacole de balet, decât simfonii. Practic e altă meserie. Asta până când o înveți și
Revelație și surpriză la Opera Națională by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/83410_a_84735]
-
și orchestrații, înregistrări, mixaj, aranjamente vocale), Florin Puică Dat (și producător), Vali Doagă. Ne-au reținut atenția titluri cum ar fi “Din lumina unui Crăciun”, “Existențe de colindă”, “Să fim români!”, “S-aprindem candela-n Carpați”, “De ce-ați uitat străbunii?”, “Mamă, în zi sfântă”. Apariția la casa clujeană Euromusic a acestui album minunat a fost susținută de Monsson Group și de Proxima Moda (manager general Elena Stoica), semn că mai există oameni care apreciază actul artistic de calitate. Nu & Apa
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
Sărbătoarea Paștelui, în România Pachete atractive Este cunoscut faptul că, în România, Sărbătoarea Paștelui este marcată prin datini și obiceiuri transmise din străbuni, motiv pentru care chiar și cei stabiliți pe alte meleaguri se întorc acasă pentru a petrece Sfintele Sărbători în familie. Pentru cei care aleg să petreacă Paștele în țară, agențiile de profil oferă numeroase pachete turistice atractive. Cele mai multe oferte sunt
Agenda2006-11-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284867_a_286196]