2,376 matches
-
Ap. Pavel, care zice: „Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, cei ce v-au grăit vouă Cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare-aminte cum și-au săvârșit viața și urmați-le credința“ (Evrei 13, 7). Pentru aceasta, mulți creștini, în strădaniile lor spre desăvârșire, acceptau cu bucurie prigoane de orice fel, mergând până la jertfa supremă, cu convingerea că ea va fi primită ca un prinos curat de cinstire pentru Hristos, Mântuitorul lumii, care S-a jertfit pentru noi pe Cruce. Iar
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
Iorga, ale căror prestații au fost răsplătite cu aplauze entuziaste de un public numeros. ( I. B.) „Copiii Soarelui“ În preajma vacanței de iarnă, dar și a Crăciunului și Anului Nou, a apărut un nou număr al revistei „Copiii Soarelui“, rod al strădaniei elevilor de la Școala cu clasele I-VIII nr. 30 din Timișoara, ce include creații ale acestora și materiale semnate de cadre didactice. Rețin atenția titlurile „Tradiții la români - Sărbătorile de iarnă“, „Anotimpuri literare“, „Prietenii naturii“, „Protejarea mediului“. Coordonată de prof.
Agenda2003-50-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281836_a_283165]
-
și ne reține robi păcatului care este în interiorul nostru“ (Romani 7, 23). Este o luptă în adâncurile ființei noastre, un „război nevăzut“, care se duce necontenit și din care ieșim, de cele mai multe ori, înfrânți, în înțelesul că legea trupului învinge strădaniile cele spirituale din noi și ne face robii poftelor și plăcerilor trupești. Trebuie impusă ordine în această neorânduială. Trebuie ca ceea ce e trupesc în noi, urât și trecător, să fie pus sub stăpânirea duhului, adică a ceea ce este ceresc, frumos
Agenda2004-8-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282105_a_283434]
-
Rușchița. 150 de muncitori din minele de la Rușchița s-au pus în grevă și nu vor să mai lucreze, deoarece au fost siliți să nu muncească decât trei zile la săptămână, prin ce bieții lucrători s-au înglodat în datorii. Strădaniile de împăciuire au rămas fără resultat“. (Controla din 31 martie 1904). „Congresul bijutierilor se va ține în 22 mai, la Timișoara. După congres, participanții vor face o excursie pe Dunăre și în stațiunea Herculane“. (Temesvarer Zeitung din 2 aprilie 1904
Agenda2004-13-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282225_a_283554]
-
o peșteră din interiorul munților Carpați a impresionat plăcut sufletele a 660 de participanți. Speologi și invitați au intrat cu mirare în sala luminată cu lumânări, becuri și reflectoare electrice“. După succesul răsunător înregistrat atunci, manifestarea a devenit tradiție, prin strădania domnului dr. Constantin Lupu și a autorităților culturale timișorene, încununând astfel eforturile a sute de speologi, muzicieni și ecologiști de a promova natura. Un astfel de concert nu se întâmplă în fiecare zi în lume, iar țara noastră este una
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
parcurse sumedenie de obstacole birocratice. Până în 2008, prioritare vor fi marile investiții la care lucrăm și, în primul rând, drumurile. Intenționăm, la fel ca în alți ani, susținerea construirii de locuințe. Impedimentul pentru aceste dezvoltări vine din faptul că, în pofida strădaniilor noastre, patrimoniul, la nivelul orașului, nu este reconstituit în totalitate. Avem depusă deja din vara anului trecut la Guvern o listă anexă cu peste 1 400 de poziții patrimoniale: clădiri, terenuri cerute de noi pentru patrimoniul public sau privat al
Agenda2004-18-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282356_a_283685]
-
trimiși în locul lui Cristos“. Zilele pascale pentru a căror celebrare ne-am pregătit în săptămânile trecute se află în acest an, mai mult ca altă dată, sub semnul adevăratei unități creștine. Ceea ce nu s-a reușit a se realiza prin strădanii și demersuri omenești, iată că ne este oferit în acest an de ritmul și cursul calendarului - cel iulian și cel gregorian - astfel încât, în perioada 8-11 aprilie 2004, creștinii de pe întregul glob pământesc sărbătoresc moartea și învierea Domnului nostru Isus Cristos
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
permit referirea la situațiile vechi ale zonei (1717, 1776 și 1890), respectiv la transformarea habitatelor în timp. Cartea se încheie cu un index al denumirii păsărilor în limbile latină, sârbă, română, maghiară, germană și engleză. Caracter transfrontalier „Cred că rezultatul strădaniei noastre are un pronunțat caracter transfrontalier. În plus, marchează tot ceea ce este știut în momentul actual despre populațiile de păsări care, prin numărul și calitatea lor, pot fi considerate ca specii indicatoare ale mediului înconjurător. Prin cunoașterea păsărilor, noi, autorii
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
viitoare memorii, pe care nu a mai apucat să le scrie. D-na Sanda Pop, dăruita memoriei socrului ei, a depus multă energie pentru descifrarea și transcrierea acestor însemnări, încununată, pînă la urmă, de succes. De n-ar fi fost strădania d-sale, aceste însemnări (jurnal plus memorii) s-ar fi pierdut, chiar dacă valoarea lor astăzi nu e de însemnătate excepțională. I se datoresc omagii și sentimente de recunoștință. Valeriu Pop, Amintiri politice, 1936-1944. Ediție îngrijita și prefață de Sanda Pop
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Stilul publicistic oferă ca exemplu un articol despre mamele eroine din comuna Maieru și un altul în care tov. Vasile Voichița, erou al muncii socialiste, declară că adevărata comoara e, astăzi, propria noastră muncă". * La New York continuă să apară, prin strădania preotului-poet Theodor Damian, revista LUMINĂ LINĂ/ GRACIOUS LIGHT. Ultimul număr, 3, pentru perioada iulie-septembrie 1999, se remarcă prin paginile de poezie și de comentarii asupra poeziei. Sunt prezenți cu versuri (emoționante) Magda Cârneci, Lucia Olaru Nenati, Alexandra Roceric, Theodor Damian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
reale contribuții științifice, comentează personalități din trecutul politic românesc. Așa este serialul lui Nicolae Dianu despre rolul lui Nicolae Titulescu. Fost colaborator al lui Titulescu și ambasador al țării noastre la Moscova, semnatarul acestui substanțial serial relevă, cu fapte inedite, strădania pozitivă de a încheia o înțelegere cu URSS în legătură cu legitimitatea istorică a revenirii Basarabiei la patria mama. Sigur că Titulescu era conștient de poltroneria sovietică. Dar însăși semnătură lor pe un astfel de tratat, fie și parțial, ar fi oferit
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
în viitor, ca acte de stare de fapt. Fie și acordul balcanic semnat în februarie 1934 și de către URSS, care ne garanta frontierele balcanice, indirect Rusia își dăduse consimțămîntul asupra recunoașterii Basarabiei că pămînt românesc. Ce să mai spunem de strădaniile marelui diplomat de a semna, în 1936, principiile unui pact de asistență mutuala cu URSS, la care își dăduse acordul și regele? Sigur că, apoi, după pactul Molotov-Ribbentrop, URSS ar fi încălcat orice tratat cu România și ar fi ocupat
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
am spus/ nu pot fi decît zdrențuite? (întreb pînă unde). Dar odată acceptată, aceasta granița a ființei estetice se relevă a fi o captivitate, deci o sursă de suferințe. Melosul ei însoțește "scufundarea", catastrofă existențiala care se află în spatele oricărei strădanii estetice: "acum ei pregătesc o colivie pentru/ lacrima zeului/ acum ei pregătesc o celulă în afunduri/ pentru un sunet muzical/ căruia i-au amputat diezul// la o scurtă privire/ un zgomotos divorț al luminii/ la o scurtă privire/ măsurătorii întunericului
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
sesiunilor Academiei sau, în 1947, și în timpul iernii, îngrijindu-se, din vreme, de procurarea combustibilului. Surprind neplăcut, de ce n-aș spune-o?, opiniile sale politice, evidente încă din volumele de început. Era filoantonescian și chiar filohitlerist, condamnînd, încă în 1943, strădaniile Opoziției de a pregăti ieșirea din război și retranșarea țării de partea Națiunilor Unite. Și la 22 august 1947 consideră că regele Mihai "a avut curajul să-și trădeze aliatul". Actul de la 23 August 1944, a fost o nenorocire, România
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
topite în propriul recital, trăit în prelungirea vieții unor cupluri celebre, Tristan și Izolda, Phaedra și Hippolytus. Lectura realității, imprevizibile și vulnerante, prin grila miturilor livrești este un fel de consolare aproape vindicativă a eroinei, dar și simptomul justițiar al strădaniei de a salva arhetipul moral, de a recupera sublimul pierdut. Întrupat în puternicul personaj feminin Draguna-muta, o ipostază a miresii smintite, o Izoldă a satului buzoian. O poveste de dragoste după toate regulile postmodernității, scrisă chirurgical, povestită de o martoră-personaj
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
în perioada în care Occidentul lua în serios revoluția din România. Acum, cînd în treacăt fie spus România tinde să fie un partener credibil în relațiile cu Vestul grație eforturilor actualei puteri, dl Iliescu nu face nici măcar un minim de strădanie lexicală pentru a asigura Vestul și Statele Unite că indiferent ce cred anumiți congresmeni despre revenirea sa la putere, asta nu va afecta relațiile României cu Vestul. Dl Iliescu se grăbește să le dea peste bot în numele României, deși nu are
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
lupta mișcării politice ardelene în vremea, grea în toate, a dualismului. Manuscrisul jurnalului, după atîta amar de vreme, nu s-a păstrat în forma sa olografă ci în două copii dactilografiate (afectate, și ele, de timp și de timpuri), prin strădania unor apropiați ai luptătorului. Recent, prin grija demnă de mare stimă a dnei Anca Sârghie, acest jurnal a fost, în sfîrșit, publicat, însoțit de un consistent studiu introductiv. Nicolae Cristea, născut în 1834, era fiu de țărani din Ocna Sibiului
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
numai așa românii ajungînd să-și facă auzite drepturile și doleanțele. Nicolae Cristea, ca și maestrul său mitropolitul Șaguna, era activist neînfricat, articolele sale din Telegraful Român militînd pentru această directivă politică, mereu polemic și neînduplecat. Să adaug că, datorită strădaniilor lui N. Cristea, gazeta sibiană s-a putut (record neîntrecut) rentabiliza, reapelînd la stipendii din afară. Ziarul era citit și mult stimat, avînd grijă, printre altele, să îndrume tineretul românesc spre practicarea meseriilor. Cele două direcții în viața politică românească
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
1 Mai), Paul Georgescu a stat de vorbă prietenește și chiar rotund cu noi. Ne-a promis ușa deschisă la colaborări și ne-a dat sfatul să ne continuăm cercetările de istorie literară, scriind cărți. Pot mărturisi că îmi urmărea strădaniile, mă tot îmboldea și încuraja și s-a bucurat efectiv, ca de o realizare a sa, prin 1965-1966, de primele mele trei cărți. E drept, între timp fusese mutat (oarecum disciplinar) ca redactor șef adjunct la Viața Românească, unde colaboram
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
o muzică de un pitoresc evocator al perioadelor interbelice, a deceniilor de mijloc ale secolului, cu entuziasme, visuri și speranțe "à l'americaine". Entuziasmele i-au animat, în mod cât se poate de sincer, și pe membrii formației; am remarcat strădanii de omogenizare timbrală a pachetelor de suflători de alamă, am audiat solouri abil întreținute de saxofonistul Alin Constanțiu, de bateristul Tudy Zaharescu, de trompetistul Emil Băzgă, ne-am bucurat de participarea atât de profesionistă, de cordială, a pianistului George Natsis
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
ale etnografilor, ale sociologilor; acestea, odată coroborate cu cercetarea actuală, pe tărîm lingvistic, vor putea duce la alcătuirea unei monografii generale a cimitirului vesel. Nu trebuie să se uite însă că la ridicarea acestui edificiu temeliile au fost puse prin strădaniile profesorului Bruno Mazzoni, care a închinat prețiosul volum memoriei eminentului om de cultură Marian Papahagi, stins din viață prematur cu un an în urmă...
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
a Festivalului "Mozart" s-a desfășurat sub patronajul Suediei. În prezența domnului ambasador Nils G. Revelius și a prefectului orașului Cluj, la una din micile ceremonii, domnul Francisc László, eminent muzicolog și președintele "Societății "Mozart" mărturisea că vocația europeană a strădaniilor sale este răsplătită și de faptul că ea devine "observată și de oamenii politici".
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
să fie trimis în străinătate. Au urmat conciliabule, fiecare a redactat un segment al memoriului. Dar pînă a fi încheiat și tradus aflaseră despre acesta și alții. Cu memoriul isprăvit, au fost sfătuiți să nu-l expedieze pentru că ar dăuna strădaniilor episcopilor greco-catolici care năzuiau să obțină, din partea autorităților, anumite drepturi pentru biserică lor. În consecință, au distrus memoriul. Prea tîrziu. Securitatea aflase de el, arestîndu-i pe cei trei redactori.Gestul poate părea de o sublima zădărnicie. Nu era. Pentru că exprimă
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
însăși. Andrei Vieru caută și găsește; ne rămâne dator cu un recital care urmează a ne dezvălui întreaga să statura actuala de muzician, de gânditor. Tot muzică de Ravel, anume Concertul în sol major, a fost prezentat publicului nostru prin strădania pianistului portughez Adriano Jordao, în compania maestrului Iosif Conta, a Orchestrei Naționale Radio; s-a cântat cu precauție, cu o tatonare reciprocă a intențiilor. Iar atenuarea dimensiunii de strălucitoare expansiune a muzicii nu a redus farmecul discret fluent exprimat, al
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
Gheorghe Grigurcu Cunoscut ca un homo religiosus, Adrian Popescu nu se dezice de sine în volumul Fără vîrstă, dar înfățișează derivații ale notei sale fundamentale, nu o dată cu caracter contrapunctic. El oscilează între creștinism și pagînism, cu acea fertila strădanie de a găsi puntea ce le leagă (în cazul ultimului reliefîndu-i o spiritualitate larvara, panică, în concrescenta cu acuitatea simțurilor purificatoare), pe care o întîlnim și la mari înaintași precum Blaga sau Pillat, ultimul constituind în speță o paradigmă și
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]