1,312 matches
-
miez de mare. Plânge în hohot cerul, Iar țărmul se desprinde Să curgă peste morții Ce își doresc morminte. E jale pretutindeni Și soarele pălește Căci lacrima din mare Lumina i-o-nnegrește. Bulbuci e marea-ntreagă Căci fierbe din străfunduri Pe rugi fierbinți și grele Din morții treji de gânduri. Căci din coșmaruri negre Căzuți fără de vină Ar vrea cu toții astăzi Un loc mai la lumină. Și bocetul din glasuri Azi a urlat spre cer Cerșind cu disperare Lumină-ntr
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > NOI, ARC DE TIMP Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din străfundul pământului și-adâncurile marii, scot soarele că să răsară pentru tine. Pe cerul nopții îți voi pune doar luceferi, să strălucești alături, tu, mândră plăsmuire a dorinței mele. Soare topit să-ți aurească trăsăturile, iar luna îmbrace a ta umbră
NOI, ARC DE TIMP de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382325_a_383654]
-
că ești arhitect n-ai putea susține cu mîna pe inimă, fantasmele se instalează de la cea mai fragedă vîrstă. Luînd de bună imaginația priapică a bătrînului Freud, dar și mărețul lui proiect de a construi o lume cutremurată pînă în străfunduri de frisoanele unei acuplări cosmice, însuși actul fondator al suptului, adică al candidei mozoliri a sfîrcului matern, se naște la intersecția principală a nevoii oarbe de a te hrăni cu impulsul surd de a te reproduce. Indiferent dacă este așa
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
compromită șansele de parvenire. El se împăunează că s-a ridicat la rangul de a fi ciracul favorit al unui corifeu în știință, profesorul Martinetti. Aparent se gudură bucuros că poate culege laude pentru destoinicia sa, dar în depozitele din străfunduri se strânge lava în preajma revărsării. Registrul său de manifestare, cum notează autorul, este cel al unui carnasier proaspăt, avid să înhațe și să înghită. Atacă totuși rar; ca să evite penibilul unei înfrângeri (mai târziu în altă fază din ciclul Voința
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
armonia, mai ales armonia, se manifestau plenar și firesc la scara întregii existențe. Era o muzică miraculoasă, mai presus de toate îndreznelile fanteziei,pentru că ritmurile și armonia ei mă trimiteau nu numai spre depărtările insondabile ale universului, ci și spre străfundurile neștiute ale ființei mele fragile și șovăitoare ”... „Părăsesc fundăturile, abisurile și căderile vieții cotidiene, ca să plutesc euforic în fluxul sonor. Este o ascensiune în lumina tonală. În această lumină viața și ființarea mi se comunică blând, ca revărsare abundentă de
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
tine, pur, Natura... E un blestem când lauda îți place: Primești puțin, și-s vorbe mici, sărace. CII Iubesc mai mult, dar tot la fel ascund, Arăt puțin, dar nu iubesc puțin; Nu vreau în târg să laud ce-n străfund Păstrez al meu, ferit de ochi străin. Iubirea nouă-a fost, într-un april Ce m-a găsit cântând, cum la-nceput În prag de veri, privighetori; un tril Ce-l sting apoi, în arșiță, tăcut. La fel sunt nopțile
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
unică. Dar ceea ce mi se pare cu adevărat unic în arhitectonica unui teatru de operă este fosa orchestrei, perfect mascată ochilor spectatorior. Ea nu se vede din sală, efectele propagării sunetului fiind însă exemplare. Ai impresia că muzica vine din străfundurile pământului, se creează o magie sonoră care te impresionează fantastic. Pregătirea spectatorului wagnerian se face, însă, chiar în dimineața zilei respective, când un cunoscut pianist și estetician al muzicii, Stefan Mickisch, face într-o sală o prezentare comentată a operei
Festivalul Bayreuth 2009 (I) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6913_a_8238]
-
și 2009, când a renăscut lupta ”anticomunistă”, și pretinsul pericol al vechii nomenclaturi revizioniste, în cea din 2012, se vor ataca teme precum reînvierea ”pericolului rusesc”, că NATO nu ar fi pentru toată lumea o opțiune lipsită de ezitări, că în străfundurile necunoscute ale politicii românești ar exista partide cu opțiuni ”răsăritene” sau ”izolaționiste”. Într-o ambianță ca cea românească în care modelul conspirației domină foarte multe minți, o asemenea strategie are șansele ei de izbândă”, arată Deutsche Welle, notând că ”aceia
Deutsche Welle: Războiul civil, profețit în chip incitator în România, nu promite nimic bun () [Corola-journal/Journalistic/81205_a_82530]
-
în limba română Regia: Török Zoltán Imaginea: Török Zoltán, Mosonyi Szabolcs, Gortva Attila, Jan Henriksson Montajul: Hatgittai László Muzica: Kolja Erdmann Documentarul urmărește viața de zi cu zi a unei familii de vulturi-codalbi și aventurile unei vidre tinere, undeva în străfundul mlaștinilor Ungariei. Filmul reușește să redea cu ajutorul imaginilor fascinante și a poveștii captivante legăturile profunde între tradiție și peisajele, fauna și flora maghiare. Cu o întindere ce cuprinde toate cele patru anotimpuri și cu mai bine de douăzeci de locuri
Săptămâna Filmului Maghiar la MȚR. Vezi programul by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80780_a_82105]
-
locul al doilea în topul celor mai calzi ani, după anul 2005, de la momentul în care temperaturile au început să fie monitorizate, în 1880. "Mai mulți indicatori au condus la aceeași concluzie: de la cel mai înalt strat al atmosferei până la străfundurile oceanelor, planeta continuă să se încălzească", se subliniază în raportul NOAA. Multe fenomene meteorologice sezoniere foarte cunoscute - precum El Nino - au o influență semnificativă asupra climatului de-a lungul anului, spun autorii raportului. Însă o analiză mai aprofundată a indicatorilor
Încălzirea globală, o certitudine: Anul 2010, al doilea cel mai cald de la sfârşitul secolului al XIX-lea () [Corola-journal/Journalistic/69634_a_70959]
-
scriitorii imaturi, n.m. M.M.), sau nu în mod esențial, vanitoși și egoiști: sunt egotiști. În ochii lor nu apar decât ei înșiși, dar ei sunt o lume - una care, principial, cuprinde totul. Atunci când, atingând maturitatea, își înțeleg resortul egotist până în străfund și fac operă din această înțelegere fără să-și piardă imaturitatea, atunci sunt, ca Gombrowicz, mari artiști”. Verdictul lui Livius Ciocârlie m-a dus cu gândul la un scriitor autohton, ce pare prins cum nu se poate mai bine în
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
Aici intervine viziunea regizorală a lui Ang Lee și universul particular creat de cinematograful digital. Regizorul utlizează 3D-ul pentru a crea, ca și James Cameron în Avatar (2009), o lume feerică. Imaginea balenei care țâșnește asemeni unui aisberg albastru din străfundurile oceanului în întunericul stelar este copleșitoare. Ca și flora din Avatar, nocturnele oceanice sunt adesea covârșitoare, nopți spuzite de stele asemeni unor diamante cu reflexul lor în apă, oceanul luminat de candelabrele unor meduze, pești zburători, insula populată până la refuz
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
peste două sute de mii pe atunci, puteam să citesc orice carte voiam, să o împrumut și să o iau acasă pe două luni. Foarte diferit de sistemul librăriilor în care, așezat cuminte, trebuie să aștepți să fie scoasă cartea din străfundurile depozitelor. Iar pe vremea mea, bibliotecile din România aveau toate două sau trei niveluri de permisibilitate: sala obișnuită, pe urmă sala specială, unde nu aveau acces decît anumite persoane și unde erau disponibile cărți nu cu totul aprobate, iar la
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
întunecat pe măsură ce se apropia ziua plecării. Mi-am dat seama că îl privesc pe Michael cu o emoție pe care n-o prea mai simțeam după șase ani de căsnicie. Îi inspiram adânc mirosul, parcă voiam să-l păstrez în străfundul meu, îi cercetam linia strâmbă a nasului pe care și-l rupsese când era copil, firele de păr argintiu, prea timpuriu apărute, felul în care își dregea vocea în mijlocul unei propoziții și se trăgea de lobii urechilor când era adâncit
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
sa, o formulă upanișadică binecunoscută, printr-o sintagmă din Sf. Augustin, dovadă astfel, la modul cel mai pragmatic, a faptului că opera artistică ori constructul cultural generic nu este, după el, un artefact pur livresc, ci un strigăt țâșnit din străfundul ființei umane, excelența sa, o lamură a existenței, un bun sufletesc major, prin care se poate pune degetul pe rană. Cultura devine deci, prin radicalizare, o armă de luptă socială, iar marile citate ale lumii coexistă, fără teamă, subiacent, într-o
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
cursul căreia pe altarul credinței preoții sau politicienii au sacrificat sute de milioane de ofrande. Uimitor e că, în ciuda aparențelor de dialog interconfesional, pe care clericii le întrețin cu o mină de dulceață protocolară, repulsia față de necredincioși e neatinsă în străfunduri. Păgînii, goimii sau nemahomedanii sunt cei care, căzuți fiind din credință, trebuie eliminați sau convertiți. Pentru musulmani, Moise nu e decît un egiptean apostat care și-a îndemnat rudele la crimă („Fiecare să omoare pe fratele său, pe prietenul său
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
sau numai așteptă să bată stelele cerului în geam și să adoarmă bătrâna, pe urmă-i pieri somnul. Se furișă din pat, deschise larg fereastra și, cuprinzându-și umerii cu palmele, lăsă vântul să pătrundă cu tulburarea lui străină până-n străfunduri, răscolindu-i tristețea și dorul de ducă. Era a treia noapte când se repeta totul. Lucirile stelelor înfipte-n geam îi răneau ochii. Încăperea sărăcăcioasă, cu moblă puțină și de proastă calitate, dar curată, mirosea a somn, a ziduri vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
profund care, atunci când este pur și natural, va coincide cu obiectele cele mai bune și cele mai elevate și le va face, la rigoare, simbolice. Obiectele astfel reprezentate par să existe numai pentru ele însele, dar sunt totuși semnificative în străfundurile lor, și aceasta din cauza idealului care întotdeauna antrenează o generalitate. Dacă simbolicul mai indică și altceva decât reprezentarea, o va face întotdeauna într-un mod indirect. Acum, există și opere de artă care strălucesc prin rațiune, vorbe de duh, bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
celor 40 de hoți. Și, continuă Bărzăunul foarte amărît de-o asemenea perspectivă, dacă nu vrea să mai meargă Ilinca, nu mai merge nici Virgil... nu mai merge nici Vlad... și... A tăcut cîteva clipe privind cu ochi de prizonier străfundurile albastre ale cerului, apoi s-a întors spre mine și mi-a declarat cu o hotărîre în fața căreia nu mai exista echivoc: Și nici eu nu mă mai duc!... Cu cine să mă duc?... Cu Nuțu lui Răstoacă?... Ducă-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
însă, geniile rămân pure, imune, asemenea omului arhaic, conștiința lor axiologică se află nealterată în fața sensurilor necunoscute ale existenței, a deschiderilor poetico-metafizice cosmice. Poezia este o experiență unică, poetul primind fulgurant un comandament absolut, o Bună Vestire care izbucnește din străfundurile necunoscutului sufletesc, de la dublura interioară. Acea dublură este vocea Naturii singura divinitate pe care o cunoaștem, afirmă Lucrețiu, Spinoza, Eminescu, Baudelaire ș.a. Poemul nu este autofania unui autor, ci epifania unei voci, a unei insuflări. Nemulțumită de existența dată, supusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu părea niciodată încurcată. — De ce m-a ales mama pe mine? M-a izbit vioiciunea privirii aceleia. O țin minte perfect. O privire care s-a repezit într-a mea și mi s-a vârât pe sub gene, dincolo de ochi, până în străfundul creierului, o privire dureroasă, crudă întru câtva, dar vie, atât de vie și de puternică încât abia dacă nu mă clătinam sub greutatea ei. — Te chinuie întrebarea asta, nu? Îți pare rău că s-au despărțit? Să nu-ți pară
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care o insufli, nu poți cîrmui o haită de lupi. Arus știa asta și era, înainte de toate, un neîntrecut cunoscător al naturii animale, un conducător drept și înțelept. El a fost primul care s-a apropiat de Lupino atunci, în străfundurile pădurii. Arătarea zburlită era unul de-al lor: un puiuț rotund și cu blana pufoasă, un lup aflat în pericol. Era un mister cum pătrunsese gîgîlicea aceea pe teritoriul haitei lui Arus; să fi fost membrii familiei lui Lupino pe
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
importantă! Nu știu dacă am și eu o viziune dinamică asupra fenomenului uman. Însă nu cred că individul ajuns în miezul vieții sale este cu totul altul decât fostul adolescent care tindea cu dârzenie spre așa-zisa maturitate. Eu, în străfundurile sufletului, pe care mi le cercetez din când în când (nu din lipsă de ocupație, te asigur!), nu sunt altul decât liceanul pe care cred că ți-l mai amintești. Se pare că romantismul nu este nici o vârstă trecătoare, nici o
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
divin îți pogoară în vintre, în creier, îți întunecă judecata, îți amăgește simțurile, te biciuește în măduvă: oh, zeu al tuturor zeilor, mie, unui muritor oarecare, demn de toată mila, supus poftelor lumești și foamei trupești, mi-ai zâmbit!!! Din străfundurile alambicate și nerecunoscătoare ale ființei tale, regreți parcă puțin că nu ți ai oprit 5 lei de metrou. SĂ NE IUBIM ORGANIZAT! Intră, bă, balcanicule, și tu în rândul lumii civilizate, îmi șuieră înveninat o voce din ecranul teveului, năpădindu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
capul viitorul geniu pentru a privi lumea, intră în scenariu și începe să răcnească. Este singurul lucru pe care îl face, căci ce are altceva de făcut decât să intre în scenă? Se joacă cu aerul, scoate un țipăt din străfundul gâtlejului său. Avito privește ceasul; ora 18 și 58 de minute. Acest cap... , zice cu leșin mama. Se va reface singură, răspunde medicul. Dar ce urât e, săracul! și surâde. Eh! zice Avito, a fost travaliul nașterii. Sau crezi că
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]