119,398 matches
-
rima-n chip sărat de Venus. Eu cred în jerfa pură, răscumpărătoare! Surâsul vreunui prunc mi-aruncă-n brațe sensul. Cu pescăruș pe umeri îl fac gelos pe Zeus, Cu fiecare pas ce-l fac la margine de mare. Citește mai mult Străin la mersStrăin la mers, la pungă și ades la suflet,Mă-ndrept spre orizontul mic al plajei cu turiști.Cercând să prind o muză, pășesc prin scoici și alge.Cu pescăruși în jur, plutind pe marea fără muget,Cad, frânt
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
ades la suflet,Mă-ndrept spre orizontul mic al plajei cu turiști.Cercând să prind o muză, pășesc prin scoici și alge.Cu pescăruși în jur, plutind pe marea fără muget,Cad, frânt de sarea zilei, la masa de artiști.Străin printre nisipuri, ce-mbrățișează valulLa fiecare pendulare către țărm,Îmbrățișez, la rându-mi, fiecare boare.În șuierul de șarpe al valului adormși mă visez statuie de nisip, pe malulCe briză cheamă noaptea, pe răcoare. Ce dacă sunt străin de tot
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
de artiști.Străin printre nisipuri, ce-mbrățișează valulLa fiecare pendulare către țărm,Îmbrățișez, la rându-mi, fiecare boare.În șuierul de șarpe al valului adormși mă visez statuie de nisip, pe malulCe briză cheamă noaptea, pe răcoare. Ce dacă sunt străin de tot pe-aici? Mă recunoaște versul;Mă-mbrățișează rima-n chip sărat de Venus.Eu cred în jerfa pură, răscumpărătoare!Surâsul vreunui prunc mi-aruncă-n brațe sensul.Cu pescăruș pe umeri îl fac gelos pe Zeus,Cu fiecare pas ce
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PEISAJ ÎNRĂMAT, CU DURERI UTILE Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am schițat dungi albe pentru timpul zilei, traversate de râuri repezi cu legiuni de gânduri străine, ce le descărcăm în dungile negre, ale somnului nopții. Am desenat și o gumă, cu care să ștergem părțile rușinoase, atunci când vom scormoni cu bățul prin viață... și vom găsi egoismul cu care noi facem lumea, trimițându-l pe Dumnezeu
PEISAJ ÎNRĂMAT, CU DURERI UTILE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/cristian_pop_1436547540.html [Corola-blog/BlogPost/376360_a_377689]
-
poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. CE TE-AM FĂCUT, IUBITE ? Ce te-a făcut, iubite, de ai venit să-ți ceri iertare? Depărtarea, care rupe viața noastră dincolo de uitare, Care ne târăște între neputința
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
EVA MEA, CUM AI PUTUT? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului Rău îmi pare, rău, femeie, Niciun ban nu dau pe tine! Prea ai devenit atee. Du-te! Pleacă-n țări străine! Fă-te slugă și muncește, În țara asta nu ai loc! Du-te și te chinuește; E traiul astăzi greu la bloc. Roab-ai fost mereu în țară; Griji ai dus atâtea-n spate! Te-am mințit, a câta oară? Noi
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
înalt cât chitara din spate, cu glas de izvor, reînviindu-ne dragostea pentru Eminescu, Nichita, calul albastru ori mistrețul cu colți de argint... Cunoașteți, desigur, faptul că, la rându-i, Adriana Ausch este o sensibilă poetă: „Camera mea ți-e străină, prietenii mei nu îți plac,/ Până să-ți ating obrazul o să mai apun-un veac,/ Și-o să am în loc de oase doar petale de cais,/ Tu și-atuncea vei fi tânăr, eu voi fi și-atunci un vis...” („Poate mâine”) O
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
tâlhari bolânzi, Îți dau târcoale vulpi și corbi, În piețe-ți strigă surzi și orbi, Bătrâni și tineri exaltați De forțe-oculte agitați, Amestecați cu trădători Cu inamicii plătitori; Se-amestecă români curați Și bine-intenționați Cu prădători și complotiști, Cu zbiri străini, cu antihriști, Cu promotorii de minciuni, Cu ctitori de imixtiuni Și cu mulțimi manipulate De javrele interesate Și fiecare-n felul său Să-ți facă bine vrea, sau rău. Sărmană țara mea, iar ești La o răscruce de povești; Iar
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
lupi flămânziIar la Apus tâlhari bolânzi,Îți dau târcoale vulpi și corbi,În piețe-ți strigă surzi și orbi,Bătrâni și tineri exaltațiDe forțe-oculte agitați,Amestecați cu trădătoriCu inamicii plătitori;Se-amestecă români curațiși bine-intenționațiCu prădători și complotiști,Cu zbiri străini, cu antihriști,Cu promotorii de minciuni,Cu ctitori de imixtiuniși cu mulțimi manipulateDe javrele interesateși fiecare-n felul săuSă-ți facă bine vrea, sau rău.Sărmană țara mea, iar eștiLa o răscruce de povești; Iar ești scuipată și hulităDe toți
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
lunar douăzeci - treizeci de turiști în condiții mult mai avantajoase decât se cazau turiștii români. Veneau din luna mai și până prin septembrie pentru tratament, în general persoane vârstnice. Erau și contractele cu Scandinavian Tour. Întreg etajul întâi era rezervat turiștilor străini care soseau acum din toată Europa, mai ales pentru baza de tratament. Sună telefonul. Ștefan era ocupat până peste cap cu un grup ce venea special la mare, să asiste la “Serbările Mangaliei". Era un autocar întreg care trebuia cazat
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_farg_5_stan_virgil_1333616580.html [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
și șefa de recepție și le dădu ordine stricte să le pregătească cazarea celor două femei la etajul unu. Avea aici o garsonieră foarte cochet aranjată, tocmai bună pentru oaspetele sale din Vrancea. Caza în ea în special reprezentanții agențiilor străine de turism care erau în contract cu el. Știrea parcă îl mai înveseli pe Ștef, lucru ce nu-i scăpă din vedere Ginei. - Ce te-a bine dispus dintr-o dată șefu'? Parcă tunai și fulgerai acum câteva minute. Ai câștigat
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_farg_5_stan_virgil_1333616580.html [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
sublimă parte a parcursului meu prin viață. Și toate acestea s-au prăbușit ca la cutremur, cutremurul unui rapt politic, al alungării de pe pământurile natale, cu un bunic, nea Ștefan - Nemțeanul, fără mormânt, zăcând undeva pe drumul pohodului, pe pământ străin, fără cruce, cu un glonț în ceafă. Emilia Țuțuianu: Ai publicat și poezie. ,,Du hast mir wie mit himmlischem Gefieder / Am heissen Tag die Stirne sanft gekühlt” Mă ai pe mine ca cu penaj ceresc/ În zilele calde ușor fruntea
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
imaginile care ne IZBESC de pe autobuze, de pe blocuri, de pe panouri publicitare, de pe trotuare, de la televizor (iar unele... din nenorocire chiar și din Biserici) sunt pline de încărcătură imorală, sexuală, păcătoasa. Cum zicea C.S. Lewis: dacă ai ateriza pe o planetă străină, ai intra într-un local public și ai vedea o mulțime de locuitori ai acelei planete ascultând muzică în semiîntuneric, cu ochii cât cepele ațintiți asupra unui platou cu friptură, așteptând cu balele la gură să se ridice capacul de pe
CUVINTELE PE CARE LE PASTRAM IN INIMA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cuvintele_pe_care_le_pastram_in_inima.html [Corola-blog/BlogPost/366700_a_368029]
-
încercând să îmbin informațiile de pe teren cu date istorice și geografice. Am călătorit împreună cu soțul meu care făcea fotografii, iar oamenii ne priveau de multe ori ca pe niște salvatori. Veneau spre noi, uneori vorbeau în engleză crezând că suntem străini și, deseori ne întrebau de ce fotografiem zonele abandonate și nu statuile, parcurile - ceea ce ei considerau ca fiind frumosul. Și atunci noi le explicam că și locurile părăsite pot fi îmbunătățite, că se pot schimba și, odată cu ele, orașul în întregime
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă by https://republica.ro/o-arhitecta-a-mers-in-60-de-orase-romanesti-abandonate-ca-sa-caute-un-tratament-la-depresia-postcomunista [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
pompe. Cel care părea cel mai harnic muncitor din grup, cățărat pe acoperiș, cu drujba în mână sau turnând șapa de beton, era de fapt arhitectul berlinez Johannes Dumpe care făcuse echipa cu Kalman Moldovan. Kalman nu știe nicio limbă străină. Deși vorbesc prin semne, la finele atelierului Johannes a aflat un secret despre Kalman. La rândul lui Kalman a aflat că Johannes și-a pierdut părinții când era mic și că a trebuit să își întrețină cele 5 surori. De
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă by https://republica.ro/o-arhitecta-a-mers-in-60-de-orase-romanesti-abandonate-ca-sa-caute-un-tratament-la-depresia-postcomunista [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
după ea firicelul cu scumpul ei „șoricel”, care, nu chițăie românește, ci...maușește numai în engleză. 13. Cum pătrund neologismele în limba română Pe mai multe căi, determinate de anumiți factori și împrejurări, dintre care exemplific: • SNOBISMUL: este portdrapelul cuvintelor străine, care deschide ușile vorbirii. Din dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește în limbajul său cuvintele străine ca să „strălucească” și prin „cultura” sa. De fapt (hai să folosesc un neologism adecvat!), nu se „epatează
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Pe mai multe căi, determinate de anumiți factori și împrejurări, dintre care exemplific: • SNOBISMUL: este portdrapelul cuvintelor străine, care deschide ușile vorbirii. Din dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește în limbajul său cuvintele străine ca să „strălucească” și prin „cultura” sa. De fapt (hai să folosesc un neologism adecvat!), nu se „epatează” doar în mediile mondene, unde prețiozitatea este la modă (acum se zice „în trend”), dar și cu ocazia manifestărilor în mediile politice, culturale
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
manifestărilor în mediile politice, culturale, știinșifice, învățământ, unde, unii „specialiști” mediocri, fără realizări deosebite, fac eforturi să impresioneze cu un limbaj savant, ca să-și arate superioritatea față de cei din jur. În credulitatea lor consideră că limbajul împănat cu multe cuvinte străine îi fac „mari” față de ceilalți. Mai sunt mediile adolescenților unde „șmecherii” bravează în fața colegilor naivi, tot cu scopul să cucerească admirația „proștilor” căscând gura la „marele deștept” care le servește argoul său pomădat cu șmecherisme și străinisme. În fapt, găunoase
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
a respectivelor cuvinte. Aceasta, din respect pentru scrierea și vorbirea românească. Pentru că unii scriu on-line, alții online, iar alții, chipurile, îl „românizează”:onlain sau onlein. Cum vor mușchii lor lingvistici. Un minim respect pentru limba română, pentru că ea adoptă cuvintele străine, dar le transformă în neologisme numai după o prealabilă „românizare”.Altfel, acestea se transformă în preș pe care atâția vorbitori și scribălăi își șterg bocancii comunicării. Limba română, de regulă, nu acceptă neologisme în forma lor brută, adică așa cum se
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de români. Când a „năvălit” foot-ball-ul în viața românilor, o vreme, limba română a
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de români. Când a „năvălit” foot-ball-ul în viața românilor, o vreme, limba română a fost derutată. Se scria și se pronunța așa cum era în limba engleză. Vă închipuiți dificultățile de pronunție în comunicare
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
hibride precum „fot-minge” sau „hand-minge”. De aici efectul pozitiv al schimbului de cuvinte dintre limbi și adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme în forma ortografică de origine , dacă s-au încadrat în regulile gramaticale, ortografice și de pronunție românești. Însă, avalanșa de cuvinte englezești, care au pătruns în limba română, scrise sau pronunțate în diferite feluri aiuritoare
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
fiindcă oamenii care vin la Pub Quiz împărtășesc valori similare. Noi suntem și singurul Pub Quiz în limba engleză din oraș, întotdeauna deschis turiștilor, deci nu știi niciodată cine-ți intră pe ușă și poți lega și cu oamenii ăia străini prietenii pe viață. Întâmplarea face ca acest Pub Quiz să mai fi fost preluat și pe la Sibiu și pe la București, iar formatul lui să-i mai fi inspirat și pe alții (sic). Dar fiindcă oamenii sunt cei mai importanți, trebuie
Quiz Nights în Brașov by http://www.zilesinopti.ro/articole/13826/quiz-nights-in-brasov [Corola-blog/BlogPost/100260_a_101552]
-
de chimie, fizică și farmacie la Universitățile din Pressburg (azi Bratislava) și Pesta. După un stagiu de doi ani de ajutor farmacist, în anul 1850 a obținut licența în farmacie cu titlul de „magister”. În plus, cunoștea și patru limbi străine: germană, slovacă, maghiară și latină. Nu i-a fost greu să-și practice meseria ca particular la Viena și la Graz., dar la 13 martie 1854 s-a angajat ca farmacist la „Regia Cezaro-Crăiască a Medicamentelor Apoi, trecând prin Sibiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fotograful-ludwig-angerer/ [Corola-blog/BlogPost/93901_a_95193]