316 matches
-
au fost căsătoriți de mai multe ori, aceștia vor depune extrase originale pentru fiecare căsătorie, din care să rezulte data încheierii căsătoriei anterioare și schimbările de nume, după caz. ... 31. Extras original de pe actul de stare civilă privind divorțul străbunicilor paterni/materni al solicitantului, dacă este cazul, eliberat de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române, însoțit de copia legalizată a certificatului de stare civilă, apostilat sau, după caz, prin extras multilingv original
LISTA din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296888]
-
de pe actele care fac dovada stării solicitantului, precum și dovada identității persoanei care depune cererea pentru acesta. ... 37. Extras original de pe actul de stare civilă care face dovada schimbării numelui sau prenumelui solicitantului/părinților acestuia/bunicilor paterni sau materni sau străbunicilor paterni/materni, dacă este cazul de un astfel de eveniment de stare civilă în familia solicitantului, eliberat de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române, însoțit de copia legalizată a certificatului de stare
LISTA din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296888]
-
65/2012, cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române. ... 38. Extras original de pe actul care face dovada schimbărilor intervenite în onomastica națională cu privire la numele sau prenumele solicitantului/părinților acestuia/bunicilor paterni sau materni sau străbunicilor paterni/materni sau în cazul localității de naștere, după caz, eliberat de autoritatea competentă din țara de proveniență, cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române. Extrasul va fi însoțit de copia legalizată și apostilată a
LISTA din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296888]
-
căiesc că n-am scris-o. Da trăbuie să-mi amintesc. Mă rog la Bunu Dumnedzău să-mi aduc amintie. Am lucrat tăcuți, îngândurați. Poate că Tușa începuse deja să se roage să-și amintească. Eu mi-o închipuiam pe străbunica, scoțând mălaiul din țâșt când Tușa, doar o fetișcana, tuna, cu iapa Neli, din Plai, si strigă de afară: - Mama, mi-i foame! - Noa binie, mama, că ți foame! Nu mi-am putut închipui niciodată chipul „mamii”. Dar o vedeam
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
cu care să marchez pozițiile. Le pare rau, nu au. Ce substitut natural vegetal poate avea cretă? Evident, si calcarul se va termina. - Era să mănânc o sârmă veche, lăsată pe bufet, de soție. Cu câteva minute înainte, citesc în “Străbunica știe tot”, că mâncarea gătită, lăsată afară, si comsumata, poate produce botulism. Am aruncat-o. Altădată o mâncăm. Ea, care este mare econoama, a aruncat atâta mâncare veche...Nu înțeleg de ce o mai face... - Aseară, am vomat. M-am întrebat
Liviu Florian Jianu: Victoriile mele din ianuarie – februarie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/339483_a_340812]
-
nu-mi era mai drag decât s-o ascult pe Ana cântând în pădure. Ea m-a învățat atâtea cântece și mi-a dăruit cele mai frumoase oprege și cămăși cusute. Am iubit-o. La fel de mult ca pe maica Tița, străbunica mea, care m-aștepta să mă-ntorc de pe cărările de școală, să-mi povestească toate ale satului, ale lumii și-ale poveștilor. Dar cel mai mult îmi plăcea s-o ascult vorbindu-mi de Ana... ***** Ce măi soare era, maică
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
ușor, odată cu venirea toamnei”, povestea Oresiei începe de la rădăcini. Ne aflăm în „secolul al nouăsprezecelea, secol al istorismului”, când „totul era tulbure.” Suntem în orașul Ismail și cea dintâi amintire importantă este legată de o căsătorie. Aceea a mamei Ioana, străbunica scriitoarei. „Soție de moșier, rămasă văduvă, aceasta se recăsătorește cu administratorul moșiei, mai tânăr ca ea cu vreo douăzeci de ani, renunțând la viziunea sa morală asupra lumii, pe care o avusese până atunci...” O poveste de dragoste romantică, în
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
și implicit câștigătorii trofeului. Faptul că ia românească este prezentă în viața noastră e un motiv de bucurie, a fost rând pe rând, haină de sărbătoare, port de zi cu zi și rochie de mireasă, căci multe din bunicile și străbunicile noastre au purtat-o în ziua nunții, și încă mai este privită cu dragoste și respect de cei ce o iubesc, o admiră și o poartă. Vă doresc să fiți mereu mândri de frumoasă ie românească, să o purtați cu
DACĂ NOI NU MERGEM ÎN ROMÂNIA, VINE ROMÂNIA LA NOI! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342282_a_343611]
-
curte cu Gheorghe, fiu-său, fratele mai mic al maică-mii și unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu. De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era vară, se adunase mulțime de lume să-l vadă pe Ionel Brătianu venit să inspecteze calea ferată Râmnicu-Vâlcea - Podu Olt, care tocmai fusese dată în
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
vreme, care semăna uimitor cu bunică-mea. Față de Hobzoaica, avea, totuși, trăsături mai ferme și ochi negri, pătrunzători. Mai târziu, când am început să înțeleg de ce și bunică-mea și maică-mea îi ponegreau pe ruși, uimirea și fascinația față de străbunică-mea Teșcuțoaia au crescut; mă tot întrebam ce s-ar fi întâmplat dacă ea ar fi pălmuit în locul ofițerului neamț, unul sovietic?!... - Ei, maică, am fi murit atunci pă loc, dacă în locu’ neamțuli ar fi fost un porc de
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
din dos. În casă zugrăvită în alb cu var peste chirpici, La grindă, unde ne urcam pe cufăr în odaie, Găsesc uitați bănuți de când eram mici, În colțul sobei deasupra patului cu saltea de paie. În tindă, dulapul zestre de la străbunică, Păstrează o lingură de lemn, strachină și o sită. în vatră, imagine de basm cu a mea bunică, Când în cuptor cocea un dovleac și o pită. Mă așez de mâna cu gândul în pridvor, Privind plângând o fotografie îngălbenită
AMINTIRI DE LA BUNICA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342850_a_344179]
-
se întrevede... Domnul Nadany Zoltan, șeful arhivelor din Bihor vine in fiecare seară la ai mei. Dar nu le poate procura documentele false, deși este șeful arhivelor. Ne-a spus că în arhive s-ar putea „găsi” doar o falsă străbunică și un fals străbunic, dar tatăl meu vitreg ar avea nevoie de un document militar fals, de o foaie de evidență militară falsă... Dar așa ceva nu există în arhivele lui nenea Nadany Zoltan. Și dânsul este atât de trist din cauza
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
elevă în clasa a IV-a, care ne-a încântat cu vocea ei, adevărat clopoțel de argint, frumos timbrată, având o prezență scenică deosebit de atrăgătoare... ca în final, la prezentarea costumului, să ne spună: „Aceste minunate straie le am de la străbunica mea, Janet Achim, care a trăit cu peste 100 de ani în urmă, costum pe care l-a primit de la cea mai îndrăgită fiică a românilor, alteța Sa Regina Maria. Stră-stră-bunicul Petre Achim care era în Garda Regală, la o sărbătoare
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Joaca era de bază, nu mâncarea. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii[ - Soldați ruși] în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica ascunsă în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzea, că ar fi fost violate de către soldații ruși, fete de prin alte localități. În timpul războiului armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
motivarea cererii, reclamanta a arătat că bunicul acesteia, numitul M.B., împreună cu familia, a fost strămutat în perioada 2.03.1949-9.08.1963, familia fiind constituită la momentul respectiv din: soția numitului M.B. (bunicul reclamantei), numita M.C. (bunica reclamantei), mama bunicului reclamantei numită M.D. (străbunica reclamantei), precum și fiica acestora, numita M.A. (mama reclamantei). ... 12. Măsura strămutării, respectiv această formă de persecuție politică, a vizat toți membrii familiei numitului M.B., inclusiv pe numita M.A. (mama reclamantei), care, la momentul strămutării, avea vârsta de nici 4
DECIZIA nr. 21 din 13 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284843]
-
venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Joaca era de bază, nu mâncarea. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii[ - Soldați ruși] în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica ascunsă în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzea, că ar fi fost violate de către soldații ruși, fete de prin alte localități. În timpul războiului armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
mă lasă să vin, continuă fata. • Păcat! A spus profa de română că ești deșteaptă! spuse un băiat roșcovan. Tu ești cea care pierzi! • Dacă tata era om, eram bine acum... continuă adolescenta cu durere în glas. Aveam de toate! Străbunica ne-a lăsat un apartament de patru camere și ea s-a retras într-o garsonieră. Dar bunica a fost forțată de bunicul, să vândă apartamentul. Și toți banii obținuți din vânzarea lui, i-a cheltuit. Bunicul era tată vitreg
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
rolul lor în viața comunității natale? - Pe bunicii de pe linie tatii, din Sărăteni cunosc numai pe bunica Alexandra, dar mi-o amintesc ca în vis, că s-a trecut din viață pe când aveam 4 anișori, în schimbmi-o amintesc bine pe străbunica, mama bunicăi Alexandra, care a trăit 102 ani. Locuia feciorul ei mezin Gheorghe Porcireanu, fost sergent majur în Armata Română, artillerist, care în bătălia de la Cotul Donului căzând prizonier la sovietici a stat în lagărele de prizonieri până în august 1944
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
eschimoși și în cele din urmă în Alaska! - Brrr! - se cutremură consoarta, cuprinsă de un fior rece. Mă îngrozesc numai când mă gândesc la gerul de acolo! Întorși în țară, la câteva săptămâni, au avut parte de un eveniment nefericit. Străbunica din partea mamei, după aproape un veac de existență, plecă într-o lungă călătorie fără de întoarcere după străbunicul. Decedata a fost așezată în coșciug și trei zile a fost ținută într-o încăpere cu lumânări aprinse. Rând pe rând rudele, prietenii
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
Ce putea acum să facă Vrăjitoarea noastră. Dacă s-ar fi priceput la o vrajă anume, care să îi arate locul în care se afla acel inel, ar fi fost foarte bine. Își aminti apoi de stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei, Baba-Cloanța, o vrăjitoare foarte puternică, pentru care nici o vrajă nu era necunoscută. O chemă așadar pe Baba-Cloanța în ajutor. Cum să-ți spun eu ție? Degeaba o chema, pentru că fata noastră nici măcar nu era în ținutul vrăjitoarelor! Baba - Cloanța
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
Baba - Cloanța nu avea cum să o audă. Timpul trecea și mai că stătea să treacă deja de miezul nopții când Dragonul de Foc se oferi să zboare în ținutul vrăjitoarelor și să o aducă pe stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica tinerei vrăjitoare. Când era gata să se arate soarele, dragonul ajunse înapoi cu Baba-Cloanța. - Ce cauți tu aici? Se răsti bătrâna la nepoata ei. Auzind ce și cum, Baba-Cloanța acceptă să o ajute cu o singură condiție, după ce avea să
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
căci ea era nepoata chemată de Baba Cloanța, amuți recunoscându-l pe Prințul Codrin în statuia din spatele casei bunicii ei. Lacrimile prinseră a-i curge singure pe obraz căci știa că nu e de joacă cu stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei. În cele din urmă hotărî să riște furia bătrânei. Roti un descântec și prințul se putu mișca, chiar dacă nu putea vorbi de șocul de a vedea că fata pe care o îndrăgise nu era decât o vrăjitoare. - Pleacă repede
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
renunțat la a ta pentru un sclifosit de prinț Cora nu spunea nimic. Se lăsa trasă, împinsă, frecată cu alifii urât mirositoare și în cele din urmă despletită și dezbrăcată, ca o biată păpușă din cârpe. Stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei o împinse în cele din urmă spre ceaun. - Înainte de a intra în apa clocotită vreau să aud care a fost motivul pentru care ai făcut toate nebuniile astea. Am avut un vis bunico, să fiu și eu prințesă, chiar dacă
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
o copiliță cu părul negru cârlionțat și ochi verzi precum cele mai zemoase buruieni de leac. - Eu am un vis, îi spuse la ureche copilița, să fiu cea mai faimoasă vrăjitoare și știu că tu ești stră-stră-stră-stră-stră de șase ori străbunica mea, așa că mă vei învăța tot ce știi! - De bună seamă să îți urmărești visul ai învățat de la mama ta, râse Baba-Cloanța simțindu-se mai tânără ca niciodată Referință Bibliografică: PRINȚESA VRĂJITOARE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
ochi prietenoși, Se vedeau cât sunt de vii, În picioare doi galoși, Și-ți zâmbea ca să revii. Cred că era și om bun, După fața-i zâmbitoare, Dar eu nu știu nici acum, Cum de s-a topit la soare ?! STRĂBUNICA Ce bună-i străbunica mea Și cât de mult mă mai răsfață... Îmi place să merg pe la ea, Că totdeauna-i șugubeață. Suntem prietene pe viață Și totul pare-a ne lega, Dar când e vorba de dulceață, Eu nu
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375615_a_376944]