40,154 matches
-
există programe, se organizează seminarii. Ce nevoie mai e să ne ocupăm și de cazuri concrete? Astea, din cîte își amintește premierul, nici nu sînt prea multe și n-o fi România mai coruptă decît alte țări foste comuniste. Dar străinii vor să ne culpabilizeze, ca să poată negocia mai ușor cu noi și să ne impună ce vor ei în politica noastră internă. Indignările premierului ar fi total îndreptățite dacă NATO și Uniunea Europeană ar transpira să pătrundă în România, nu viceversa
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
2007 să fie admisă în Uniune. Nu-mi rămîne decît să mă întreb cînd face bancuri prim ministrul României: cînd spune că trebuie să ne grăbim pentru a putea ajunge în 2007 în Uniunea Europeană sau cînd le dă cu tifla străinilor care vin ei să ne învețe ce să facem în țărișoara noastră suverană. Să zici că aici premierul ar fi sfîșiat de dilema că una îi cer americanii și alta Uniunea Europeană. Nu e nici o sfîșiere - și americanii și europenii par
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
care continuă tradiția teatrului în aer liber. De data aceasta se prezintă o versiune a “Bacantelor”, pe o pajiște în cartierul “turcesc” Kreuzberg din Berlin. Locul este ales cu intenție, piesa interpretîndu-se ca un fel de parabolă despre relațiile cu străinii. Dionis este jucat de un indian, al cărui corp slab amintește neverosimil de antica sculptură grecească, preotul ne apare interpretat de un magrebian cu puternic accent franțuzesc, iar, pe de altă parte, Pentheus, regele, apare ca un personaj lipsit de
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
public eterogen, dezinformat și cu simțul etic redus, căruia i se cînta în strună: „Tuturor celor sensibili la imaginea românului, blînd și hăituit, din cărțile de istorie ale tuturor generațiilor - imagine care se inspiră din mitul venit din preistorie, al străinului cel rău (care ne ocupă peștera și femeile) -, tuturor învinșilor și umiliților, tuturor pătimiților regimului stalinist, profesorilor de istorie, preoților, învățătorilor, militarilor activi sau deblocați, noilor promoții de activiști sau securiști, care se lăsau pradă șantajului sentimental, aluziile acelea din
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
spun la șezători și clăci nici pe departe n-aduc cu cele scrise prin cărți”. După părerea observatorului, culegerile conțin cam un sfert din ghicitorile care se pot auzi la fața locului; pentru că informatorul tinde să nu le comunice unor străini, dar și pentru că culegătorul însuși nu îndrăznește să le publice (“nu-ți dă mîna să ieși în lume cu astfel de strînsură”). Oricum, “mai toate cimiliturile care-s cam trecute cu dedeochiul la spus, au drept deslegare ceva ce se
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
doctorat, „pitoresc” dobîndește noi conotații în urma obligatoriei experiențe directe: „Nu poate gusta «pitorescul» unui loc decît cineva care nu trăiește în locul acela. Localnicul resimte peisajul ca destin, ca stihie bărbătească, de obicei tragică, în orice caz străină de decorativism. Numai străinul e degustător. (...) România pitorească e o ficțiune turistică: produsul unei mentalități de român sezonier, care își petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină și plonjează, din cînd în cînd, semiadormit în «sînul naturii» pentru a-și măguli patriotismul. A
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
România pitorească e o ficțiune turistică: produsul unei mentalități de român sezonier, care își petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină și plonjează, din cînd în cînd, semiadormit în «sînul naturii» pentru a-și măguli patriotismul. A vorbi, ca străin, de pitorescul românesc e legitim, după cum e legitim a vorbi, ca român, de pitorescul pădurilor bavareze. Dar a vorbi, ca român de «România pitorească» e semn de inaderență la tragicul românesc, la patosul țării și al oamenilor” (pp. 12-13). Jurnalul
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
se „clasicizează”. Acum apare „Caietul de poezie și desen” Argo, „o împlinire suplimentară a datoriei pătimașe de a sluji Poeziei în general și celei românești în special”. Din aceste entretiens ale poetului Alexandru Lungu desprindem și o lecție de morală. Străin de compromisuri, consecvent militant întru „credința, necăutată și neînvățată” a poeziei, întru „autonomia înaltă, luminată de un tragism fericit” a acesteia, autorul Orei 25 se constituie într-o pildă de comportament literar, de-o fermitate discretă, de-o tenacitate elegantă
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
românului, îi recunoaște calitățile, dar nu o dată se contrazice, mai ales conjunctural. Românul are o propensiune spre arhaitate, revelând un străvechi fond etnic. Atitudinea este eminesciană și sadoveniană. Împotrivirea față de civilizație ar fi ca o pavăză contra noilor veniți, a străinilor. Lui G. Călinescu, înainte de război, i se pare că orășanul cu deosebire, nu are spirit constructiv, nu este edil, ba din contra, este indolent. Nu aruncă zăpada, nu curăță poleiul, răspunzând, când i se face observație, în stilul miticist al
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
ne asigură dl Eugen Uricaru, în direcția afirmării unei noi strategii a cunoașterii și difuzării valorilor literare române, într-o societate "lipsită încă de majoritatea instrumentelor de lucru, cum ar fi dicționarele tematice, enciclopediile, sintezele, necesare atât nouă, cât și străinilor dornici a cunoaște, printr-un acces simplu și direct, fondul problemei. În prefața volumului suntem de la început puși în fața unei idei clare, deloc revoluționare cu vorbele dlui Eugen Uricaru , pe firul continuității care "nu a putut fi rupt nici de
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
sînt cu mult mai grave decît în celelalte segmente de piață. Aici se manifestă încă un amatorism gregar și o spontaneitate vecină cu sălbaticia. Asta nu înseamnă că nu sînt, printre actorii pieței de artă, galeristi și negustori cu totul străini de această imagine. Pot fi oferite multe exemple de galerii care se mișcă extrem de dinamic și la un remarcabil nivel profesional, unele dintre ele înființate și coordonate de către oameni foarte tineri, cum sînt: Matei Caltia, Oana Tănase, Nicu Ilfoveanu (acum
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
Streinu (Clasicii noștri, Literatura noastră contemporană). Istoria și istoriografia românească au fost frustrate în modul cel mai grav de lucrări fundamentale ale lui Gheorghe Șincai, N. Iorga, Gh. I. Brătianu, I. Nistor, I. Lupaș, C. C. Giurăscu. Numai cineva cu totul străin de ființa și interesele naționale române, plin de ură, a putut să interzică Une énigme et un miracle historique: le peuple roumain de Gh. I. Brătianu, Qu’est-ce que la Transylvanie de S. Mehedinți, La culture roumaine et l’Europe
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
de regizor", spune Banu. În același timp, ca o stranie intuiție a viitorului său, Andrei își definea condiția sa de nomad, solitar în fața miracolului teatrului. Salvator. Pe Andrei Șerban l-am urmărit în ’90 dintr-un perfect anonimat, din condiția străinului, a intrusului. Treceam drumul, părăseam liniștea cărților și a bibliotecii extraordinare de la Litere și intram într-o forfotă teribilă, vis-à-vis, la Teatrul Național București. Revenirea lui Andrei Șerban mi se părea providențială. Ca și revoluția, ca tot ce se întîmpla
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
o lectură actuală, umbra lui Vasile Voiculescu. În fine, Jandarmul e singura care i-ar fi putut aduce scriitorului marea notorietate, dacă n-ar fi venit prea tîrziu. E povestea obsesiei a două tinere femei pentru un bărbat ciudat (același străin nimerit de neunde într-o comunitate care funcționează după regula slaviciană a gurii satului), care înnebunește și se spînzură (și-a ucis sau nu Veronica primul soț dîndu-i să mănînce ciuperci otrăvitoare?). Nuvela are unele naivități, dar și pagini puternice
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
multe vor nega asta și vor întreba cum vor recunoaște curvia într-o femeie, care nu pare să aibă nimic dintr-o cocotă; deocamdată indic în acest sens gradul de disponibilitate și docilitate de a se atinge ușuratic de un străin oarecare și de a-l lăsa să o atingă; dacă stabilim această măsură, vom găsi că nu există mamă absolută). După cum nu se poate spune că există femeie care să fie lipsită de orice emoții materne; totuși trebuie să recunosc
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
Llosa ne reamintește că lumea utopiilor a aparținut secolului XIX. Căutarea unei lumi ideale, a Paradisului, nu dispare însă. Societatea nu s-a schimbat, doar unghiul din care privești lucrurile, vorba autorului: azi nimeni nu l-ar mai condamna pe străinul lui Camus pentru indiferență. Lumea încă se împarte în sfere de influență, cei puternici încă mai declanșează războaie în dorința de a face ordine în lume după bunul plac și atunci de ce n-am mai avea nevoie de utopie? Câți
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
dintre două trufii, a socrului, care se lasă îndelung rugat să-și încredințeze fata, a prezumtivului ginere, când amândoi se salută țeapăn și stau de vorbă ca și cum nu s-ar fi văzut vreodată și ca și când le-ar fi cu totul străin motivul întâlnirii. Apoi, apariția mamelor, negocierea zestrei, ceremonia jocului, a răpirii miresei, a nunții, a mulțumirii pentru dar, cu dosul mâinii celui care l-a făcut, dus de primitor la buze și la frunte, sunt tot atâtea zone ale biografiei
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
unei balene, să nu adoarmă, să urmărească cu ochii larg deschiși bătălia dintre petele de lumină și cele întunecoase proiectate pe tavan prin fluturarea abia simțită a draperiilor, se vedea undeva departe, în lumea aceea nesfârșită, conducător de oști printre străini, până ce fără să-și dea seama, adormea. In ziua aceea, după somnul de după-amiază, bunica mi-a legat la gât - semn de supremă eleganță - o funtă mare de mătase albă cu picățele bleu; mergeam în vizită la Ditta Vogelsang, prietena
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
folosesc limba țării pe care o învățasem cu atîta sîrg; nu de alta, dar ca să evit riscul ca nu cumva, pe baza regulilor administrative, să fiu mutat în sanatoriul destinat clienților de proveniență locală. Acesta în care ne aflam, rezervat străinilor, era mult mai confortabil, mai luxos și îngrijirea era mai bună; era, într-un cuvînt, de preferat - și cum îi fusesem simpatic, mă sfătuia să iau această măsură de prevedere: i-ar părea rău ca entuziasmul ce-l pusesem în
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
emigranți australieni de origine română cu secvențe anterioare ale vieții lor, din România comunistă sau imediat postcomunistă, prezentată în trăsături îngroșat-esențializate. Un postcolonialism cu două fețe, aș fi îndrăznit să zic - pentru că România e țara în care comuniștii colonizează ceva străin de sarea pămîntului (titlul uneia dintre povestiri), dar miza și poanta textelor din carte (toate au o poantă) se consumă mai ales în psihologic. Partea australiană a poveștii e mai degrabă o ramă, un pretext, pentru a prezenta într-un
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
Cristian Teodorescu Dacă am scris noi, ăștia din presă, că și străinii s-au speriat de corupția din România, Puterea ori ne-a luat de sus, ori ne-a ironizat, ori s-a făcut că nu ne aude. Premierul Năstase declară periodic război corupției, fiindcă dă bine la presă, dar uită să
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
după sosire, am discutat cu reprezentanții Academiei chestiuni organizatorice. Gazdele ne-au cerut să ne limităm comunicările la maximum cincisprezece minute și ne-au anunțat că traducerea va fi consecutivă; cu alte cuvinte, timpul alocat fiecărui referat susținut de un străin se reducea la șapte minute și jumătate. Evident am protestat și, după îndelungi tratative, am înregistrat marea "victorie": gazdele au acceptat ca traducerea să fie simultană, așa că aveam un sfert de oră fiecare la dispoziție. Evident că nu ne-am
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
altminteri de mici dimensiuni, astfel încât spaniola se suprapunea englezei și invers; așa se făcea că ieșea un talmeș-balmeș, o harababură de nedescris. "Ciudat", dar nu s-au pus întrebări de către cubanezi și nici nu s-au făcut comentarii. Tot noi, străinii am preluat și această sarcină. Tovarășii lui Fidel aveau mare grijă ca vorbele noastre să ajungă cât mai puțin la urechile participanților autohtoni, deși aceștia erau bine selecționați în baza vigilenței socialiste. De altminteri, singura ședință care a avut loc
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
pe imigrant, dar a-l înțelege echivalează cu a-l defini pornind de la diferența dintre ei și cel nou venit. în Germania această tendință este foarte apăsat exprimată de vocabula Ausländer*). Aici, oricine nu este recunoscut ca autohton este un străin. De aceea mi se pare absurdă intenția de a modifica legislația cetățeniei. Fiindcă cetățenia nu are de-a face cu pașaportul: poți avea 50 de pașapoarte germane, dar pentru localnici rămîi tot un străin... este o problemă ce nu se
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
este recunoscut ca autohton este un străin. De aceea mi se pare absurdă intenția de a modifica legislația cetățeniei. Fiindcă cetățenia nu are de-a face cu pașaportul: poți avea 50 de pașapoarte germane, dar pentru localnici rămîi tot un străin... este o problemă ce nu se lasă aproape deloc rezolvată. Situația trebuie acceptată așa cum este și în calitate de scriitor trebuie să continui să faci ceea ce vrei, ce ți-ai propus în plan literar, în pofida tuturor reticențelor și modelor care vin peste
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]